Pierdut in suferinta d mihai eminescu pe niveluri
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Poezia prezinta printre temele romantice si antiteza trecut -prezent. “Nimeni nu-ntreaba cine este sau era....” . Acest vers arata dezamagirea poetului la indiferenta comuna a tuturor oamenilor ce nu apreciaza efortul artistic ce razbate sa ajunga arta poetica. Poetul se aseamana unor fenomene efemere, ce dureaza foarte putin si despre care iti ramane o vaga impresie. El este “suflare”, “sunet”, “scanteie”, “lacrima”. In strofa a doua poetul de identifica cu “o boaba de spuma, un cret de val, un nume”. Prin aceasta comparatie arata alegerea anonimatului in ciuda unei identitati cunoscute dar fara apreciere. Profunda lui nemultumire fata de acesta poastura a unei singuratati neintelese, este accentuata in penultimul vers al poeziei : “Mai bine niciodata, el n-ar fi fost pe lume”. Suferinta sa nu ...
Paralelism intre Sonet de Mihai Eminescu si Sonet de George Bacovia
In poezia eminesciana atmosfera este incarcata si material datorita acelor ”grele picuri” ce accentueaza ideea de melancolie ce este traspusa intr-un timp continuu. „Dar si mai bine-i, cand afara-i zloata, Sa stai visand la foc, de somn sa picuri". In acest context se produce o stagnare a gandurilor, timpul prezent pare oprit si devenit „etern”.
S-a dus amorul de Mihai Eminescu
Poezia „S-a dus amorul...” nu este o poezie care dezvolta tulburatoare adancimi tematice, dar este o poezie in acre limbajul poetic se dovedeste a fi un element de esenta in structura poeziei. Iubirea se impleteste cu elemente din natura „izvorul”, „stelele” si odata cu acestea se impleteste si dorinta cu regretul, amintirea cu nostalgia. Vocativul „iubito” din a patra strofa creeaza impresia unei prezente imediate, poetul se exprima ca si cand iubita i-ar fi fost alaturi.
Dorinta - Mihai Eminescu
Dorinta - Mihai Eminescu - Titlul este exprimat prin substantivul comun format cu sufixul „inta” de la substantivul „dor” , cuvant cu mare incarcatura afectiva. Tema este aspiratia de implinire a iubirii ireale in mijlocul naturii.Dorinta - Mihai Eminescu
Dorinta - Mihai Eminescu - In prima strofa intensitatea chemarii de dragoste este evidentiata de verbul „vino” la modul imperativ ; cadrul naturii ocrotitoare si misterioase unde doreste poetul sa-si traiasca fericirea este codrul cu izvorul „ Care tremura pe prund” , cu prispa de brazde si copacii aplecandu-si crengile ca un gest simplu si primitor.
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută in Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu - În anul 1869, pe întâi aprilie, Eminescu înfiinţează împreună cu alţi tineri cercul literar „Orientul”. Pe 11 aprilie, la Viena, Eminescu se înscrie la Facultatea de filozofie ca student extraordinar, auditor, lipsindu-i bacalaureatul, face cunoştinţă cu Slavici. În 1870 îl vizitează de Anul Nou pe fostul domnitor, Alexandru Ioan Cuza.
Mihai Eminescu
1884 El pãrãseşte spitalul dupã o altã perioadã de convalescenţã şi face o cãlãtorie în Italia,pe urmã se întoarce la Bucureşti.Din 7 aprilie Eminescu se mutã din nou la Iaşi.
1886 În timpul verii,Mihai Eminescu devine alienat şi boala se întoarce, poate mai gravã ca oricậnd.Curậnd el se va simţi ceva mai bine.
1887 În primãvarã,el se aflã în spitalul Sfậntu Spiridon din Botoşani.
Luceafarul de Mihai Eminescu - muzicalitatea
Catalin este ipostaza omului marginit care traieste sub impulsul instinctului vital si al vietii practice.
Povestea codrului de Mihai Eminescu
Codrul devenind un lacas al sentimnetului singu si neimplinit.Sub cupola codrului a inflorit visul cel melancolic al eului liric.Impatimit de ritualuirile codrului si al iubirii neimplinite al visului melancolic,eul liric a creat sentimnetului de iubire farmec.
Mihai Eminescu
Din acest univers au rasarit mai tarziu poezii precum “Sara pe deal”, “Lacul”, “Povestea codrului”.Cu aceasta comoara nepretuita a intelegerii tainele naturii, Mihai Eminescu va pleca spre descoperirea tainelor unei alte lumi – aceea a cartilor. La scoala, la Cernauti profesorul Aron Pumnul desigur i-a sadit nepotolita dornita de a cunoaste tinuturile Ardealului, ale Blajului de unde porneau ideile care vor lumina veacul, ideile Scolii Ardelene.
Memento mori de Mihai Eminescu
Mai toata poezia eminesciana de inspiratie istorica se afla in germene in amplul poem din 1872 (publicat postum) "Memento mori". Subintitulat "Panorama desertaciunilor", poemul este structurat ca o succesiune a civilizatiilor.
Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
Pe linga plopii fara sot Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii romine. Prin tot ce a ceeat, el a produs un efect de modelare profunda si de durata. A facut ca toata poezia acestui secol sa evoluezi sub auspiciile lui.Pe linga plopii fara sot - Mihai Eminescu
La steaua de Mihai Eminescu
La steaua de Mihai Eminescu - Cunoscuta poezie filozofica “ La steaua “ explica printr-un mecaanism cosmic elucidate de stiinta moderna si disparitia iubirii, avind tema de baza “ filozofia vietii” iar idea “ valoarea existentiala a omului in raport cu dimensiunea temporala”.
Mihai Eminescu - omul si poetul
Mihai Eminescu - omul si poetul este legat prin intreaga sa faptura, prin gandirea si sensibilitatea sa, prin ideile si sentimentele sale, de viata si sufletul poporului roman, de aspiratiile sale. Frumusetea si trainicia operei sale se afla in folclor in ,,izvorul pururea reintineritor’’ , cum il numea el, al creatiei populare.
Floarea albastra de Mihai Eminescu - comentariu
Floarea albastra de Mihai Eminescu - De-a lungul vieţii , Eminescu a scris poezii filozofice precum „Luceafărul”, „Scrisoarea I”, poezii de inspiraţie folclorică sau mitologică „Revedere”, poezii ce au ca temă natura-„Sara pe deal”, „Lacul”, sau iubirea- „Floarea albastră”.
Calin file din poveste de Mihai Eminescu
" Calin file din poveste de Mihai Eminescu"
Poemul "Calin"(file din poveste)de Mihai Eminescu este o creatie artistica inspirata din basmul popular "Calin Nebunul" si prezinta motivul "Zburatorului".
"Calin file din poveste de Mihai Eminescu"
Lacul - Mihai Eminescu
În acest tablou incert, de zi-noapte, alternanţa temporală de la cerul albasrtu oglindit în adâncul apei la ”lumina blândei lune” sugerează alunecarea treptată în orizontul oniric, a lvisului. Iubitei („Ea”), personajul aşteptat şi absent i se conferă un aer de fiinţă acvatică: „Ea din trestii să răsară/ Şi să-mi cadă lin pe piept.” (aşa cum în miturile greceşti apăreau nimfele).
Luna lui Mihai Eminescu
Predilecţia pentru efectele de lună rămâne o înclinaţie statornică. Se întâlneşte în poeziile acestei perioade a creatiei poetului, dar şi mai târziu. O întâmpinăm în “Melancolie” , în “Crăiasa din poveşti”, în “Lacul”, în “Călin”, în “Povestea codrului”, până la acel efect măret din “Scrisoarea I”, care sugerează cum dintr-un colţ de univers scăldat de lumina palidă şi rece a lunii, pornesc gândurile poetului, frumuseţea nopţii.
Medie note: 8.00 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?