Perspectiva narativa intr-un roman subiectiv studiat
Perspectiva narativa intr-o opera epica
Pe langa aceste functii obligatorii, naratorul mai poate opta pentru functia de interpretare.Instantele narative ( vocile narative ) dintr-o opera epica identifica autorul, naratorul si distinctia / suprapunerea lor in naratiune sau releva relatarea prin personaj, pentru ca "Naratorul este fie un personaj in carne si oase, cu biografie si psihologie proprie, cu un punct de vedere clar definit asupra lucrurilor ( persoana I ca narator ); fie o voce neutra, asemanatoare cu aceea impersonala, dar care isi insuseste pana la identificare punctul de vedere al cate unui personaj." ( Nicolae Manolescu, Arca lui Noe )
Naratiunea la persoana I se caracterizeaza prin existenta unui narator care este prezent in istorie si ca personaj (actor ). Prezentarea universului operei din punctul de vedere al naratorului - personaj ( actor ) constituie perspectiva actoriala. Perspectiva actoriala presupune un eu central care structureaza discursul prin intermediul subiectivitatii si permite anexarea unui nou ...
Enigma Otiliei tehnica narativa
Romanul este este o specie a genului epic în proză, cu acţiune compleză şi de mare întindere, desfăşurată pe mai multe planuri, cu personaje numeroase şi intrigă complicată George Calinescu cea mai ilustra personalitate a literaturii romane.
Tema familiei intr-un text narativ - Morometii de Marin Preda
În literatura română, tema familiei este predilectă în literatura realistă. Una dintre operele literare narative ce abordează acestă temă este romanul “Moromeţii”, al lui Marin Preda. Pregătit de nuvele care prefigurează motive, întamplări şi personaje din roman, “Moromeţii” este publicat în două volume, elaborate la 12 ani distanţă: volumul I, 1955, volumul al doilea, 1967. Prima realitate scriitoricească a rămas constantă în opera lui Marin Preda, cea rurala, a satului românesc din Câmpia Dunării.
În primul volum al romanului, tema familiei este mai precis conturată. Acţiunea se petrece într-un sat din Câmpia Dunării, în preajma celui de- al doilea război mondial. ...
Perspectiva narativa - Ion
Ion îşi urzeşte cu meticulozitate şi pricepere planul seducerii Anei deoarece ea avea „locuri şi case şi vite multe”. După ce o lasă însărcinată pe Ana, atitudinea lui Ion este rece, distantă, cinică, refuză să vorbească cu ea şi-i spune, dispreţuitor, să-l trimită pe tatăl ei să discute. Când tratează problema cu Vasile Baciu, Ion este „semţ şi cu nasul în vânt”, sfidător, conştient că deţine controlul absolut asupra situaţiei şi că-l poate sili să-i dea pământul la care râvnise atâta. Când a luat-o pe Ana de soţie, Ion s-a căsătorit, de fapt, cu pământurile ei, soţia devenind o povară jalnică şi incomodă.
Sinuciderea Anei nu-i trezeşte lui Ion regrete sau conştiinţa vinovăţiei pentru că în Ana, iar apoi în Petrişor-fiul lor, nu vede altceva decât garanţia proprităţii asupra pământului. După moartea soţiei sale, în Ion renaşte pasiunea pentru Florica, ce era acum căsătorită cu George Bulbuc. El încearcă ...
Discursul narativ dintr-un basm cult studiat
Incipitul acestui basm se deosebeşte de formula iniţială a prototipului folcloric („A fost odată ca niciodată”), care punea evenimentele sub semnul timpului originar şi al unicităţii.
De data aceasta, în locul miticei vârste de aur, apare un timp profan, purtând semnele „căderii”:„Amu cică era odată într-o ţară un craiii, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete.”
Instante narative - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi
Subiectul romanului să impresia unui epic lipsit de densitate. Evenimentele exterioare sunt relativ puţine deoarece predomină analiza şi interpretarea lor. Capitolul I, „La Piatra Craiului, în munte”, are valoare de expoziţiune pentru că trasează cadrul spaţio-temporal al evenimentelor şi prezintă naratorul operei, pe Ştefan Gheorghidiu, cu modul său de a înţelege iubirea ca pe un sentiment absolut. Ştefan Gheorghidiu se află concentrat pe front şi asistă la o discuţie despre dragoste care-i declanşează rememorarea iubirii lui eşuate. Se evidenţiază unghiul absolutizant din care priveşte iubirea, considerând-o „un proces de autosugestie”, „o relaţie în care îndrăgostiţii au drept de viaţă şi de moarte, unul asupra celuilalt.”
Stefan Gheoghidiu - perspectiva narativa
Intriga este marcată în prima frază a capitolului al doilea, „Diagonalele unui testament”, „Eram însurat de doi ani şi jumătate...”. Aici se deschide retrospectiva iubirii, Gheorghidiu, student la Filozofie, s-a căsătorit cu Elsa, o frumoasă studentă la Litere, orfană, aflată în grija unei mătuşi.
Cartea a doua cuprinde experienţa cunoaşterii morţii; imaginea războiului este demitizată, frontul apare haotic, absurd, pretutindeni se întinde moartea, viaţa e la cheremul hazardului, iar eroismul e înlocuit de instinctul supravieţuirii. Gheorghidiu constată cu amărăciune „...nu mai e nimic omenesc în noi...”; drama războiului eclipseasză total drama personală. Rănit, revine la Bucureşti cu sentimentul eliberării de trecut spre care priveşte indiferent, hotărât să se despartă de Ela: „...i-am spus că-i las absolut tot ce e în casă, de la obiecte de preţ, la cărţi; de la lucruri personale, la amintiri; adică tot trecutul...”.
Arta narativa in Hanul Ancutei
Arta narativa in Hanul Ancutei se evidentiaza prin complexitatea istorisirilor continute in cele noua capitole. Unul din aspectele pe care le putem remarca in aceste povestiri este gradul de implicare al naratorilor. Fiecare istorisire are ca povestitor un alt personaj ce vine in lumina focului si participa la “turnirul narativ”. Arta narativa in Hanul Ancutei
Prezinta specificul perspectivei narative intr-un roman studiat
Camil Petrescu – Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului asupra evenimentelor relatate, încluzând şi relaţia sa cu întâmplările respective. Strâns legată de tipul de narator, perspectiva narativa este in “Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” una clar subiectivă, Camil Petrescu însuşi fiind primul autor remarcabil de proză subiectivă.
Harap Alb - povestirea pe momentele subiectului
Desfăşurarea acţiunii începe odată cu sosirea la palatul împăratului Verde, unde Spânul se dă drept nepotul său şi, înfumurat peste măsură, îl trimite pe Harap-Alb să stea la grajduri, să aibă grijă de calul lui, că altfel va fi "vai de pielea ta", dându-i şi o palmă - "ca să ţii minte ce ţi-am spus"-, că altfel "prinde mămăliga coajă". De remarcat este aici elipsa narativă, adică trecerea sub tăcere a secvenţei călătoriei făcute de erou ca slugă a spânului până la împărăţia unchiului său, naratorul sugerând numai că aceasta s-a efectuat.
Popa Tanda - momentele subiectului si caracterizarea personajului principal
În prima duminicǎ toţi ţǎranii au venit la bisericǎ din curiozitate,iar pǎrintele Trandafir a ţinut o predicǎ despre datoria omului de a iubi viaţa frumoasǎ. Tot el spunea cǎ oamenii care nu se strǎduiesc sǎ-şi facǎ un trai mai fericit sunt pǎcǎtoşi.Sǎtenii l-au ascultat cu interes şi se minunau de el.În urmǎtoarele duminici oamenii n-au mai venit la bisericǎ.Vǎzând aceasta atitudine a ţǎranilor,preotul se ducea el la oameni şi unde-i vedea acolo le ţinea predici.Dupǎ un an de zile oamenii ştiau ce ar trebui sǎ facǎ,dar nu fǎceau nimic concret.
Subiecte BAC romana oral
5)Ilustreazã conceptul operaţional de povestire, prin referire la o operã literarã studiatã
6)Exemplificã trãsãturile nuvelei psihologice, prin referire la o operã literarã studiatã
Limba si literatura romana - subiecte bacalaureat
Limba si literatura romana - subiecte bacalaureat
Adevăr şi ficţiune: în scrierea acestei nuvele Negruzzi s-a inspirat din scieri vechi, mai ales din cronica lui Grigore Ureche. De aici a luat informaţia despre întoarcerea lui Lăpuşneanul împotriva dorinţei marilor boieri şi episodul uciderii celor 47 de boieri.
Cercetările recente pun în lumină faptul că Lăpuşneanul nici nu a fost un domn atât de crud; în realiate nici nu au omorât 47 de boieri şi că mai aspră era soţia sa. Vinovat de acestă deformare este însă cronicarul Ureche. Important însă este, că pornind de la sumare date istorice, Negruzzi -prin talentul şi imaginaţia sa- a reuşit să creeze o ficţiune credibilă. Nuvela înfăţişează întâmplări din a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul.
Este o perioadă frământată, ...
Romanul modern de tip subiectiv
Romanul “Patul lu Procust”, publicat in 1933, reflecta conceptia lui Camil Petrescu despre “noul roman”, sincronizata cu modernismul literaturii universal.Romanul “Patul lui Procust” este un roman modern de tip subiectiv deoarece are drept caracteristici: perspectiva narativa “faramitata”, relativizata, naratiunea tine cont de fluxul constiintei, accentul nu se pune pe prezentare a evenimentelor ei, personajele se dezvaluie treptat prin alcatuirea unor dosare de existenta, naratiunea este la persoana intai.
Sistemul decizional in perspectiva managementului sportiv
Rolul deosebit al deciziei in este subliniat de faptul ca prin intermediul ei se determina locul fiecarei verigi organizationale a structurii sportive, a fiecarei subunitati si a fiecarui salariat la solutionarea sarcinilor preconizate. Tot cu ajutorul deciziilor se coordoneaza in spatiu si in timp resursele si se asigura ritmicitatea in realizarea sarcinilor de plan.
Boala Aujeszky actualitati si perspective privind eradicarea
Controlul serologic preliminar al efectivelor porcine a stabilit că în unele ţări cu o densitate redusă a populaţiilor de porcine (Luxemburg, Finlanda, Suedia) boala a fost absentă, programele prevăzând numai păstrarea statusului de indemnitate a ţărilor respective prin controlul introducerii de porcine numai din ţări libere de boală.
Medie note: 8.33 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!