Povestea neghinita de barbu stefanescu delavrancea
Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea
În diviziunea argumentării se prezintă ideea principală folosită ca argument, unde oratorul povesteşte că toate “izbânzile şi suferinţăle” îndurate de români de-a lungul istoriei au avut un singur scop: unirea naţională, care va putea fi înfâptuită doar intrând în război, după părerea lui Delavrancea.
Argumentarea sau demonstraţia este a patra parte din conţinutul discursului oratoric al lui Barbu Ştefănescu Delavrancea. Autorul crede că Unirea mult dorită se va realiza pentru că “moldovenii, ardelenii şi muntenii … sunt acelaşi neam din aceeaşi tulpină”, dar ei sunt “o fiinţă pe care Carpaţii nu o despart, ci o întregesc.”
În acest sens publicul este convins şi de faptul că românii au o limbă comună, “aşa ca moţul din Ardeal să înţeleagă pe munteanul de la Dunăre şi pe plăieşul din Moldova”, dar au şi “acelaşi dor, aceleaşi dureri, aceleaşi aspiraţiuni, aceeaşi doină”, “dureri şi bucurii” comune; ...
B.St.Delavrancea - Apus de soare
Extenuat după înfăptuirea acestui act eroic prin care se asigură continuitatea ţării, Ştefan se prăbuşeşte mort la picioarele noului domnitor.El a murit ca om,dar va fi veşnic în conştiinţa neamului şi a poporului pentru măreţile sale izbînzi de înfăptuiri,pentru patriotismul său înflăcărat,pentru spiritul de sacrificiu manifestat pînă la ultima clipă de viaţă.
„Pentru Delavrancea dragostea pentru neam şi ţară a fost o adevărată religie”.
(A.Vlahuţă).
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
Barbu St. Delavrancea - Viata si opera
Satul Dela Noua devenise cu timpul un fel de mahala a Bucurestiului
unde se stabilisera , alungati de saracie si de diverse conflicte
sociale , tarani din mai multe localitati ale tarii , cu precadere din
partile Vrancei . Acestia fusesera atrasi si de perspectiva unor
câstiguri mai bune prin practicarea carausiei .
Apus de soare
Premiera piesei “APUS DE SOARE” de Barbu Stefanescu Delavrancea a avut loc la 2 februarie 1909.
Apus de soare - Caracterizarea lui Stefan cel Mare
Personajul Stefan din drama “ Apus de soare”este o realizare aristica remarcabila:”Personaj complex,cu trasaturi bogate si variate,realizat prin procedee diverse,de la detaliul psihologic realist la protectia hiperbolica in mit, specifica romantismului,Stefan reprezinta o creatie unitara si viabila, una din figurile memorabile ale dramaturgiei romanesti. Insusirile sale rezulta din situatiile in care este pus de autor sa vorbeasca ori sa faptuiasca, ori din atitudinea pe care diverse personaje o adopta fat de el.
Barbu Stefanescu Delavrancea, proiecteaza in Stefan “imaginea unei personalitati electrizante, definite indeosebi prin patriotism. Stefan fiind foarte preocupat de tara si-a neglijat propia persoana. Delavrancea s-il imagineaza pe Stefan ca fiind batran, bolnav si aflat la sfarsitul domniei dar slujindu-si patria ca in tinerete. Stefan devine un mit romanesc.
Stefan in toata domnia sa de 47 de ani a avut doar doua batalii ...
Caracterizarea lui Hagi Tudose
Portretul fizic al hagiului ni se contureaza foarte clar de catre narator "Jupan hagiul purta pe umeri o scurteica de lastic,galbena spalacita,patata de untedelemn cu ceara" Portretul moral al jupanului este facut de catre narator majoritatea timpului sau este indirecta si rezulta din actiunile lui"paracliserul stia de la nepoata hagiului ca de 10 ani taie din turul pantalonilor ca sa-i carpeasca pe unde se cosesc","fum pe cosul hagiului nu s-a pomenit".De asemenea este facuta si de catre ctitor "nu da un sfant la cutia bisericii","misuna prin carciumi si bacanii","sterpeleste icrele de cosac"dar si acesta nu face tot decat sa puna-n evidenta zgarcenia lui si proastele sale obiceiuri care de fapt provin tot de la caracteristica sa de baza.Naratorul ne arata insa ca s-a nascut cu aceasta trasatura"de mic copil hagiul fusese copil cuminte si asezat.
Barbu Stefanescu Delavrancea
Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.
1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.
1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.
1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane ...
Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea
In nuvela Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea se povesteşte despre biserica ,, Sfînta Troiţă” pomenita ca o biserica din vechime. Bătrînii troieţeni în dialogul lor ridică biserica în ,, slava cerurilor”.Dacă cineva nu este din împrejurimi, bătrînii cum îl zăresc că este străin şi nu ştie nimic despre lăcaşul lor sfînt caută prilejul de vorbă. Dacă te împinge păcatul să spui ceva de sfinţii ,,uscaţi şi drepţi” bătrînii pe loc îţi suflă cuvăntul din vîrful limbii şi îţi povestesc că mai sînt zugravi, dar ca la ei nu întîlneşti nicăieri.
Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea
El a fost recunoscător faţă de eroii morţi în bătăliile de la Orbic, Chilia, Baia, Lipnic, Soci, Teleajen, Racova, Războieni, Cetatea-Albă, Cătlăbugi, Scheia, Cosmin, spunând despre aceştia că „pe oasele lor s-a aşezat tot pământul Moldovei, ca pe umerii unor uriaşi!”
Domnul Vucea
Ajunsi in fata scolii acesta se mira vazand mai multe case imbinate formand scoala,el credea ca are porti mari si ca este mult mai mare deoarece scoli de-astea a vazut si el.
Povestea codrului de Mihai Eminescu
Referat despre Povestea codrului de Mihai Eminescu
Un foc revarsat si nestins e Eminescu.Luceafarul poezii rominesti.Oflacara mereu aprinsa in sufletele noastre.Olacrima a pamintului rominesc dar si a celui basarabean e Eminescu. Eminescu este cel mai valorificat poet ce a dat nastere multor perle spectaculoase.Una dintre ale sale perle se incadreaza si poezia sa ,,PovesteaCodrului''.
Neghinita
Imparatul se sperie si-si trase o palma peste ureche.Neghinita cazu lesinat in palma acestuia iar Imparatul si-a dat seama ca gandurile care ii treceau prin minte erau de fapt soaptele lui Neghinita.
Infuriat Imparatul porunci sa fie legat de gat cu un fir de matase si-l ineca in fantana din curtea palatului.
Joc secund de Ion Barbu
Primul vers contine un element-cheie al textului, propagat dupa principiul undei in intregul corp poetic. Poezia, „adancul acestei calme creste", pune realitatea intre paranteze, iesind din temporalitate, „din ceas dedus", spre a instaura prin reflectarea in oglinda o lume superioara, spirituala, mantuita. Metaforele care definesc poezia evidentiaza profunzimea actului creator („adancul") si ordinea spirituala, intelectuala, pe care aceasta o impune („cal¬mele creste" amintesc de esenta piscurilor intelectului). Scenariul din primul vers este reluat in versurile urmatoare.
Povestea lui Mos Nicolae
Se spune ca insusi Sfintul Nicolae a ajutat trei sarmane fete din orasul sau, aducindu-le dar de zestre, noaptea, fara a fi vazut. Casa in care traiau cele trei surori era mai mult decit saraca. Tatal lor planuia sa-si vinda fetele, crezind ca astfel se va chivernisi. Plinsetele si rugamintile fiicelor sale nu l-au induplecat pe batrinul cu suflet negru. Sfintul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinta sa.
Povestea lui Harap-Alb
Actiunea basmului lui Ion Creanga se desfasoara intr-un spatiu si intr-un timp nedeterminat la fel ca in basmul popular’’Amu cica era o data intr-o tara un crai care avea trei feciori’’
Subiectul basmului poate fi rezumat astfel:
Dupa melci de Ion Barbu
Aici, fantasticul desemneaza un univers al imaginatiei infantile, creat prin invocarea lumii magice, nepatrunse. O data cu venirea serii, din orizontul intunecat, misterios, al lumii, apar fiinte infernale, "nazdravana de padure", "capcauni", pe care ii privesc piezis "ochi bubosi", ca in tablourile suprarealiste. Toate epitetele sugereaza deplasarea spre sarja, spre baroc, prin acel principiu binecunoscut, "eblouir Ies yeux": "Nazdravana de padure/ Jumulita de secure,/ Scurt, furis/ inghitea din luminis./ Din lemnoase vagauni,/ Capcauni/ ii vedeam piezis/ Cum casca/ Buze searbade de iasca;// Si intorsi/ Ochi bubosi/ innoptau sub frunti pestrite/ De paroase,/ De barboase/ Joimarite".
Povestea lui Harap-Alb - comentariu
Naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul,fiul craiului isi schimba statutul de nepot al Imparatului Verde in acela de sluga a Spanului. Numele este un oximoron,avand sensul de “rob alb”,deoarece”harap”inseamna”negru, rob”. Devenit sluga Spanului, isi asuma si numele de Harap-Alb pe care i-l daduse acesta, dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau, intucat jurase pe palos. Fantasticul este construit prin impletirea elementelor realiste cu cele fabuloase, ca specific ancestral al basmelor,insa,in aceasta proza narativa, Creanga imbina supranaturalul popular cu evocarea realista a satului moldovenesc, de unde reiese si originalitatea acestei creatii.
Oul dogmatic - Ion Barbu
Remarcând sensurile poeziei, într-un studiu, Eugen Simion subliniază că “Oul dogmatic este o laudă încântătoare a începutului, a nevinovatului, a purităţii aurorale, în fine, un imn despre marea arhitectură a creaţiei universale. Pentru a slăvi toate acestea, poetul alege un simbol care apare în toate mitologiile creaţiei, oul, prezentat aici într-o parafrază lirică de o mare graţiozitate, din care nu lipsesc, însă, notele de umor şi jocurile de cuvinte”.
Poezia debutează ca o baladă având un ritm narativizat prin care poetul sugerează cele două ipostaze în care e perceput oul: ca obiect profan (“oul sterp”), fără semnificaţii rituale şi obiect de cult (“viul ou”) revelaţie a unei nuntiri neîntâmplate, realitate cu sensuri ascunse, spiritualizate.
Povestea lui Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb - 3. Incadrarea operei:
“Povestea lui Harap-Alb” a aparut la 1 martie 1877 in revista Convorbiri Literare.
Medie note: 8.43 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?