Poezia prefata tudor arghezi comentariu
Prefata - Tudor Arghezi
Într-adevăr, Tudor Arghezi a cântat în lirica sa gândurile, sentimentele şi aspiraţiile omului, setea de absolut, dorinţa de libertate şi de cunoaştere, răzvrătirea şi căutările orgolioase, lumea copilăriei şi universul micilor vieţuitoare. Toate acestea au fost înveşmântate în inconfundabilul stil arghezian, în care noutatea expresiei a produs o adevărată revoluţie în limbajul liricii interbelice şi mutaţii semnificative în întreaga creaţie poetică românească.
De fapt, poetul însuşi, intuind aceste mutaţii de conţinut şi de formă, şi-a definit opera şi şi-a exprimat crezul artistic în numeroase arte poetice, între care semnificative sunt Testament din volumul Cuvinte potrivite, Cuvânt din volumul Cărticica de seară
Tudor Arghezi - opera
Referat despre Tudor Arghezi - opera
Urmeaza cursurile gimnaziului “Dimitrie Cantemir” si apoi pe cele ale liceului “Sf Sava” din Bucuresti . De la varsta de 11 ani , datorita situatiei vietii familiale, este nevoit sa se intretina singur, dand meditatii . Vacantele nu si le iroseste, ci isi gaseste diferite indeletniciri ce ii vor asigura si completa necesitatile existentei . Astfel , in vara anului 1896, intra in custode la o expozitie de pictura organizata de societatea “Ileana” , in holul hotelului “Union”.
Tudor Arghezi - eul poetic
Dezamorsarea discursului solemn eminescian a condus la convertirea si
slabirea subiectului care se complace domestic într-o familiaritate
terestra cu obiectele înconjuratoare; prin deviere ludica, banalul
infinitezimal poate fi obiect al poetizarii. Tocmai atitudinea umila,
de simplu "mestesugar", ce descrie atent existenta liliputana, fara
vreo rasfrângere simbolica, a devenit un reper esential pentru noua
priza la real a optzecistilor. Ludismul programatic si prozaicitatea
manifesta a acestora îsi afla un model indiscutabil în "arta poetica"
terestra, eterogena si aleatorie a "potrivitorului de cuvinte", adica
a artizanului genial întru poezie. Pe aceasta linie demistificatoare,
poetul nu mai este un actant demiurgic si un inspirat, ci un "facator"
de versuri ce asuda caznit lucrând asupra materialului lingvistic
precum un plugar anonim ce-si ara ogorul.
Tudor Arghezi - viata si opera
Tudor Arghezi (pseudonim luat de la numele vechi al raului Argses , Arghesis) , pe numele adevarat Ion N. Theodorescu , s-a “nascut in Bucuresti, la 21 mai 1880, cu origini parintesti din Gorj” . Vede lumina zilei in strada Tarani , nr 46, in casa parintilor sai : “Fiu legitim al domnului Nae Theodorescu, de ani treizeci si unu, comersant , si al doamnei Maria, de ani optsprezece “( certificat act de nastere nr 542 ) . Urmeaza scoala primara “Petrache Poenaru”, situata in apropierea Pietei Amzei . Numele primului dascal , parintele Nicolae Abramescu, revine ca o delicata amintire , ori de cate ori Tudor Arghezi il va convoca in scrierile sale. Urmeaza cursurile gimnaziului “Dimitrie Cantemir” si apoi pe cele ale liceului “Sf Sava” din Bucuresti .
Tudor Arghezi - biografie
1896 Anul debutului literar.La 25 iulie, publica in ziarul "Liga ortodoxa", condus de Alexandru Macedonski, proza Din ziua de azi, iar in nr. 9, din 30 iulie, poezia Tatal meu , semnata Ion N. Teodoreanu. In acelasi ziar si in "Suplimentul literar'' al acestuia va mai publica inca 15 poezii, unele semnate Ion Theo. La cenaclul lui Alexandru Macedonski, pe care-l frecventa de cateva luni, il cunoaste si se imprieteneste cu Grigore Pisculescu (Gala Galaction), elev la liceul "Sfantul Sava", prietenie care va dura peste deceni, pana la moarte.
De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
Referat despre De-a v-ati asuns de Tudor Arghezi - comentariul poeziei
In prima strofa vocea tatalui esti si vocea eului liric. Averbul “o data” marcheaza eventualitatea mortii, iar eul liric ciudat. Prin repetitia adverbului “o data”, se accentueaze ideea ca moartea e un eveniment necircumscris temporal. Finalul strofei marcheaza posibila moarte in plan natural.
O furnica de Tudor Arghezi
Observam sentimentul de afectiune al scriitorului fata de mica faptura deoarece acesta foloseste repetitia “mica, mica” prin care ne arata cat de firava si de slaba este vietatea.Acesta ne prezinta cum o furnica se urca pe picioarele lui, folosind hiperbola in momentul in care spune ca furnica i-a confundat picioarele cu niste “craci”. Aceasta figura de stil poate fi si o comparatie: omul precum copacul.
O alta figura pe care creatorul o foloseste este epitetul “uscat”.
In cea de-a doua strofa autorul caracterizeaza furnica prin intermediul epitetelor “harnica” si “maruntica”. Aceste insusiri le poate atribui si cititorul datorita versurilor din strofa, care ne arata grija micutei pentru gaspodarie si pentru iarna grea care o sa vina.
Imaginea folosita de autor pentru a accentua harnicia furnicii este una dinamica “Duse, harnica, la gura”.
Cuvant de Tudor Arghezi
Cuvant de Tudor Arghezi
A fost publicata in volumul ,,Carticica de seara", in anul 1935 si este o arta poetica argheziana ce exprima conceptia poetica despre forta cuvantului.Prin puterea lui, cuvantului poate crea sau distruge.
Cuvant de Tudor Arghezi
Adam si Eva - Tudor Arghezi
Inspirandu-se din Vechiul Testament, Tudor Arghezi ofera cititorului o viziune personal a modului cum Dumnezeu i-a conceput pe primi oamnei : Adam si Eva. Pastrand coordonatele textului biblic autorul construieste un univers diferit marcat deputernice accente biblice. Pentru Tudor Arghezi, crearea omului este in poezia " Adam si Eva" un exercitiu ludic pornit din marea singuratate cosmica a Creatorului care isi doreste in cer copii si s-a gandit din ce sa-i faca, Din borangic, argint sau promoroaca, frumosi, cinstiti, nevinovati, Se puse asezamantul dintre frati’.
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Adam si Eva de Tudor Arghezi
Autorul sugereaza aceasta imperfectiune a omului din lipsa unei extravagante a bazei din care divinitatea a facut fiinta omeneasca. Adevarul biblic revelat este neluat in seama de autor, el prezentandu-si propria viziune asupra facerii, netinand cont de adancimea faptei si de sacralitatea infaptuirii. „Aluatul gresit” reprezinta o exprimare aproape apofatica, poetul se foloseste de aceasta, aflandu-se in imposibilitatea unei explicarii a imperfectiunii. Experienta monahala a lui Tudor arghezi a fost o importanta resursa si punct de plecare in abordarea temelor religioase. Poezia „Adam si Eva” ascunde o ipostaza a neintelesului, prin „jocul crearii”.
Testament - Tudor Arghezi
Este o arta poetica moderna,pentru ca in cadrul ei apare o tripla problematica,specifica liricii moderne:transfigurarea socialului in estetic,estetica uratului,raportul dintre inspiratie si tehnica poetica.
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug,creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual.
Textul poetic este conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mostenire”cartea”,metonimie care desemneaza opera literara.Discursul lyric avand un character adresat,lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa in mod direct si la nivelul expresiei,prin marcile subiectivitatii:pronumele personale,adjectivele posesive,verbele la persoana I si a II-a singular,alternand spre diferentiere cu persoana a III-a,topica afectiva(inversiuni si dislocari sintactice).
Lumina plina si melancolie - Tudor Arghezi
Poezia se găseşte în primul volum de poezii al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”. În poezie, autorul exprimă într-o formă nouă menirea şi întâmplările artiştilor. „Lumină lină” este o operă literară lirică în care autorul îşi exprimă sentimentele prin epitete, personificare şi mai ales metafore.
Titlul „Lumină lină” reprezintă drumul parcurs de artist spre perfecţiunea şi răsplata ce-l aşteaptă apoi. Prin „Lumină” autorul vrea să reprezinte drumul spre înalt, spre perfecţiune. Adjectivul „lină” reprezintă liniştea şi împăcarea pe care o primeşte artistul ajuns la „lumină” adică la perfecţiune.
În prima strofă, autorul prezintă o „uşoară zburătoare” pe-o margine de drum” în loc să doarmă „într-un polen de floare, / Învăluită-n aur şi parfum”.
Autorul na arată de fapt unde sunt artiştii care au vrut să atingă perfecţiunea şi felul în care ei ar fi trebuit să fie trataţi.
Cuvant - Tudor Arghezi
,,Cuvant”- adresat cititorului, poate constitui o punte intre sctiitor si cititor pentru a face sa vibreze la fel, in acelasi ton, doua fiinte, cu aceeasi rezonanta. Cuvintele au o putere magica.Cuvant - Tudor Arghezi
Testament de Tudor Arghezi
-> metafora "seara razvatita" face trimitere la trecutul zbuciumat al stramosilor, care se leaga de generatiile viitoare, prin "carte", creatia poetica treapta a prezentului. "In seara razvatita care vine / De la strabunii mei pana la tine".
Medie note: 8.41 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?