Pestii din rauri

Pesti de rauri colinare

Capul cleanului este mare, cu gura situata la virful botului. Coloratia lui este frumoasa: are corpul alb - argintiu, cu reflexe metalice, iar spatele masliniu – verzui. In apele noastre, cleanul creste relativ repede: de la eclozarea din icre (mai - iunie) si pina toamna a-junge la 6 - 10 cm.

Lungimea medie variaza intre 30 si 50 cm, iar greutatea intre 0,3 - 0,8 kg, dar deseori pes-carii prind exemplare de 50 - 60 cm si cu o greutate de 2 - 2,5 kg. S-au semnalat mai rar si exempalre de 4 kg. Ritmul intens al cresterii cleanului se explica prin faptul ca acest peste este omnivor. In primele saptamini, cleanul se hraneste cu plante si animale mici de apa, de exemplu, seminte si particule de plante acvatice, in-secte mici de apa si larve.

Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 180kb
Downloads: 2537
Materia: Biologie

Pesti

Înotătoarele, perechi sau neperechi, se folosesc după forma, poziţia, mărimea, tipul şi numărul radiilor. Înotătoarele neperechi sunt plasate pe planul de simetrie al corpului, pe linia mediană, cuprinzând dorsala (notată cu D sau cu D1, D2, D3, când este divizată, fig. 5a), codala (C) şi anala (A). Înotătoarele perechi sunt cele duă pectorale (Pp), plasate întotdeauna lateral în apropierea operculelor, şi două ventrale (Vv) numite şi pelviene. Poziţia Vv este foarte variabilă: abdominale (Vv – sub abdomen) (fig 1); toracice (Tt – sub torace) (fig. 5a); jugulare (Jj – sub gât) sau faringiene (Ff) (fig. 5b).

Alte referate despre: pesti de apa dulce, peste varfuri, peste varfuri comentariu

Fel de fel de pesti

Pestele sabie -traieste in Atlantic,Pacific,Marea Mediterana, Marea Neagra(mai rar).Atinge 5 m lungime si 200kg. greutate.Spatele e albastrui inchis, abdomenul argintiu.E un peste rapitor,bun innotator si indraznet.

Alte referate despre: fel de fel de pesti, ce fel de animale sunt pestii, referat biologie fel de fel pesti

Plante din imparatia apelor

Spicele sunt mari si au ramuri aspre, subtiri si firave.
Intrucat tulpina este rigida si are numeroase noduri groase cat un deget, se foloseste la impletituri. Mai exista si trestie de zahar , din care se obtine cel mai bun zahar. Mare producatoare este Cuba.

Nufarul
Nufarul este o podoaba a apelor romanesti. O floare mare, alba, infrumuseteaza mai ales apele statatoare. Petalele multe, albe, formeaza o floare mare, care se deschide dimineata, pe la orele si se inchide seara la prele 16-17.

Alte referate despre: plante din imparatia apelor, imparatia apelor, imparatia apelor de mihail sadoveanu

Pestii

Gura dorsala
- acest tip de pesti se hranesc la suprafata apei.
Gura anterioara
- acest tip de pesti manca hrana care cade prin apa.
Gura ventrala
- acest tip de pesti se hranesc de pe fundul bazinului.
Gura mica
- acest tip de pesti se hranesc cu plane si cu animale mici.
Gura mare
- acest tip de pesti inghit pesti intregi sau bacati mari de peste.

Alte referate despre: m eminescu- poezia peste varfuri -semnificatia versurilor, pestii, pesti

Pestii de apa dulce

Stiuca - Este unul dintre cei mai spectaculosi pesti care traiesc in tara noastra, reprezentind trofeul cel mai rivnit de catre pescarii sportivi. Foarte raspindita in , in apele de ses, lacuri de acumulare, stiuca poate atinge peste 1 m lungime si 25 kg greutate, fiind semnalate cazuri de exemplare mult mai mari (neomologate insa). Dimensiunea minima a exemplarelor retinute este de 50 cm. In denumirea populara mai poarta numele de catea, ciuca, mirlita etc., in functie si de marimea acesteia.

Alte referate despre: peste de apa dulce, pestii de apa dulce, despre pesti de apa dulce

Pestii Acipenseridele

Caracteristici generale ale sturionilor cartilaginoşi
Din sturionii care îi perioadele cele mai îndepărtate ale istoriei Pămîntene erau larg răspîndiţi, au supravieţuit în total doar două ordine, cu trei familii, care trăiesc în fluviile mari şi în mările zonei temperate de nord. La aceşti peşti, scheletul este incomplet osificat şi craniul ramîne aproape exclusiv cartilaginos, fiind însă acoperit cu oase mari, tegumentare.

Alte referate despre: referate pestii acipenseridele, pestii acipenseridele, peste varfuri de mihai eminescu

Migratia pestilor de apa dulce

Dintre toate salmonidele apelor de munte numai pastravul intra in categoria migratorilor locali ai acestor ape.O data cu venirea toamnei, pastravii se transforma incet, incet, din fiinte pline de neastampar in pesti linistiti. Ei incep sa-si piarda pofta de mancare si se pregatesc pentru cea mai importanta etapa a vietii lor, boistea sau reproducerea. In popor, la noi la munte, se face o stransa legaturaintre desfrunzirea copacilor toamna si inceperea reproducerii la pastrav.

Alte referate despre: referat pesti de apa dulce, pesti de apa dulce referat, pestele de apa dulce

Diversitatea pestilor din bazinele acvatice

In denumirea populara mai poarta numele de catea, ciuca, mirlita etc., in functie si de marimea acesteia.
-Stiuca este un peste extrem de hraparet inghitind aproape orice-i iese in cale. Este des intilnita in zonele cu ape linistite, limpezi, cu fund curat in care abunda pestii mici. Locul preferat in care vineaza este la apa mica, aproape de mal, printre tufisuri.

Alte referate despre: diversitatea pestilor din bazinele acvatice din moldova, temperatura apei la pesti in bazine acvatice, pestii din bazinul acvatic care e cauza mortalitatii lor

Migrarea pestilor in lacurile de ses - studiu de caz

Pestii percep modificarea nivelului apei ca o variatie a presiunii, cu deplasarea masei de apa. La scaderea apei, instinctiv, acestia parasesc zona migrand spre apele mai adanci si mai sigure. Paradoxal, comportamentul este similar si in cazul scaderii presiunii atmosferice; pestii sunt debusolati si vor inceta la un moment dat sa mai manance, aparand un fenomen de migrare a acestora spre larg.

Cum migreaza pestii ?
Pentru a studia migrarea pestilor trebuie sa identificam corect cauzele. Pestele migreaza cand temperatura apei iese din limitele normalului, cand este hartuit (de rapitori, braconieri sau de navodul pescarilor), cand cauta hrana sau cand se modifica nivelul apei, presiunea atmosferica.Pe scurt, temperatura apei impinge primavara pestele spre apele mici, incalzite de soare; in zilele fierbinti de vara vom cauta pestele in apele adanci si racoroase. Iarna vom pescui tot in apele adanci unde apa are temperaturi mai ridicate, ajungand pana la +4 C in zonele de fund.
...

Alte referate despre: analiza pest studiu de caz, migrarea pestilor, pesti din apele de ses

Energia, peste 50 ani - eseu

Energia, peste 50 ani - eseu
Sunt şi în Suedia garaje în mijlocul oraşelor precum visează primarul pentru Bucureştiul lui ce va să vină. Dar Suedia, ca şi alte ţări „civilizate” au mari parcări în toate gările folosite de navetişti. Locul de parcare este atribuit odată cu abonamentul la tren. O soluţie practică şi ieftină. Multe oraşe mari au zone centrale oprite circulaţiei publice spre a obliga pietonii să meargă pe jos (scuzaţi pleonasmul, dar cum altfel mă pot face înţeles?). Un pieton foloseşte în viaţa sa mult mai puţine medicamente. Pentru unii pare logic.

Alte referate despre: cum ne vedem peste 10 ani eseu, lumea peste 100 de ani eseu, eu peste 10 ani eseu

Pesta porcina - masuri de biosecuritate

Pesta porcina - masuri de biosecuritate - Nu cunoaştem exact cum va fi aplicat în continuare acest program, dar este cert că trebuie să continue, dacă dorim să fim în Europa.

Alte referate despre: masuri de biosecuritate pentru pesta porcina, pesta porcina biosecuritate, pesta porcina

Peste varfuri - Mihai Eminescu

Perpesscius a publicatintegral opera eminesciana. ,,Ape vor seca in albie si peste locul ingroparii sale va rasadi padure sau cetate si cate o stea va vesteji in departari , pana cand acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale.” (G. Calinescu)

In prima strofa natura este prezentata prin imagini vizuale ,,Peste varfuri trece luna”; imagine auditiva ,,Melancolic cornul suna”. Eminescu foloseste substantivul in forma nearticulata ,,varfuri”, ,,luna”, pentru ca tabloul surprins sa para cuprins de o vraja aparte.

In primele trei versuri natura este melancolica. Cadrul de natura prezentat in prima strofa trezeste cititorului sentimente de melancolie din cauza ca odata cu raspandirea sunetului cornului incepe un razboi intre natura si frigul iernii.

Ultimul vers din prima strofa a poeziei eminesciene adauga sentimente de tristete din cauza frigului si de regret ca totul va ingheta. ...

Alte referate despre: peste varfuri mihai eminescu, peste varfuri mihai eminescu comentariu, peste varfuri-mihai eminescu

Grupa Raurilor Nordice

Principalii afluenţi sunt :Baicu, Ieud, Slatioara, Mara. In bazinul Izei in afara utilizării de către centrele Ocna Sugatag si Sighetu Marmaţiei nu s-au făcut amenajări hidrotehnice deosebite. Localitatile sunt alimentate din puţuri si captări locale de apa, exceptând aria salifera.

SAPANTA
Râul se dezvolta in deosebi in partea nordica a masivului Gutai. Izvoraste din partea nordica a grupului vulcanic al Rotunzilor de la 1241m altitudine. Suprafaţa bazinului este de 135 km2, iar lungimea de 20 km. In zona de vărsare panta este de 20m / km, iar in zona de izvoare este de 80-90 m / km. Formează un con de dejecţie, încadrat in piemontul pliocenic. Primeşte trei afluenţi mai importanţi : Runcul, Sapanta , Belmezeul si Hotaru. Unul dintre braţele Sapantei este folosit ca aducţiune pentru moara comunala.

Alte referate despre: grupa raurilor nordice, grupa raurilor dobrogene, grupa raurilor de vest

Pesta porcina africana

Anatomopatologic:
- leziuni asemanatoare cu cele din pesta porcina clasica dar mult mai accentuate:
- eritemul pielii din zona decliva
- echimoze pe pielea membrelor
- tesutul conjuctiv subcutanat este icteric si edematios
- hematoame subcutanate in regiunea inghinala si retroscapulara
- leziuni pulmonare bronhopneomonie fibrinoasa necrotica sau purulenta.

Alte referate despre: pesta porcina africana, curs pesta porcina africana, pesta porcina clasica

Peste varfuri de Mihai Eminescu

Interogatiile din ultima strofa a poeziei Peste varfuri exprima un sentiment apasator de singuratate. Corespondenta dintre cadrul natural si starea sufleteasca a poetului se realizeaza si prin elemente stilistice: epitetele lin, melancolic, nemangaiet, de moarte, fermecata, dulce sintetizeaza atitudinea poetului in fata mortii, pe care o considera o dulce si trista izbavire; repetitiile mai departe, mai departe, mai incet, tot mai incet imprima un ritm ascendent sentimentului de dor si intensificarea detasarii eului liric de lume; numeroasele inversiuni, prezente in toate strofele, au rolul de sublinia importanta unor cuvinte sau grupuri de cuvinte (melancolic, sufletu-mi nemangaiet), dar si de a pastra structura versurilor.

Pentru realizarea ritmului, masurii (de 7-8 silabe) si rimei imbratisate, poetul recurge la licente (folosirea substantivului luna la forma nearticulata in prima strofa si segmentarea adverbului ...

Alte referate despre: peste varfuri de mihai eminescu comentariu, comentariu peste varfuri de mihai eminescu, peste varfuri de mihai eminescu opera lirica
Referate afisate : 16
Medie note: 8.24 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles