Portretul lui stefan cel mare
Portretul lui Stefan cel Mare - Fratii Jderi
Portretul lui Stefan este complex: Stefan apare în mai multe ipostaze:
• domn>
• om politic
• bun diplomat
• om al Renasterii
• titor si iubitor de cultura
Fratii Jderi
Hramul Mănăstirii Neamţ, cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia măreţia voievodului şi unitatea dintre acesta şi mase. În acest moment intră în scenă Ionuţ Jder şi Nechifor Căliman. Din povestea bătrânului staroste, plină de umor, aflăm despre războiul lui Ştefan "cu această ţară fără rânduială", unde poruncesc "mulţi stăpâni". Acum se conturează vechiul conflict domnitor-boieri.
Fratii Jderi - prezentare
Sadoveanu realizeaza o constructie epica monumentala, o adevarata cronica a vietii sociale, economice, politice si culturale a acestei epoci.
Fratii Jderi poate fi considerat un roman al romanelor. Astfel întâlnim: romanul formarii unui caracter, roman istoric, roman de aventuri, roman al eroismului.
Fratii Jderi de Mihail Sadoveanu
Figura domnitorului este vazuta in momente caracteristice : calatorind prin tara, facand judete, intalnindu-se cu dregatorii, conducand ostirea sau examinandu-si constiinta in clipe de meditatie. Tara Moldovei cunoaste belsug de roade si vanat. Renumele cailor a trecut peste hotare. Despre faimosul Catalan se spune ca, asemenea cailor din basme, poarta noroc domnitorului – si dusmanii stiu asta. Se si zvoneste ca niste iscoade ar incerca sa rapeasca din grajdurile de la Timis calul alb cu tinta in frunte al lui Voda. Dar comisul cel batran si Simion, impreuna cu altii, descopera la timp pe vrajmas.
Ionut freamata pentru frumoasa jupaneata Nasta, fiica unui boier din tara de sus, de care se simte atras si tanarul sau prieten Alexandru, vlastar domenesc si frate de cruce. Invazia tatarilor pune capat dragostei, caci, luata in surghin, jupanita Nasta va fi inchisa intre zidurile Cetatii Albe. Dand dovada de eroism, angajat intr-o lupta disperata, Ionut nu reuseste totusi s-o descopere. ...
Fratii Jderi - Mihail Sadoveanu
La baza romanului stă o vastă documentaţie. Romancierul a consultat cronicile moldovene - Neculce, Ureche. Din cronica lui Neculce a reţinut mai ales legendele, în care era evocată figura domnitorului, legende grupate în O samă de cuvinte; de asemenea a mai consultat Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Romancierul a mai avut în vedere şi lucrările înaintaşilor săi, care evocau figura lui Ştefan cel Mare: Alecsandri, Eminescu, Delavrancea, Bolintineanu.
În ţesătura romanului Sadoveanu a introdus şi motive din balade populare româneşti: Corbea, Gruia lui Novac, Chira chiralina. De asemenea a mai folosit elemente reale, controlabile documentar. Aceste fapte, evenimente reale le-a tratat însă cu libertatea ficţiunii artistice: a imaginat scene, dialoguri, a creat personaje, a reconstituit tabloul de epocă, toate dând senzaţia de viaţă reală, autentică. Faptele, personajele sunt credibile pentru că Sadoveanu a dovedit o intuiţie şi o capacitate rară ...
Fratii Jderi - domnia lui Stefan cel Mare
Hramul Manastirii Neamt, cu care se deschide primul volum este un spectacol ceremonial ce are rolul de a sublinia maretia voievodului si unitatea dintre acesta si mase. În acest moment intra în scena Ionut Jder si Nechifor Caliman. Din povestea batrânului staroste, plina de umor, aflam despre razboiul lui Stefan „cu aceasta tara fara rânduiala”, unde poruncesc „multi stapâni”. Acum se contureaza vechiul conflict domnitor-boieri.
Caracterizarea lui Stefan cel Mare - Fratii Jderi
Alte trăsături de caracter se desprind din caracterizarea indirectă prin faptele domnitorului, care se dovedeşte un bun creştin care ţine cont de datinile strămoşeşti „făcu semnul creştinesc şi sărută Evanghelia”. De asemenea îşi educă fiul să procedeze la fel.
Primeşte dovezile de respect ale supuşilor săi, acordând la rândul său respectul cuvenit bătrânului stareţ. Este întâmpinat cu pâine şi sare după tradiţia românească, dar fiind o fire energică nu stăruie prea mult şi pleacă cu pas viu mai departe.
Sadoveanu încadrează acest personaj într-un anumit mediu punându-l în relaţie cu alte personaje pentru a ilustra imaginea unui domnitor preţuit de poporul său.
Fratii Jderi - Portretul lui Stefan Cel Mare
Sadoveanu reuseste sa prezinte ca nimeni altul figura legendarului domnitor Stefan , romanul Fratii Jderi putand fii caracterizat ca roman al domniei acestuia. Stefan domina totul , intregile energii fiind polarizate in jurul sau.El este reprezentantul poporului , este mit , legenda si istorie , un simbol al patriotismului , al dregostei fata de tara , al dreptatii , al credintei in izbanda si in oameni.
Stefan este prezentat de catre Sadoveanu in dubla ipostaza: de domn, un adevarat simbol al Moldovei , si de om.
Stefan isi face aparitia chiar de la inceputul romanului, iar momentul acesta este unul deosebit, si anume hramul Manastirii Neamt , la care este adunata intreaga suflare a Moldovei. Voievodul isi face aparitia calare pe un cal alb, acesta simbolizand puterea politica. Se afla in “al patruzecilea an al varstei” si era inca tanar .”Stralaucitul chip al domniei” era ...
Fratii Jderi
Romanul Fratii Jderi este alcatuit din trei volume ,cu titlurile:volumul I-Ucenicia lui Ionut(1935); Volumul II-Izvorul alb(1938); Volumul III-Oamenii mariei sale(1948). Romancierul,autorul a utilizat ; cantece populare,cronica lui Grigore Ureche ,cronica lui Ion Neculce,drama"Apus de soare",a lui Barbu St. de laVrancea.
Portretul lui Stefan - in cronica
Unul din primele portrete din literatura romana reprezinta primul portret literar al atat de cunoscutului domnitor Stefan cel Mare realizat de cronicarul Grigore Ureche. Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G. Ureche este intemeiatorul portretisticii in literartura romana veche. In virtutea talentului sau, el selecteaza figurile domnitorilor sau boierilor, le ierarhizeaza, le da contur propriu, punand alaturi de trasaturile fizice si anecdote -insusiri de caracter definitorii. Galeria de imagini-portrete de domnitori din cronica lui dovedeste o varietate apreciabila, concizie, preciziune de nuante, arta concentrata. Efigia lui Stefan cel Mare, modelul clasic, este realizat din linii simple, dovedind o incontestabila arta de portretist, de altfel istoria literara i-a retinut o buna parte din portrete drept model.
Portretul lui Stefan cel mare
LA RAZBOAIE ERA MESTER, BIRUITOR, IAR CAND EA INVINS NU SE DADEA BATUT CI SE RIDICA SI II INCURAJA SI PE CEILALTI SA LUPTE IN CONTINUARE. ACEST LUCRU DOVEDESTE AMBITIA LUI SI OPTIMISMUL PENTRU TARA. CAND STEFAN CEL MARE ESTE INVIATA LA HRAMUL MANASTIRII NEAMTU ACESTA ESTE IMBRACAT CU TESATURI DE MATASE CU FIRE DE AUR SI DE ARGINT. ACEST LUCRU DOVEDESTE BOGATIA SI PROSPERITATEA DOMNIEI SALE.
DATORITA FAPTULUI CA L-A IMBRACAT LA IN ACELEASI HAINE PE FIUL SAU DOVEDESTE CA VREA SA-L OBISNUIASACA DE ACUM IN SOCIETATATE DAR SA SI IL INTEGREZE. PE LANGA CA E UN DOMNITOR BUN ESTE SI UN TATA BUN. VREA TOT CE ESTE MAI BUN PENTRU FIUL SAU. STEFAN CEL MARE ARE OBRAZUL RAS SI ARS DE SOARE DEOARECE S-A PLIMBAT SI A LUPATA MULT. ACEST LUCRU DOVEDESTE ENERGIA SI VITALITATEA ACESTUIA.
MUSTATA LUI ESTE USOR CARUNTITA IAR OCHII II SUNT VERZI. PRIVIREA TAIOASA DOVEDESTE MODUL PRIN CARE ISI INFRICOSEAZA DUSMANII, MODUL PRIN CARE II FACE SA INTELEAGA CA EL ESTE MAI BUN. STEFAN CEL MARE NU ESTE PREA ...
Figura lui Stefan cel mare
Groaznic când îsi încrunta sprânceana: asprimea si impulsivitatea domnitorului necrutator cu cei rai. Sadoveanu îmbina caracterizarea directa cu cea indirecta. Din vorbele oamenilor se contureaza profilul unui domn drept, care pedepseste abuzurile si face dreptate celor multi si asupriti: Maria sa a facut o rânduiala în tara… fiecare traieste la locul sau în pace. Au fost taiati lotri si s-au linistit drumurile; negutatorii nu mai au de nicaieri sminteala. Iar dregatorii domnesti sunt mai putin grasi decât înainte, având ceva mai multa truda. Porunci tari au iesit de la Maria sa.
Caracterizarea lui Stefan Tipatescu
Referat despre Caracterizarea lui Stefan Tipatescu
Stefan Tipatescu este prefectul judetului in care se petrece actiunea,un barbat inteligent care se incadreaza in tipologia junelui-prim. Este legat de Zoe printr-o relatie de dragoste,dar nu este ridicularizat de scriitor.Fiind surprins intr-o situatie de criza,isi dezvaluie temperamentul. Se foloseste de functia pe crae o detine in interes personal,acceptand chiar "carpelile" lui ghita,pentru ca "mie-mi place sa ma serveasca functionarul cu tragere de inima... Cand e om de credinta"
Imn lui Stefan cel Mare
Astfel, poetul isi exprima admiratia fata de curajul si vitejia lui Stefan.
Desi domnitorul se odihneste de veacuri "La poalele Carpatilor", imaginea lui Stefan dainuie peste timp, deoarece el este viu in memoria oamenilor.
Imnul lui Stefan cel Mare de Vasile Alecsandri
DEF: Invocaţia retorică este o formulă de adresare către o persoană imaginară de la care nu se aşteaptă răspuns. Invocaţiile retorice sunt alcătuite de obicei din interjecţii şi substantive în cazul vocativ.
Poetul îl invocă pe Ştefan, al cărui mormânt este bine păzit de Carpaţi. Acesta îşi exprimă sentimentele de admiraţie şi de laudă prin intermediul figurilor de stil, expresiilor şi adjectivelor. Poetul îi spune acestuia că din inimile noastre, nu va pleca niciodată şi va rămâne viu atât în prezent cât şi în viitor.
Caracterizarea lui Stefan Tipatescu din opera O scrisoare pierduta
Caracterizarea lui Stefan Tipatescu din opera O scrisoare pierduta - Stefan Tipatescu este unul din personajele principale ale comediei de moravuri politice “O scrisoare pierduta”, de I.L.Caragiale, comedie ce ilustreaza dorinta de parvenire a burgheziei in timpul alegerilor de deputati din 1883. Actiunea se desfasoara in capitala unui judet de munte, iar conflictul dramatic se naste intre reprezentantii opozitiei-Catavencu si grupul de intelectuali independenti- si membrii partidului de guvernamant-Tipatescu, Trahanache, Zoe, Farfuridi si Branzovenescu.
Stefan cel Mare si sfant in legende
Biserica ortodoxa româna a cântarit cu mare discernamânt faptele lui Stefan cel Mare si aplicând conceptia "iertarii pacatelor" a tinut seama ca faptele marete si bune predomina în viata lui Stefan cel Mare, ca Domnitorul a fost, în acelasi timp si un vajnic aparator al Crestinatatii pentru Europa.
Moldova in timpul domniei lui Stefan cel Mare
Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura intreprinsa de domn a fost intarirea institutiilor centrale ale statului: Sfatul domnesc, administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii.
Moldova in perioada domniei lui Stefan cel Mare
În bune relaţii cu Ungaria, Polonia şi Imperiul Otoman, atâta vreme cât aceste Mari Puteri au ştiut să respecte libertatea ţării sale, a fost şi duşmanul lor necruţător ori de câte ori au atentat la integritatea teritorială şi neatârnarea Moldovei.
Medie note: 7.92 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?