Podisul pamir

Podisul Getic

Diviziuni:
- Podisul Candesti
- Dealurile Argesel
- Podisul Cotmeana
- Podisul Oltetului
- Dealurile Jiului
- Podisul Strehaia

Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 4kb
Downloads: 2991
Materia: Geografie

Podisul Dobrogei

Masivul Dobrogei de Nord cuprinde in partea de nord-vest Muntii
Macinului (varful Greci-467m si Culmea Niculitel-363m); spre est sunt
Dealurile Tulcei, care scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o
peninsula intre apele lagunei Razim si Delta Dunarii; Prispa Agighiol
se afla la nord de laguna Razim; in partea centrala se afla Podisul
Babadagului, neted si bine impadurit, despartit de culmile din nord
prin Depresiunea Nalbant; la sud de acest podis se afla Podisul
Casimcei, cu relief modelat pe sisturi verzi;Prispa Hamgia se
desfasoara in partea vestica a complexului lagunar Razim.In sud, la
limita cu Podisul Dobrogei deSud, s-au dezvoltat forme majore ale
reliefului carstic(endocarst), mai cunoscuta fiind Pestera Gura
Dobrogei-rezervatie naturala.

Alte referate despre: podisul dobrogei, podisul dobrogei referat, referat podisul dobrogei

Podisul Moldovei

Podisul Moldovei.În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei balkaliene, apare ca uscat Platforma Est-Europeană constituită din şisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul podişului Moldovei, coborând în trepte spre Carpaţii Orientali.

Alte referate despre: podisul moldovei, podisul moldovei referat, referat podisul moldovei

Campia Romana

b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor). Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.

Alte referate despre: campia romana, campia, campia padului

Podisul Tibet

Animalul specific Tibetului este iacul,domesticit de localnici si folosit ca animal de povara,dar si pentru lapte sau carne.Mai pot fi gasti aici magarul salbatic,berbecul de munte,harciogul, popandaul,iepurele,vulpea s.a.In sudul si estul Tibetului se intalnesc maimuta tibetana,tigrul,pantera,rasul negru Himalayan,ursul panda,capra de munte,cerbul etc.

Alte referate despre: podisul tibet, podisul tibet referat, referat podisul tibet

Podisul Sucevei

- sfecla de zahar solicita un climat mai rece si umed. Sfecla de zahar se cultiva mai ales in Podisul Sucevei si in Culuarul Siretului;
- inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se cultiva mai ales in Podisul Sucevei, alaturi de canepa;
- cultura cartofului: cartoful gaseste conditii prielnice de dezvoltare (clima mai racoroasa si umeda) in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului;
- pomicultura - pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante in sudul Podisului Sucevei, Imprejurimile Harlaului, in N Podisului Barladului;

Alte referate despre: podisul sucevei, podisul sucevei referat, agricultura in podisul sucevei

Podisul Karnasuvata

Un locuitor al acestei zone, Said al Korcer detine recordul Guiness Book la cea mai mare distanta parcursa la sarit in gol,fiind singurul supravietuitor al unei caderi in gol fara parasuta dintr-un avion aflat in zbor la 1200 de m altitudine,suferind doar rani minore si o rupere de coloana.

Alte referate despre: podisul karnasuvata, podisul braziliei, podisul getic

Podisul Dobrogei

Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m). Partea de nord este mai inalta, ajungand pe alocuri la 350-400m si chiar 467m in varful cel mai inalt (Vf. Greci din Muntii Macinului). Partea de sud are sub 200m (altitudinea maxima este de 204m in Deliorman).

Alte referate despre: podisul dobrogei de nord, podisul dobrogei de sud, comparatie intre podisul moldovei si podisul dobrogei

Podisul Moldovei

Campia Moldovei(Jijei) NE
este cea mai joasa subdiviziune 250m
strabatuta de Jija cu Bahlui(Iasi) si Sitna
iazuri(Dracsani)
alunecari de teren
utilizata agricol
in sud podgoria Cotnari

Alte referate despre: podisul moldovei caracterizare geografica, podisul moldovei-caracterizare geografica, asemanari si deosebiri inre podisul moldovei si podisul dobrogei

Africa de Sud

Referat despre Africa de Sud
Africa de Sud este o tara asezata la extremitatea sudica a continentului Africa.La nord se invecineaza cu Namibia,la est cu Mozaic in timp ce Lestho este o tara independenta complet inconjurata de Africa de Sud.
AFRICA DE SUD - RELIEFUL
Relieful Africa de Sud se împarte in doua zone.Prima este formata din podisuri predominante in roci bazaltice,cu altitudini de 500-1000m.Cel mai intins dintre acestea este Podisul Veld.

Alte referate despre: africa de sud, africa de sud referat, republica africa de sud

Europa Centrala

Clima:temperate,nuante-oceanic-nord
-continentala-sud
Temperatura medie-anuala scazand,11-12 C in partea nordica.Precipitatiile fiind mai abundente in nord ,ele pot ajunge la 1.000 l m.

Alte referate despre: europa centrala, europa centrala referat, referat europa centrala

Sibiu, arii protejate

Canionul Mihaileni
Valea Balii. Avand o suprafata de 120,45 ha, rezervatia cuprinde un teritoriu strajuit la sud de varfurile Vanatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) si Paltinu Mare (2.480), pe flancul vestic de Muchia Buteanu, iar pe cel estic de Muchia Balea. Rezervatia include in circul glaciar Balea, lacul glaciar cu acelasi nume, aflat la 2.034 m altitudine, ce are o suprafata de 46.508 mp si o adancime de 11,35 m, lacul Balea fiind cel mai mare lac glaciar al M-tilor Fagaras. Aspectului peisagistic unic dat de crestele abrupte cu grohotisuri si stanci golase, de creste cu varfuri semete ce se oglindesc in apa de clestar a lacului Balea, i se adauga o flora si fauna caracteristica etajului alpin al Carpatilor. Pe sisturile cristaline constitutive s-au format pe alocuri soluri brune acide si brune podzolice, precum si podzoluri humico-feriiluviale. Totusi cele mai multe soluri sunt scheletice (litosoluri).

Alte referate despre: sibiu arii protejate, dumbrava sibiului arii protejate, arii protejate in judetul sibiu

Subacarpatii Romaniei

Ape curgatoare: Putna, Ramnicu Sarat, Buzau, Prahova, Ialomita.
Lacuri: antropice pe Ialomita (Pucioasa); in masive de sare: Slanic, Telega.
Izvoare minerale.

Alte referate despre: subacarpatii romaniei obiective antropice referat, clima romaniei, resursele naturale ale romaniei

Franta

Este un port mare al Marii Mediterane, de unde ponesc nave atat spre fostele colonii franceze din nordul Africii, cat si spre fostele colonii franceze din vestul Africii.A patra asezare ca marime este orasul industrial Lille (959000 de locuitori) din nordul tarii.

Alte referate despre: franta, despre franta, franta referat

Carpatii

* lipsesc rocile vulcanice si cristale;
* se schimba orientarea culmilor de la Nord-Sud la Nord-Vest -
Sud-Est;
* s-au format prin incretirea scoartei terestre;
* altitudinea maxima este in jur de 1900 m, vf. Ciucas 1954 m;
* fragmentarea accentuata;

Alte referate despre: carpatii orientali, carpatii meridionali, carpatii

Organizarea si bonitarea pamantului - Judetul Valcea

Judetul Valcea are 432.375 locuitori, cu o densitate de 75 locuitori/kmp. Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala judetului, care are o populatie de 119.000 locuitori, si de orasele Dragasani (22.900 locuitori), Baile Govora (3.200 locuitori), Baile Olanesti (4.900 locuitori), Brezoi (7.700 locuitori), Calimanesti-Caciulata (9.000 locuitori), Horezu (7.400 locuitori) si Ocnele Mari (3.650 locuitori).

Alte referate despre: resursele turistice naturale si antropice din judetul valcea, valorificarea resurselor autohtone in turism pt judetul valcea, resurse turistice naturale din judetul valcea

Campia Romana - toate informatiile

Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec).
Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.
In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Alte referate despre: toate informatiile despre campia romana, toate informatiile despre lacul tanganyika, toate informatiile despre planete

Campia Romana

In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de
actiunea directa a fluviului.

Alte referate despre: campia amazonului, campia de vest, campia moldovei
Referate afisate : 18
Medie note: 8.04 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.