Povestea codrului de mihai eminescu comentariu
Povestea codrului de Mihai Eminescu
Referat despre Povestea codrului de Mihai Eminescu
Un foc revarsat si nestins e Eminescu.Luceafarul poezii rominesti.Oflacara mereu aprinsa in sufletele noastre.Olacrima a pamintului rominesc dar si a celui basarabean e Eminescu. Eminescu este cel mai valorificat poet ce a dat nastere multor perle spectaculoase.Una dintre ale sale perle se incadreaza si poezia sa ,,PovesteaCodrului''. Eminescu face ca fiecare element al naturii sa prinda viata ce se desprind din strofele 1 2 3 7 8 9,unde eul liric isi exprima trairile, sentimntele de melancolie,de dragoste pentru faptura spre care isi indreapta dorul.
Algoritm pe La mijloc de codru
Poezia „La mijloc de codru…”, de Mihai Eminescu este o operă lirică (aparţine genului liric) pentru că este o creaţie în versuri în care apare eul liric înţeles ca „alter ego”, ca „voce” a autorului.Prezenţa eului liric este susţinută prin următoarele mărci lexico-gramaticale: adjectiv pronominal posesiv „dragei mele” şi descrierea codrului care exprimă în mod direct sentimentele şi trăirile lăuntrice ale celui care contemplă şi descrie.
La mijloc de codru
Luminisul este personiticat prin epitetul "voios" prin care genul liric isi explica bucuria de a trai si administra fata de aceste frumuseti. Imaginile dinamice sunt costruite cu ajutorul verbului cu ajutorul verbrlor la gerunziu, legandu-se si la paralelismului "si de luna si de..." astfel incat poezia pare sa ne legene pe o muzica armonioasa sugerata de rima imperecheata.
Codrut - poveste
Pe rand cadeau romanii sub loviturile necrutatoare ale viteazului Codrut. Trupurile lor se ridicara la inaltimea baricadei, dar ceilalti, trecand peste ele, incercau sa inainteze. Randurile romanilor se rareau vazand cu ochii, dar ei veneau, veneau mereu altii, parca ieseau din pamant, iar puterile lui Codrut scadeau si ele.
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută in Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).
Mihai Eminescu
Pe trei februarie 1889, Eminescu este internat la spitalul „Mărcuţa” din Bucureşti. În noaptea de 15 iunie, la ora trei, poetul moare în sanatoriul doctorului Şuţu. Corpul defunctului a fost depus pe 17 iunie în groapă, la umbra unui tei din cimitirul Bellu
Mihai Eminescu
Articolele publicate in paginile “Timpului” nu numai ca au atras atentia contemporanilor, provocand mare valva, dar impresioneaza si astazi prin vibratia lor patriotica, prin admiratia fata de barbatia si spiritul de jertfa al ostasilor romani in Razboiul pentru independenta nationala din 1877, ca si prin luciditatea cu care poetul judeca realitatile din actualitatea social-politica a acelor ani. Pilduitoare raman, astfel, cuvintele cu care Mircea il intampina pe Baiazid (“Scrisoarea a III-a”) ca o neindoielnica si directa manifestare poetica a atitudinii si sentimentelor lui Eminescu.
Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
Referat despre Floarea albastra de Mihai Eminescu - varianta bac
In lirica eminesciana este cultivat cu precadere elementul feminine - principiul cunoasterii afective, in contrast cu elementul masculine - principiul cunoasterii spirituale. Feminitatea cuprinde tot Cosmosul: elemente terestre (valea, padurea), vegetale (floarea, trestia), acvatice (apa, balta), cosmice (luna, steaua, seara, noaptea); elementele masculine sunt: izvorul, codrul si muntele.
Lacul de Mihai Eminescu
Folosirea verbelor la conjunctiv sugerează speranţa, visul de împlinire a iubirii, posibila fericire fiind vizualizată prin gesturile tandre, mângâietoare: „să răsară”, „să-mi cadă”. Eventualitatea împlinirii visului de iubire este în concordanţă cu posibilul cuplu, realizat de poet prin două pronume personale, „eu” şi „ea”, care sugerează, pe de o parte, confesiunea sinelui poetic, iar pe de altă parte, unicitatea iubitei, pronumele fiind subliniat grafic. Iubita este, aşadar, „ea”, unică, singura care ar putea să-l facă fericit.
Strofele a treia şi a patra imaginează, în continuare, eventuala poveste de iubire, idila, care se manifestă ca un ritual încărcat de emoţia posibilei întâlniri: „Să sărim în luntrea mică / Îngânaţi de glas de ape, / Şi să scap din mână cârma, / Şi lopeţile să-mi scape;”. Verbele sunt tot la conjunctiv, pentru că întâlnirea nu este reală, ci ea se petrece numai în imaginaţia ...
Mihai Eminescu
Comuniunea tainica cu natura l-a facut sa perceapa de mic fiecare soapta a apelor, sunetul de bucium, zgomotul satului in vreme de amurg. “Nourii curg, raza-a lor siruri despica, Stresine vechi casele-n luna ridica,/ Scartaie-n vant cumpana de la fantana, Valea-i in fum, fluiere murmura-n stana/”.
Somnoroase pasarele de Mihai Eminescu
Poezia Somnoroase pasarele de Mihai Eminescu descrie un tablou de natura in momentul inserarii. Motivul din poezia Somnoroase pasarele este cuprins in versul final: Totu-i vis si armonie. Poezia Somnoroase pasarele exprima un sentiment de liniste si pace.
Memento mori de Mihai Eminescu
Episodul Greciei cultiva o lirica peisagistica, dar contureaza si trei figuri emblematice ale culturii elene: filosoful("cugetatorul"), sculptorul orb (motivul artistului ce creaza in ciuda ifirmitatilor care ii interzic sa se bucure de receptarea propriei opere aminteste de compozitorul surd din "Scrisoarea V": "geme/ Ca un maistru ce-asurzeste in momentele supreme") si Orfeu, capabil de un cant totodata nascator de lumi si putand indruma universul spre haos.
La steaua de Mihai Eminescu
La steaua de Mihai Eminescu - Comparatia alegorica a sentimentului de dragoste cu un fenomen ale mecanicii cosmice produce nostalgia contemplarii spatiilor stelare “ La steaua care a rasarit /E-o cale atit de lunga/Ca mii de ani i-au trebuit/ Luminii san e ajunga. Poetul figureaza marile translatii din spatiu cosmic, in contaratimp cu perceptia umana limitata. Care poate intelege numai consecintele vizibile, nu cauzalitatea deplina a fenomenelor, inclusive ale trairilor umane “Poate de mult s-a stins in drum/In departari albastre/ Dar raza ei abia acum / Lucii vederii noastre”.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Filozofia lui Platon
-> în filozofia lui Platon există două lumi puse în mişcare de două motoare intitulate „eros”:
a) prima lume este alcătuită dintr-o succesiune de idei care urcă până la ideea ideilor (însuşi Dumnezeu); aceasta este lumea adevărată în concepţia lui Platon pentru că aici se regăsesc adevărurile din stare pură (veritabilă realitate)
b) a doua lume este alcătuită din materie sensibilă: forme reprezentate, care pot fi cunoscute prin simţuri; cea mai veritabilă nerealitate; este o lume iluzorie pentru că poate fi cunoscută doar subiectiv (vulgar (comun) / prin simţuri)
- la mijloc, între cele două lumi (a şi b) stă creierul ambivalent, care este continuu atras între cele două lumi → postura geniului
Floarea albastra de Mihai Eminescu - comentariu
Expresivitatea se realizează prin figuri de stil şi imagini artistice. În această poezie se deosebesc figuri de stil precum metafore:”cîmpii asire”, „întunecata mare”, „piramidele-nvechite”;metafore personificatoare: „izvoare plîng”; epitete : „bolta cea senină”, „trestia cea lină”, „foi de mure”;aliteraţii: „senina – lina”; asonanţe „ căldura-gura”; comparaţii: „ca un stîlp eu stam”, „roşie ca mărul”.
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
In primul tablou imaginile sunt predominant vizuale si cromatice, sugerand o atmosfera feerica,de basm(,,lacul albastru”;,,nuferi galbeni:;,,cercuri albe”).
S-a dus amorul de Mihai Eminescu
S-a dus amorul... de Mihai Eminescu
Poezia „S-a dus amorul” arata cum natura face parte din visul de iubire, ea fiind o prezenta eterna in acest cadru romantic. Tristul amor ingropat in „mrumur de izvor” si in „ senin de stele” face evidenta relationarea iubirii cu a naturii fara de care profunzimea sentimentelor si a trairilor nu ar fi fost posibila. Eul poetic traieste revoltat o ipostaza confuza a vietii in care amintirea amorului dus, il bantuie dar acre nu il mai misca si nu il mai face sa tresara ca altadata. Prin sintagma „jalea mea adanca” se creeza o imagine a suferintei care a fost, dar care acum este regretata deoarece suferinta implica si trairea momentului de iubire.
Medie note: 8.68 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?