Propozitii despre toamna
Comparatie intre poeziile Lacul, Emotie de Toamna si Izvorul Noptii
Structura poeziei ”Lacul” este alcatuita din cinci catrene,ritm trohaic,masura de 8 silabe rima imperfecta(rimeaza 2-4,1-3 nu rimeaza), aceasta are 2 planuri(primul plan infatiseaza eul liric inconjurat de un peisaj feeric, intre realitate si visare.
Comparatie intre poeziile Lacul, Emotie de Toamna si Izvorul Noptii
In al doilea plan se prezinta cadrul intalnirii imaginare dintre el si nimfa). Structura ”Izvorul Noptii” este alcatuita dint-o fraza si o propozitie dezvoltata, iar fraza putand fi impartita in 5 propozitii, avand versuri albe,fara rima cu masura variabila. Rima este realizata cu ajutorul asonantei. In opera “Emotie de Toamna” sunt 2 strofe cu numar. inegal de versuri. Ritm variat,rima imperecheata in prima strofa, rima incrucisata, masura 7/15silabe.
Comparatie intre poeziile Lacul, Emotie de Toamna si Izvorul Noptii
In opera “Lacul” prima strofa descrie lacul caruia este atribuita o imagine vizuala ”Lacul codrilor albastru\Nuferi galbeni il ...
Izvorul Noptii,Emotie de toamna,Lacul
L. Blaga a trait intre anii 185-161 si a fost unul dintre cei mai mari poeti care inbina armoniaos in opera sa filosifia si literatura. Geneza poeziei face parte din volumul de versuri al poetului ‘Poemele luminii’ publicat in 1919. L.Blaga considera ca iubirea repr. o cale de cunoastere, de descifrare a tainelor universului. In poezia sa ‘lumina’ este sinonim cu ‘cunoasterea’. Ca gen apartine genului liric,ca specie este o idila.
Emotie de toamna - comentariu
Forta iubirii se manifesta acum asupra astrului ceresc - ,,luna” – a carui stralucire tainica a luminat dintotdeauna pe indragostiti. Puterea dragostei a ramas in sufletul poetului la fel de mare, incat el poate sa faca luna sa rasara, pentru a-i impartasi taina iubirii - ,,Suier luna si o rasar si o prefac/ Intr-o dragoste mare” -, deoarece inima lui tanjeste necontenit dupa acest sentiment.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate
Lacul - comentariu literar
Epitetul: „singuratic”, verbele: „suspin, „sufăr”, prezintă sfârşitul visului. Trezirea din vis la realitate se face grafic prin prezenţa punctelor de suspensie. Imaginea vizuală din final „lacul cel albastru/Încărcat cu flori de nufăr” reia simetric, cu mici modificări, pe cea din prima strofă şi nu mai are strălucirea şi consistenţa cromatică a celei dintâi, ea sugerând tristeţea apăsătoare din sufletul îndrăgostitului.
Lacul - demonstratie ca apartine genului liric
Adverbul “parca”, marca a incertitudinii, situeaza chipul feminin la granita dintre real si fabulos: “Ea din trestii sa rasara/ Si sa-mi cada lin pe piept”. Imaginea iubitei nu se caracterizeaza intr-un portret; ea este doar o proiectie imaginara a indragostitului, o prezenta luminoasa dupa cum sugereaza si verbul “sa rasara”.
Urmeaza o succesiune de verbe la modul conjunctiv: “sa rasara”, “sa sarim”, “sa cada”, “sa sarim”, “sa scap”, “sa plutim”, “fosneasca”, “sune” (ultimele doua verbe sunt la conjunctiv, eliptice de conjunctia “sa”). Ele sunt distribuite in a II-a, a III-a si a IV-a strofa, sugerand o actiune posibila , dar nerealizata.
Scenariul intalnirii indragostitilor releva gesturi sugereaza intimitata si inefabilul iubirii: “sa ...
Emotie de toamna, Nichita Stanescu - analiza stilistica
“Si atunci ma apropii de pietre si tac” apare ca o revenire la lumea reala,la trista realitate a despartirii.Alaturarea subs-
tantivului “pietre” verbului “tac” creaza impresia de liniste,
de moarte,de singuratate.”Suier luna si-o rasar si-o prefac/intr-o dragoste mare” prezinta renuntarea la toate lucrurile care deja se afla in posesia lui pentru un ideal:dragostea.Din punct de vedere prozodic,versurile sunt organizate in doua strofe, masura acestora diferind.Rima este imperecheata “ceva-ta”, “uneori-nori”,”strain-pelin” si incrucisata “tac-prefac”,“mare-mare”.
Izvorul noptii - Lucian Blaga
Personalitatea marcanta a culturii interbelice, Lucian Blaga, filozof, scriitor, profesor universitar, va marca perioada respectiva prin elemente de originalitate compatibile cu inscrierea in universalitate.
Intrat in viata la 9 mai 1895, in satul Lancram din judetul Alba. Lucian Blaga va porni “In marea trecere” la 6 mai 1961, fiind inmormantat tot in ziua de 9 mai, in cimitirul din Lancram, langa Sebes, ramanand definitiv in comuniune cu spatiul pe care l-a iubit si despre care va marturisi in poezia 9 mai 1985 : “ Sat al meu, ce porti in nume / sunetele lacrimei, / la chemari adanci de nume / in cea noapte te-am ales / ca prag de lume / si poteca patimei. / Spre tine cine m-a-ndrumat / din scufund de veac, / in tine cine m-a chemat / fie binecuvantat, / sat de lacrimi fara leac.”
Dupa studiile din tara – Sebes, Brasov, ...
Izvorul noptii
In poezia “Izvorul noptii” poetul aduce un omagiu iubitei : metafora revelatoare este cea a ochilor ei negri care sunt “izvorul”. Poezia se deschide si se incheie cu o invocatie; trairea este potentata de “imi pare rau”.Poezia Izvorul noptii alaturi de poeziile Lacul(M. eminescu) si Emotie de toamnasunt poezii de dragoste.
Poezia nu este organizata in strofe, masura versurilor difera si versurile nu au rima(vers alb).Poezia este construita ca o adresare catre iubita sa.Aceasta se realizeaza prin cele doua vocative de la inceputul si sfarsitul poeziei (“frumoaso” si “lumina mea”) si folosirea pronumelui de persoana a doua si adjectivul posesiv “ta” si “tai”(poala ta, ochii tai).
Poetul Lucian Blaga foloseste procedeul invocatiei (formula de adresare catre o persoana absenta sau imaginara de la care nu se asteapta un raspuns).Procedeul folosit ...
Emotie de toamna - Nichita Stanescu
Astfel, iubirea nu dispare, ci este transfigurata in planul cosmic, poetul purtandu-si suferinta in tacere, ratacind intre pamant si cer. Transferul se face prin verbele: "n-am sa te mai vad" , din planul terestru si "prefac luna" din planul cosmic . Emotia iubirii devine emotie artistica. Fiind acum nemuritoare, eterna.
Toamna de George Bacovia
Inca din prima strofa a poeziei, poetul caracterizeaza vremea de afara ca fiind una "de plumb". Aceasta duce la aspectele vremii caracteristice anotimpului toamna, rece si mohorata, in care norii de ploaie plumburii isi fac mereu simtita prezenta.
Urmatoarele versuri ale primei strofe amplifica peisajul de toamna si mentin statutul de "poet al ploii" al lui Bacovia, poate cel mai mare poet al sonetelor pluviale din literatura noastra.
In a doua strofa se contureaza tabloul poetului si al fetei pe care o asteapta. Aceasta, abia vizibila prin perdeaua de picaturi de ploaie, este comparata cu luna, si ea greu de vazut noaptea, printre ramurile copacilor.
Ultima strofa definitiveaza peisajul de toamna. Targul pare salbatic si sever, iar tabloul acestuia este considerat "antic". Aceste aspecte reprezinta cauzele vremii mohorate si rece, prezenta in majoritatea operelor lui Bacovia din volumul "Plumb".
Bacovia, la fel ca si Eminescu, manifesta o aversiune fata de societate ...
Toamna compunere
In curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni semanatul cu naiul urias al Reginei Toamna recolta pentru anul care va urma sa vina.
Emotie de toamna
Versurile următoare sugerează tema despărţirii, ceea ce aduce după sine panica şi revolta poetului. Metaforele “ochi străin” şi “frunză verde de pelin” comunică teama poetului în faţa unui sentiment pe care îl vede că s-a consumat: “acoperă-mi inima cu ceva”. “Aripile ascuţite până la nori” sugerează durerea profundă de care poetul vrea să o elibereze prin bor.
Sfarsit de toamna
Prima strofa fixeaza, prin intermediul verbelor la timpul perfect compus, exodul pasarilor calatoare – “cocostarci”, “randunele”, “cocori” – care si-au parasit cuiburile, alungate de “zile rele” ale toamnei. Regretul eului liric pentru trecerea verii este exprimat direct prin epitetul antepus “jalnic dor”, iar metafora “zile rele”, care contine si un epitet, sugereaza raceala specifica toamnei. Verbele sinonime “parasit-au” si “pribegit-au” cu forma inversa accentueaza starea de tristete, creand impresia curgerii in eternitate a tot ceea ce inseamna viata.
Emotie de toamna
Poezia “Emotie de toamna”ca si celelalte poezii alr lui Nichita Stanescu se remarca prin originalitate,prin bogatia metaforica a limbajului poetic,prin lirismsi sinceritate,caracteristici specifice intregului volum“O viziune a sentimentelor”, pe care criticul literar Eugen Simion il considera romanul unei idile.
Octavian Goga - Toamna
Descriindu-ne peisajul de toamna , cu transformarile care au loc in
natura , Octavian Goga reusesta sa ne aduca sufletul alaturi de al sau
, sa-i intelegem tristetea si emotia .
Sfarsit de toamna - Vasile Alecsandri
Sfarsit de toamna - Intemeietorul pastelului in literatura romana este Vasile Alecsandri. Poezia "Sfarsit de Toamna" intruneste toate caracteristicile speciei literare pe care o prezinta.
In primul rand este un pastel prin apartenenta la genul liric, deoarece autorul isi exprima in mod direct trairile sufletesti pe care i le trezeste contemplarea peisajului autumnal.
Cele patru strofe surprind trasaturile caracteristice ale naturii la sfarsitul toamnei, in apropierea iernii geroase. In aceasta poezie distingem mai multe tablouri realizate cu ajutorul unor imagini vizuale care se completeaza cu cele auditive sau dinamice.
1.Poezia se deschide cu tabloul plecarii pasarilor calatoare care se indreapta spre tarile calde, trezind in sufletul poetului tristete si un "jalnic dor", intensitatea sentimentului fiind sugerata prin intermediul inversiunii.
2.Tabloul trist al naturii este realizat cu ajutorul antitezei dintre cele doua anotimpuri: ...
Emotie de toamna
Versurile surprind prin gradul inalt de metaforizare,ceea ce lasa loc pentru mai multe interpretari.”Toamna”,”umbra” in aceste versuri de inceput exprima,in plan figurat,si insingurarea eului liric,datorata palirii iubirii.
Gandul apasator al disparitiei sentimentului erotic este exprimat direct de verbul “a se teme”(“Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori”) si se transforma in amaraciunea iubirii neimplinite,dupa cum sugereaza gustul amar al pelinului(“si el o sa se-nchida cu-o frunza de pelin”).
Dezamagirea eului liric,suferinta provocata de iubirea pierduta sunt evidentiate de verbe la persoana intai,singular:”ma tem”,”ma apropii”,”tac”etc. si de prezenta pronumelor personale si reflexive,persoana intai,singular:”ma”,”mi”,iar absenta femeii iubite,simbolizata de substantivul “umbra” devine mai pregnant,datorita verbului “a vedea”,la forma negative:”Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori”.
Salata de toamna
Necesitatea realizarii unei linii tehnologice de obtinere a salatei de toamna, este justificata de o serie de cerinte :necesitatea valorificarii legumelor din salata de toamna (morcivi, telina, ceapa, gogonele, ardei gras, gogosar) si a fortei de munca din zona;sa raspunda cererii consumatorilor (intrucat la noi nu sunt producatori de salata de toamna ,iar pe piata sunt doar produse de import);cheltuieli cat mia reduse (transport, utilaje, materie prima, etc.)rentabilitatii si a beneficiului obtinut , cat mai ridicat;
Medie note: 8.79 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?