Proiect geniu rural proiect irigatii zona calarasi

Proiect practica geniu rural

Slatioara a fost atestata documentar pentru prima data in epoca medievala, la 20 ianuarie 1368 printr-un act oficial: Vladislav I Vlaicu (1364-1377) acorda scutirede vama la Slatina tuturor negustorilor brasoveni.In iunie 1522, la Slatioara, Radu de la Afumati ii invinge pe turcii otomani. In timpul domniei lui Vlad Vintila (1532-1535) esteemis un act care mentioneaza "cetatea de scaun Slatioara".

Mihai Viteazul ia masuri pentru restaurarea manastirii Clocociov, de la Slatioara, ca rasplata pentru serviciile aduse de populatie in demersurile sale politice.In epoca moderna, Slatioara a trait din plin Revolutia de la 1821. Aici, Tudor s-a intalnit cu capetenia de haiduci Iancu Jianu. Momentul politic a imprimat in zona stilul arhitectural "Tudor". Slatiorenii s-au implicat activ in evenimentele politice care au urmat: Revolutia de la 1848, Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca din 24 ianuarie 1859, Razboiul de Independenta - 1877, Rascoala taraneasca de la 1907, Unirea Principatelor din 1918, ...

Nivel: Facultate
Dimensiune: 239kb
Downloads: 87
Materia: Geografie

Zona etnografica Olt

1.1. Caracteristicile geografice ale zonei
Zona etnografica Olt cuprinde o parte a platformei Cotmeana,formata din culmi inalte pana la 400m, dispuse divergent printre afluientii Oltului si Vedei. Situata in partea de nord -est a judetului cu acelasi nume ,zona este delimitata la vest de bariera naturala a Oltului invecinandu-se la nord cu atele judetului Valcea, ea cuprinde 130de sate grupate in 30 de comune.Aceste asezari constituie din punct de vedere etnologic o unitate bine conturata prin trasatori proprii, evidente in domeniul arhitecturii, interiorului, tesaturilor, portului popular si perfect integrate in unitatea morfologico-stilistica nationala.

Alte referate despre: zona etnografica maramures, zona etnografica dobrogea, zona etnografica iasi

Slanic - zona turistica

Lucrarile de exploatare s-au incheiat in 1943 , cand s-a trecut la o noua exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea. Din aceasta exploatare s-a extras sare pana in 1970 cand exploatarea s-a mutat in mina Victoria, iar din 1992 s-a trecut la exploatarea rezervelor din campul Cantacuzino.In sec. al XVII-lea exploatarea sarii s-a facut la Baia Baciului, Baia Verde si Dorobantesti despre care nu exista prea multe informatii. Se stie totusi ca ele erau in forma de clopot, marturie stand asa-zisele palnii de scufundare de la locul acestor exploatari. In prima parte a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind atestate documentar din 1847.

Alte referate despre: zona turistica slanic prahova, zona turistica slanic, zona turistica

Calarasi

Aceste pajisti sunt alcatuite din firuta de bulb,negara, scaiete s.a.Zona silvostepei este intalnita in partea de vest a judetului,fiind alcatuita din paduri de stejar brumariu si artar tataresc.Pe alocuri apar insule de stejar brumariu in amestec cu stejar pufos si gagarnita.Vegetatia azonala este caracterizata prin zavoaie de lunca alcatuite din salcie si plop,sleauri de lunca cu stejar,frasin,ulm si plantatii de plop euroamerican,intre care se intercaleaza pajisti de lunca si terenuri cultivate.La acesta,se mai adauga vegetatia higrofila si hidrofila a baltilor din lunca Dunarii si a lacurilor Mostistea si Galatui.

Alte referate despre: orasul calarasi, calarasi, referat calarasi

Dezvoltarea rurala in zona Valiug

Văliugul este o staţiune climaterică, care înca din anul 1879 a inceput să fie vizitată de oaspeţi veniţi din toate colţurile ţării.
Comuna Văliug este situată pe şoseaua Reşiţa – Slatina-Timiş, accesul fiind posibil pe şosea sau cu trenul pană în Slatina-Timiş iar de aici pe şosea prin satul Gărîna. Văliugul se întinde de-a lungul râului Bîrzava, începând de la aşezările din Crăinicel până la Hîrţu, acolo unde se bifurcă drumurile spre barajul Gozna(la dreapta) şi spre Gărâna (la stânga).

Alte referate despre: dezvoltarea rurala in zona valiug, dezvoltarea rurala in zona borsa, dezvoltare rurala in zona valiug

Judetul Calarasi

Populatia judetului era, la 1 ianuarie 1998, de 332494 locuitori (1,4%
din populatia tarii), din care 50,4% femei. Resedinta judetului,
municipiul Calarasi, situat pe malul stang al Borcei, cu peste 78000
locuitori. Celelalte orase au sub 50000 locuitori: Oltenita, Budesti,
Fundulea, Lehliu-Gara. Exista 48 de comune si 157 sate (din care 7
apartin oraselor).

Alte referate despre: judetul calarasi, monografia judetului calarasi, poluarea in judetul calarasi

Turismul rural

Asociaţia Naţională de Turism, Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC
Turismul rural în zona Bran-MOECIU

Alte referate despre: turismul rural, dezvoltarea turismului rural, turismul rural in romania

Sociologie rurala

Sociologie rurala
Ceea ce reţine atenţia atunci când se studiază fenomenele demograficedin prima jumătate al secolului XX din rural, este caracterul diferenţial comparativ cu urbanul al indicatorilor demografici: fertilitate, mortalitatea, nupţialitatea,
divorţialitatea. De-a lungul istoriei, populaţia rurală a reprezentat majoritatea covârşitoare a populaţiei României. La începutul secolului al XX-lea se estima ca ţăranimea reprezenta 84,5% din populaţia totală, unde mai târziu în 1930 să ajungă la
78,6%.

Alte referate despre: sociologie rurala, referat sociologie rurala, referate sociologie rurala

Management rural

Franţa
Comune conţinând o aglomeraţie de mai puţin de 2000 de locuitori , locuind în case învecinate sau la distanţă de nu mai mult de 200 de metri unele de altele

Alte referate despre: management rural, managementul rural, management rural referate

Efecte pozitive ale turismului rural asupra zonelor receptoare

Potrivit acestei situatii,se manifesta o dubla preocupare pentru dezvoltarea turistica la nivel local,durabila,cu consecinte economice si sociale pozitive(reliefate in studiul pe care l-am propus) pe de o parte,si pentru obtinerea unei asa-numite fidelitati a consumatorului,prin calitatea primirii si a serviciilor si a produselor,pe de alta parte .

Alte referate despre: efecte pozitive ale turismului asupra ariilor protejate, efectele pozitive ale turismului asupra mediului, efecte pozitive ale activitatii omului asupra faunei

Potentialul turistic in parcul natural Apuseni - studiu de caz zona turistica Padis

În capitolul III este prezentat potenţialul natural prin care elementele cadrului fizico-geografic din zona Padiş are vocaţie penru turism, reprezentat de obiective oferite de relief (forme de relief carstic pe calcare cu peşteri, doline, avene, lapiezuri, polii etc.) ce se impun prin spectaculos si inedit, creste sau bare calcaroase; obiective turistice de natură geologică; obiectivele turistice cu caracter biogeografic, care sunt numeroase, într-o anumită măsură cunoscute şi necontrolat valorificate pentru turism, obiectivele turistice legate de ape, indiferent de forma sub care există, constituie şi reprezintă mediul necesar omului şi activităţile sale inclusiv pentru turism. Ca urmare, în afara faptului ca în vecinatatea lor sunt obiective turistice de altă natură, ele însele se pot încadra în această direcţie.

Alte referate despre: valorificarea potentialului turistic in parcul natural portile de fier, activitatea turistica in parcul natural apuseni, parcul natural apuseni atractii turistice principale

Mihai Eminescu - Un geniu

Previziunea lui Titu Maiorescu,aceea cã secolul al 20-lea va începe “sub auspiciile geniului lui” s-a adeverit,Eminescu generând o emoţie cu totul aparte asupra scriitorilor care-l urmeazã,deoarece el a reuşit sã exprime specificul spiritual al neamului românesc.

Alte referate despre: mihai eminescu un geniu, mihai eminescu tema geniului, luceafarul de mihai eminescu tema geniului

Luceafarul - geniu eminescian

Dupa insemnarile poetului, capodopera sa este un poem alegoric: 'daca geniul nu cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noapte uitarii, pe de alta parte aici pe pamant nici nu e capabil de a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte dar n-are nici noroc'. Problema geniului este privita din perspectiva filozofului Schoppenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesibila numai omului de exceptie, capabil sa depaseasca sfera subiectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu-se in sfera obiectivului.

In plus, preluind date din mitologia greaca, indiana si crestina, Eminescu le confera sensuri filozofice adanci si noi, in cadrul contextul. Versurile poemului, distribuite in 98 de catrene, sunt organizate intr-o structura compozitionala armonioasa sustinuta de cele doua planuri (universal-cosmic si uman-terestru), care tind unul spre celalalt si se interfereaza uneori in cele patru tablouri.

Forma poemului e narativ-dramatica, datorita formulei ...

Alte referate despre: luceafarul - geniu eminescian, ipostazele geniului eminescian in luceafarul, luceafarul-expresie desavirsita a geniului eminescian

Zona muntilor Orastiei si poporului Dac

2. Cadru geografic. Resurse
Zona Muntiilor Orastiei este delimitata de raurile Strei, Mures si Sebes.Denumirea geografica a muntiilor este aceea de Muntii Sureanu; acesti munti au mai multe varfuri de 1900-2000 m. (Numele de Muntii Orastiei este folosit de istorici si arheologi).

Alte referate despre: formarea poporului dac, istoria poporului dac, traditii din zona muntilor apuseni
Referate afisate : 14
Medie note: 8.30 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles