Portretul batranului dascal
Scrisoarea I - viziunea batranului dacal asupra lumii
Mintea geniala a acestuia poate “privii” si in viitor ducandu-l cu “mii de veacuri inainte”, insa, acest savant izolat de lume si condamnat la o existenta mizera mediteaza asupra nasterii si stingerii lumii, reflectia sa constituind cel de-al doilea tablou al primei parti din Scrisoarea I si partea cea mai insemnata a poeziei
Poetul explica universul ca pe o dorinta trecatoare, ca pe un vis al eternitatii: “Caci e vis al nefiintei universul cel himeric.”
Din perspectiva batranului dascal Eminescu infatiseaza in tablou o cosmogonie (teorie despre nasterea, evolutia si posibilul sfarsit al spatiului cosmic), in aceasta secventa valorificand informatii din diverse domenii ale cunoasterii(filozofie, astronomie, fizica, religie,literatura universala).
In viziune eminesciana, lumea s-a nascut din haosul primordial, printr-un acci¬dent mecanic nucleul intim al universului fiind un dor nemarginit.
Aici apare si tabloul Genezei, care transmit e conceptia lui Eminescu despre ...
Scrisoarea si tipurile de scrisori
Textul unei scrisori nu are o limita.Uneori, dup ace expeditorul a terminat scrisoarea, isi adduce aminte de ceva important si adauga informatia la sfarsit, intr-un fragment numit post-scriptum, termen care vine din limba Latina si care se prescurteaza PS. Este bines a nu se abuzeze de post-scriptum, pentru ca plasarea acestuia dupa semnatura modifica structura obisnuita a unei scrisori.
In textul unei scrisori trebuie sa existe indici ai adresarii directe: intrebari, vocative, folosirea persoanei a II-a etc.Scrisoarea se foloseste in relatiile dintre personae particulare, dintre institutii sau dintre personae particulare si institutii.Textul scrisorii poate exprima stari, sentimente, opinii, atitudini sau poate transmite informatii, cerei, multumiri, felicitari, invitatii etc.
In functie de relatia pe care expeditorul o stabileste cu destinatarul, scrisoarea poate fi familiala (adresata mambrilor familiei), amicala(adresata prietenilor), de dragoste (adresaute iubitei sau iubitului), ...
Scrisoarea I - rezumat
'Scrisoarea I' este o creatie de factura filozofica, aparuta in perioada maturitatii artistice a poetului, si facand parte din seria celor cinci scrisori. Lucrarea, romantica, abordeaza conditia geniului in raport cu posteritatea si cu societatea omeneasca, surprinzand, in tablouri grandioase, geneza si stingerea universului.
Poezia este, in acelasi timp, o meditatie filozofica despre spatiu si timp, despre existenta, pe tema 'fortuna labilis', dar si o satira cu accente elegiace, referitoare la soarta geniului pe pamant si in eternitate.
Compozitional, 'Scrisoarea I' este alcatuita din cinci tablouri construite cu grija evidenta de armonie structurala si simetrie. In cadrul nocturn din prima secventa astrul tutelar, stapan al universului, este martor al timpului universal si al timpului individual ('(luna) din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate'; 'ceasornicul urmeaza lunga timpului carare'). In acest tablou larg dimensionat, in care metaforele-simbol sugereaza spatii infinite, ...
Scrisoarea I - rezumat
Scrisoarea I a apărut pentru prima dată în „Convorbiri literare” la 1 februarie 1881. În totalitatea ei, ea este mai mult o meditaţie asupra existenţei pe tema fortuna labilis din Memento mori.
Scrisoarea I este deci un poem filozofic cu o structură romantică. El abordează în cadrul mai larg al relaţie omului de geniu cu timpul şi societatea omenească în genere, tema naşterii, evoluţiei şi a unei previzibile stângeri a sistemului cosmic.
Structura poemului se grupează pe două coordonate fundamentale, după cum problematica geniului este înfăţişată în două ipostaze. Prima, aceea de cugetător, dă naştere unei meditaţii filozofice. A doua, accea a relaţiei omului de geniu cu societatea şi posteritatea, conduce la satiră. Această dublă înfăţişare a omului de geniu e încadrată de peisajul lunar, umanizat prin motivul poetic al contemplaţiei.
Compoziţia: Poemul este alcătuit din cinci părţi, din care prima parte şi ...
Scrisoarea I
Scrisoarea I este o creatie de factura filozofica, aparuta in perioada maturitatii artistice a poetului, si facand parte din seria celor cinci scrisori. Lucrarea, romantica, abordeaza conditia geniului in raport cu posteritatea si cu societatea omeneasca, surprinzand, in tablouri grandioase, geneza si stingerea universului.
Scrisoarea III
In centrul celui de-al trilea tablou, prin excelenta descriptiv, se afla batalia de la Rovine, Prezentata intr-un admirabil joc al perspectivelor, de la apropiat la departat, de la terestru la cosmic. Tabloul de lupta este dominat de miscare, imaginile se succed potrivit unei tehnici anticipand-o pe ce a cinematografiei, dinamismul fiind principala caracteristica a artei poetului in acest fragment. Verbul primeste o stralucire inegalabila, tocmai prin puterea de a sugera zbuciumul de pe campul de lupta: ""ies", "implu", "roiesc", "iau", "bat", "vin", "ridica", "se clatina" etc.
Scrisoarea III
Eminescu a scris un ciclu de 5 scrisori fiind nişte satire. Tematica acestor scrisori are în centru motivul geniului. Scrisoarea I dezbate problema geniului savant, Scrisoarea II dezbate problema geniului artist, Scrisoarea III dezbate soarta geniului conducător de popoare.
Scrisoarea III
Scrisoarea III - Eminescu a scris un ciclu de 5 scrisori fiind nişte satire. Tematica acestor scrisori are în centru motivul geniului. Scrisoarea I dezbate problema geniului savant, Scrisoarea II dezbate problema geniului artist, Scrisoarea III dezbate soarta geniului conducător de popoare.Scrisoarea III
Portretul ca tip de descriere in operele cronicarilor romani
Istoria literara i-a retinut o buna parte din portrete drept model. Imaginea domnitorului este realizata ca intr-o gravura, remarcandu-se sobritatea trasaturilor, fara a fi evitate cele negative. De altfel, portretul debuteaza cu evocarea acestor trasaturi:”manios si degrab’ a varsa sange nevinovat”. Ele sunt prezentate in antiteza cu statura : “om nu mare de stat” fapt care accentueaza calitatile majore ale eroului : “om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stia a-l acoperi”, bun strateg, conducator angajundu-se in lupta in fruntea ostirii sale, ca exemplu oferit combinatilor.
Portretul ciobanului si a maicutei batrane
Portretul ciobanului.
Miorita a fost considerata cea mai frumoasa epopee pastorala din lume, un adevarat ,,bulgare de aur’’ al literaturii populare romanesti. Ea a fost descoperita de Alecu Russo in muntii Vrancei si publicata de Vasile Alecsandri in volumul ,, Poezii populare’’. Poezia a circulat prin toate regiunile tarii in peste 1.000 variante. Se considera ca balada ar porni de la un fapt real petrecut intre pastori sau de la un bocet. Balada are la baza obiceiul stravechi al transhumantei.
Ciobanul moldovean este unul dintre cei trei pastori tovarasi într-ale pastoriei dar spre deosebire de ceilalti ,,E mai ortoman / C-are oi m-ai multe / Mandre si cornute / Si cai invatati / Si câni mai barbati’’ lucru care sporeste invidia celorlalti doi. Sub aspect fizic el reprezinta un ideal de frumusete tinereasca si de o cuceritoare barbatie. Frumusetea ...
Portretul mamei - clisee internationale - joc
Jocul de-a moartea este vechi de milenii, fiind cuprins chiar în actul creaţiei divine: „E jocul Sfintelor Scripturi./ Aşa s-a jucat şi Domnul nostru Iisus Hristos/ Şi alţii, plini de friguri şi de călduri,/ Care din câteva sfinte tremurături/ Au isprăvit jocul, frumos”. Cele câteva „sfinte tremurături”, frigurile şi căldurile, reprezintă esenţa vieţii pământene, imposibilitatea funciară de a depăşi matrixul forţelor latente, generatoare de moarte. Faptul că jocul se termină frumos este un eufemism, pentru că ideea de moarte, ca proces ireversibil, este respinsă de poet, invocând unele credinţe ezoterice, din perioada păgână şi de mai târziu, din momentul apariţiei creştinismului: „Ştiind că Lazăr a-nviat,/ Voi să nu vă mâhniţi, s-aşteptaţi,/ Ca şi cum nu s-a întâmplat/ Nimic prea nou şi prea ciudat./ Acolo, voi gândi la jocul nostru, ...
Sobieski si romanii - Caracterizarea batranului
Autorul, prin caracterizare directa ne arata amabilitatea batrânului
fata si de cei rai:,,Bine ai venit, domnule, ce poftesti pe la noi?'
Portretul lui Stefan cel mare
Stefan cel mare a fost domnitorul Moldovei. Acesta nu era mare un om mare de statura . Era manios si omora fara judecata. Acest lucru dovedeste impulsivitatea acestuia. Era un om care stia sa-si conduca tara, era harnic si il gaseai acolo unde nici nu te gandeai. Acest lucru dovedeste preocuparea sa pentru tara.
Baltagul
Vitoria Lipan figura reprezentativa de erou popular intruneste calitatile fundamentale ale omului simplu de la tara in care se inscriu cultul pentru adevar si dreptate respectarea legilor stramosesti si a datinilor „ ea nu e o individualitate ci un exponent al spetei „ – G. Calinescu . Portretul Vitoriei Lipan este la inceput static obrazul ei „parca era un portret neclintit „ apoi Sadoveanu accentueaza trasaturile personajului pornind dinspre exterior spre interior „ ochii ei caprui in care in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe”.
Scrisoarea lui Pseudo-Barnaba
Scrisoarea lui Pseudo-Barnaba e un document preţios prin ideiile şi atitudinea sa în problema raportului dintre Vechiul Testament şi Noul Testament, în domeniul soteriologiei, în cel al eshatologiei şi liturgic. Ideea centrală care străbate întreaga scrisoare este că religia creştina e un început nou de viaţa, este o lume nouă.
Ce inseamna sa fi dascal
La baza unor asemenea relatii interpersonale este necesar sa se afle capacitatiile de intelegere,anticipare,traire si identificare ale partenerilor(profesor-elev) pentru a-si putea oferi reciproc increderea necesara si pentru a deschide calea unei comunicari empatice intre educator si educat.
A fi dascal este o profesie de suflet, este o arta ce daltuieste viitorul prin truda prezentului, este o calatorie in lumea dorintelor plina de aventurile palpitante ale efervescentei micii si marii copilarii ale atator generatii.
Portretul unei personalitati renascentiste
Insusi Michelangelo i-ar fi spus, potrivit legendei, ‘areti mai mult ca un print decit ca un pictor’, iar acesta i-a raspuns scurt ‘iar dumneata ca un calau’ acest lucru scotind in evidenta ironia lui, dar si respect fata de marele pictor*. Autentic sau nu, acest aspru shimb de cuvinte are oricum darul de a arunca o lumina nu numaoi asupra relatiilor incordate intre cei doi rivali dar si asupra singuratatii, a izolarii in care se afla marele demnat si neinteles Michelangelo spre deosebire de Rafael prietenul admirat al tuturor oamenilor de baza a epocii de la Iuliu II si Leon X la scriitorii Ariosto, Bembo, Aretino, Tebaldeo s.a.
Departe de a se razvrati impotriva conditiei umane si de a denunta vreun conflict intre spirit si materie, el aspira, dimpotriva, la armonizarea lucrurilor.Nu are crize de constiinta, nu se indoieste de nimic, iar programul intruchipat de compozitiile Vaticanului convine intru totul si in mod firesc conceptiilor sale. In 1514 lui Rafael i s-a oferit ...
Portretul de grup in pictura olandeza a secolului al-X-lea
Primele realizări de seamă a picturii olandeze au fost obţinute în domeniul portretului, domeniu, de altfel, şi cel mai profitabil pentru pictorul secolului al XVII lea. În oraşele olandeze aproape fiecare cetăţean dorea să aibă portretele membrilor familiei sale. Apoi, mai era şi categoria destul de vastă a portretelor de grup destinate locurilor publice, ca primăriile, casele breslelor sau clădirile societăţilor de binefacere. Burghezii olandezi doreau portrete fidele în care pictorul să nu intervină prea mult. Erau satisfăcuţi de asemănarea şi redarea realistă a costumului. Aşa că cea mai mare parte a obişnuitelor portrete olandeze reflectă un gust burghez sobru şi arată un nivel decent al meşteşugului, fără vreo trăsătură deosebită.
George Copos - portretul unui manager de succes
G Copos s-a aratat interesat, timid, de politica zvonindu-se o posibila candidatura a sa la Primaria Capitalei cu sprijinul taranistilor, dupa care s-au conturat tot mai accentuat legaturile sale cu lideri ai PSD (nu va ganditi la Vacaroiu) devenind notorie legatura sa cu ministrul de Externe Mircea Geoana (fost ambasador in SUA), un constant suporter al RAPIDULUI. Mai greu de explicat este ramanerea lui Copos in umbra lui Dan Voiculescu (patronul Antenei 1, un fost securist cu pretentii de lider politic), presedintele AOAR (Asoc. Oamenilor de Afaceri), al carei vice-presedinte este Copos. In 2000, Copos chiar a facut campanie candidatilor PUR (partidul fantoma al lui Voiculescu)
Afacerile
Din Grupul ANA fac parte: ANA ELECTRONIC, ANA IMEP, ...
Medie note: 8.83 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?