Podisul sucevei

Podisul Sucevei

Partea cea mai joasa este data de Depresiunea Radauti, alte zone joase fiind cul. Siretului, valea Sucevei. Structura geologica este data de roci tari (gresii) in amestec cu argile si nisipuri.

Climatul este umed si racoros, ceea ce explica intinderea mare a padurilor de fag. Este o regiune importanta pentru cresterea animalelor, cultura cartofului si a plantelor tehnice. In Podisul Sucevei avem influente baltice, temperaturi medii anuale de 6 - 8 gr.C, precipitatii bogate de 600-800 mm/an iar iernile sunt prelungite.

Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia in Podisul Sucevei, climatul de dealuri inalte (cu caracteristicile prezentate mai sus), climat care favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al padurilor de amestec, fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.). Aici se afla rezervatiile de la Fromoasa si Bosanci. Centre importante sunt Suceava (114.000 loc), Radauti ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 11kb
Downloads: 2599
Materia: Geografie

Podisul Dobrogei

Relief. Evolutia paleogeografica a acestui sector este strans legata
de evolutia intregului podis dobrogean si, in general, de evolutia de
ansamblu a pamantului romanesc.Inca din Precambrian(sfarsitul
Protozoicului)are loc individualizarea sisturilor verzi din Podisul
Casimcei (zona cu mult mai veche decat Carpatii), in timpul orogenezei
baikaliene, fiind mult mai bine consolidate in Silurian, in urma
orogenezei caledoniene.

Alte referate despre: podisul dobrogei, podisul dobrogei referat, referat podisul dobrogei

Podisul Moldovei

Podisul Barladului(in partea central sudica a podisului Moldovei)
intre Siret si Prut
strabatut de Barlad cu afl.sai
se apleaca N-S
450mN,250mS
N-Podisul central moldovenesc
Colinele Tutovei Siret-Barlad
Dealurile Falcinului Barlad-Prut

Alte referate despre: podisul moldovei, podisul moldovei referat, referat podisul moldovei

Depresiunea colinara a Transilvaniei

-geneza: S-a format prin scufundarea lenta si in etape a bazinului transilvan, pana la adancimi de circa 4500m si sedimentarea indelungata a acestuia(pana in cuaternar)

Alte referate despre: depresiunea colinara a transilvaniei, depresiunea colinara a transilvaniei referat, obiective turistice din depresiunea colinara a transilvaniei

Romania

Carpatii Occidentali, delimitati de Dunare in S si Somes in N, alcatuiti din M-tii Banatului, Poiana Ruscai, si M-tii Apuseni, au aspect insular si sunt cel mai putin masivi (alt. medie 654 m, alt. max. 1849 m in vf. Curcubata Mare din masivul Biharia), cu numeroase depresiuni (Tara Motilor pe Aries, Zarand pe Crisul Alb, Bozovici pe Nera, Beius s.a.) si culoare transversale ( Timis-Cerna, Mures, Crisul Repede s.a.); calcarele au favorizat dezvoltarea unor bogate fenomene carstice mai ales in M-tii Apuseni.

Alte referate despre: comunismul in romania, romania in perioada interbelica, somajul in romania

Podisul Karnasuvata

Aici in mijlocul podisului campia inainteaza mai mult spre centrul acestuia formand o vale unde se gasesc importante centre culturale si domenii turistice ca Statuia lui Salafar,Muzeul de Sculptura in lemn-Ben-Tanger si importante zone de oameni unde este dezvoltat cultul religios crestin Adventist.

Alte referate despre: podisul karnasuvata, podisul tibet, podisul braziliei

Podisul Tibet

Prin pozitia sa,Tibetul este un urias nod hidrografic,partile de est si de sud fiind brazdate de numeroase fluvii,remarcandu-se Indus,Tsangpo(Brahmaputra),Salwen,Mekong,Yangtze si Huang He.
Vegetatia prezinta caracteristici diferite.Astfel,in partea de nord-vest a Podisului Tibet se rsmarca o vegetatie specifica de pajisti alpine,saraca in specii,ce urca pana la circa 5000 m altitudine.In partea estica,apar frecvent padurile de conifere,iar in sud-est se intalnesc specii subtropicale de arbori si arbusti.In lungul raurilor ,vegetatia este bogata,fiind constituita din pajisti care alterneaza cu palcuri de salcie si plop,iar uneori apar terenuri cultivate.Fauna prezinta si ea diferentieri,fiind adaptata conditiilor aspre ale deserturilor reci.

Alte referate despre: podisul tibet referat, referat podisul tibet, referat despre podisul tibet

Carpatii

-la sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei
-in N: Depres. Colinara a Trans.
-in S: Subcarpatii Getici si de Curbura
-in V: culoarul Timis-Cerna-Bistra-Strei;
-in E: Valea Prahovei;

Alte referate despre: carpatii orientali, carpatii meridionali, carpatii

Obiectivele turistice din judetul Iasi

Temperatura maxima absoluta (40˚C) s-a inregistrat la Iasi (27 iulie 1909), iar minima absoluta (-36,3˚C) tot la Iasi (1 februarie 1937). Precipitatiile inregistreaza cantitati relativ mici, insumand, in medie, 500 mm anual pe cea mai mare suprafata a teritoriului iesean si 600 mm anual in partea de V a acestuia. Vanturile predominante bat dinspre NV, cu o frecventa medie anuala de 21,5 %, urmate de cele dinspre SE (13,0 %) si N (9,5 %). Cu toate ca vanturile care bat dinspre N, NE si E au o frecventa mai redusa, ele se manifesta foarte activ, mai ales in anotimpul rece, sub forma Crivatului.

Alte referate despre: obiectivele turistice din judetul iasi, obiectivele turistice din judetul iasi referat, obiective turistice in judetul iasi

Podisul Moldovei

Caracterizare.Podişul Moldovei este cel mai întins şi mai tipic podiş din ţară, desfăşurat aproximativ de la nord la sud. Acesta prezintă altitudini diferite în funcţie de subunitate: este mai înalt în partea de nord-vest, unde atinge 500-600 metri, mai jos în nord-est (200 metri) şi coboară uşor de la 500 metri la 200 metri în partea de sud.

Alte referate despre: podisul moldovei caracterizare geografica, podisul moldovei-caracterizare geografica, comparatie intre podisul moldovei si podisul dobrogei

Podisul Dobrogei

Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii, inconjurat pe doua laturi de Dunare si pe a treia de Marea Neagra, este un pamant vechi si complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.

Alte referate despre: podisul dobrogei de nord, podisul dobrogei de sud, asemanari si deosebiri inre podisul moldovei si podisul dobrogei

Podisul Dobrogei

Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca Marii Negre (care poarta si nordul Dobrogei) aflata intr-un proces de subductie (in lungul unui plan Benioff), in fata Carpatilor Curburii si in sud, microplaca Moesica (cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud).

Geologic, Dobrogea cuprinde mai multe formatiuni: granite si sisturi cristaline paleozoice (in zona Macin), sisturi verzi (in Podisul Casimcei), structuri sedimentare triasice (in Dealurile Tulcei), jurasice (pe cursul inferior al raului Casimcea), cretatice (in Podisul Babadag si Dobrogea de Sud), structuri sedimentare neozoice (in Dobrogea de Sud).

La suprafata, cele mai vechi roci sunt sisturile verzi proterozoice din Podisul Casimcei, cu o virsta de peste 600 milioane ani. In fundamentul Dobrogei de Sud exista roci mai vechi, identificate in foraje si acoperite in prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, care au o varsta mult mai mare (1,6 miliarde ...

Alte referate despre: podisul dobrogei harta, referat despre podisul dobrogei, podisul dobrogei referat geografie

Africa de Sud

Referat despre Africa de Sud
Africa de Sud este o tara asezata la extremitatea sudica a continentului Africa.La nord se invecineaza cu Namibia,la est cu Mozaic in timp ce Lestho este o tara independenta complet inconjurata de Africa de Sud.
AFRICA DE SUD - RELIEFUL
Relieful Africa de Sud se împarte in doua zone.Prima este formata din podisuri predominante in roci bazaltice,cu altitudini de 500-1000m.Cel mai intins dintre acestea este Podisul Veld.

Alte referate despre: africa de sud, africa de sud referat, republica africa de sud

Europa - regiuni si tari

Clima:este de tranzitie de la temperat oceanic (nord) spre temperat continental in partea sudica si estica. Hidrografia: este bine reprezentata cu numeroase rauri ce izvorasc din zona inalta,majoritatea indreptandu-se avand directia spre Marea Baltica.Fluvii:Oder si Vistula,intre acestea sunt canale navigabile. Vegetatia:paduri de foioase,in sud,paduri de conifere.Este inlocuita de culturi agricole,asezari omenesti.

Alte referate despre: europa regiuni si tari, europa-regiuni si tari, europa - regiuni si tari

Europa Centrala

Vegetatia:este reprezentata prin paduri de foioase si conifere,inlocuite de culture agricole sau asezari omenesti.Animalele,mamifere : lupi,vulpi,ursi si pasari.Solurile caracteristice,apartinand claselor. Socio-Economic:-8.000.000 locuitori,fiind cel mai populat stat din Europa centrala.

Alte referate despre: europa centrala, europa centrala referat, referat europa centrala

Arabia saudita

In cea mai mare parte, relieful consta dintr-un podis marginit de lanturi muntoase. Muntii sunt in general scunzi, avand inaltimi de aproximativ 1000 m, cu exceptia lantului din vest, pararel cu tarmul Marii Rosii, care culmineaza la peste 2500 m.

Podisul este in asamblu ondulat si ocupat de doua deserturi: Nefud, in nord, si Rub al Khali, in sud.

In cea mai mare parte a teritoriului clima este tropical-uscata, desertica: temperaturi ridicate, mari amplitudini termice si precipitatii scazute (in general sub 100 mm anual). Ca urmare, cursurile de apa permanente lipsesc.



Vegetatia naturala este in mare parte absenta sau foarte saraca, xerofila (adaptata la uscaciune). Numai in sud-vestul tarii exista paduri.

Fauna este saraca in mamifere (sacalul, mai multe specii de antilope- intre care Oryx- maimute s.a.) si mai bogata in pasari, in zona litorala, si reptile (cobra de nisip, vipera s.a.)

Alte referate despre: arabia saudita referat, referat arabia saudita, arabia saudita

Temperaturile si precipitatiile din Romania

-30 - 00
Câmpia de V; Câmpia Română (-centru); Pod. Getic; Pod. Mehedinţi; Pod. Dobrogei; Lunca Dunării.

Alte referate despre: precipitatiile in romania, precipitatiile din romania, temperatura si precipitatiile in romania

Organizarea si bonitarea pamantului - Judetul Valcea

Judetul Valcea are 432.375 locuitori, cu o densitate de 75 locuitori/kmp. Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala judetului, care are o populatie de 119.000 locuitori, si de orasele Dragasani (22.900 locuitori), Baile Govora (3.200 locuitori), Baile Olanesti (4.900 locuitori), Brezoi (7.700 locuitori), Calimanesti-Caciulata (9.000 locuitori), Horezu (7.400 locuitori) si Ocnele Mari (3.650 locuitori).

Alte referate despre: resursele turistice naturale si antropice din judetul valcea, valorificarea resurselor autohtone in turism pt judetul valcea, resurse turistice naturale din judetul valcea

Servicii in Benelux

Orase principale:
• Rotterdam 570.000 locuitori
• Utrecht 231.000 locuitori
• Eindhoven 191.000 locuitori
• Haarlem 149.000 locuitori

Alte referate despre: economia serviciilor, servicii, produse si servicii bancare
Referate afisate : 19
Medie note: 8.22 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles