Referat criminologie
Principalele metode de investigare utilizate in criminologie
Faptele si fenomenele criminogene sunt deosebit de complexe avand deopotriva, un caracter dinamic-functional dar si un caracter static (in functie de o serie de factori care le influenteaza). Observarea, verificarea si evaluarea acestor fapte reale se face cu ajutorul unor metode de investigatie stiintifica si legi specifice.
Societatea reprezinta realitatea, mediul in care apare criminalitatea, ca urmare a contradictiei dintre factorii sociali, fenomenele culturale, economice si educationale, si vointa individului si normele sale de manifestare.Cunoasterea factorilor, motivelor, vointei si instinctului individului, a atitudinii sale fata de societate si valorile acesteia, conditiile de actiune, definirea si evolutia actelor criminale, constituie functia practica a criminologiei.
Criminologie generala
Aceste lucrari, majoritatea avand caracter experimental si tratand cu preponderenta problemele psihiatriei judiciare, au stat la baza lucrarii lui Lombroso. Acesta, intr-un efort integrator, folosind si propriile sale cercetari, a publicat in anul 1876 lucrarea "L'uomo delinquente" (Omul delincvent). Sustinand ca ar fi gasit imaginea-model a infractorului, acesta fiind o fiinta predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice innascute. Opera sa a avut un asemenea impact asupra lumii stiintifice de la sfarsitul secolului al XIX-lea, incat Lombroso a fost supranumit parintele "criminologiei antropologice" .
OBIECTUL CRIMINOLOGIEI
S-au propus astfel numeroase definitii criminologice ale infractiunii care ar rezolva neajunsurile de mai sus. Gassin defineste infractiunea, din punct de vedere criminologie ca o realitate umana si sociala, anterioara oricarei incriminari, ce consta intr-o agresiune a unei persoane sau a unui grup indreptata impotriva celor mai importante valori ale grupului social.
Scopul si functiile criminologiei
Pretinzand a avea un obiect de studiu diferit de criminologia traditionala, criminologia reactiei sociale, sau noua criminologie cum mai este denumita, isi revendica intr-o prima etapa un scop si functii diferite de aceasta. Scopul criminologiei reactiei sociale ar fi acela de a descifra mecanismele prin care se "fabrica" deosebirile dintre criminali si noncriminali, de a "demistifica" crima si in final de a o elimina definitiv din categoria formelor de devianta.
Criminologie
corectional aplicat in locurile de detentie nu face altceva decat sa
intareasca comportamentul criminal si fiind departe de a indeplini
functia de sanctiune, intimidare si reabilitare, inchisoarea devine un
gen de "scoala" pentru infractori care invata noi tehnici ale crimei.
Orientarea psihologica in criminologie - lucrare de licenta
Orientarea psihologica in criminologie - lucrare de licenta
Examinând din perspectivă globală modul de abordare a cauzalităţii în criminologie, putem remarca, că până în prezent s-au formulat cu claritate câteva moduri fundamentale de răspuns, unele de tip reducţionist tinzând spre o explicaţie preponderent unifactorială, altele de tip complex, exprimând tendinţa opusă de a pune criminalitatea pe seama unei determinări complexe, plurifactoriale.
Cesare Lombroso - Criminologie
“ACEST barbat detinea o asa extraordinara agilitate,ca este stiut ca escalada inaltimile muntilor,purtand o oaie pe umerii lui.Obrazniciasa cinica a fost asa de mare ca se lauda deschis cu crimele sale.La moartea sa …am fost desemnat sa fac autopsia,si in craniul deschis am gasit un punct slab ca la animalele inferioare”.
Charles Goring - creatorul tezei criminalului nascut
Goring a fost ofiter-medic la inchisoarea Parkhurst din Anglia.
Studiul inceput in 1901 masura comparativ 3000 de condamnati englezi cu un mare numar de necriminali englezi si a durat timp de 8 ani.
Cercetatorul a primit ajutorul mai multor persoane : doctori ai inchisorii, gardieni si alt personal specializat. Printre cei care l-au sprijinit a fost si expertul statiscian Karl Pearson, atat in executarea unor calcule complexe, cat si in interpretarea datelor obtinute. Studiul a fost definitivat abia in anul 1913.
Victimologia - corelatia victimologiei cu celelalte stiinte sociale
Victimologia şi sociologia. Sociologia integrează efectul victimal în împrejurările concrete ale actelor agresionale, explicând frecvenţa şi intensitatea acestora, pornind de la abstract la concret, ţinând seama şi de conflictele şi disputele dintre agresori şi victime. Stabilind legătura dintre efectele victimale, evidenţa şi dependenţa acestora de cauze precizate sau care se pot preciza, se va deduce motivaţia actelor agresionale, atât ca manifestare singulară cât şi ca fenomen social. Atunci când agresivitatea nu se poate explica prin raportare la individual, sociologia va integra actele agresionale într-un ansamblu justificat de cauzalitatea istorică a fenomenului agresional.
Practica anticriminala
Practica anticriminala
Or,experianta a dovedit ca functia de prevenire a pedepsei ,speciala sau generala,de intimidare si de oprire a criminalului ori a altor persoane de la crima,depinde nu de asprimea si duritatea pedepsei,ci de certitudinea si de inevitabilitatea pedepsei.Neaplicarea pedepsei,intarzierea ori ocolirea aplicarii si executarii pedepsei conduc la pierderea autoritatii si eficacitatii pedepsei.
Politicii penale represive i s-au adus obiectii si a fost combatuta de penalisti si doctrinari ai dreptului penal,cum a fost C.Becaria care,la vremea sa,intr-o lucrare celebra,sustinea ca pedeapsa nu de poate justifica prin asprime,prin intimidare,ci prin utilitatea ei.Pedeapsa se aplica nu pentru a ispasi un rau facut-crima- ci pentru a impiedica alte rele,alte crime,in viitor.
Recidiva
După Rousseau, „criminalitatea creşte mai cu seamă prin faptul indivizilor care fac profesiune din ea”, iar după Tarde, „criminalitatea se localizează, devenind o carieră şi din ce în ce mai mult deosebirea se adânceşte prin un fel de diviziune a muncii între oamenii cinstiţi şi între mişei”.
Fenomenul recidivei pune astăzi problema foarte dificilă a reeducării. Întregul proces de reeducare a minorilor şi tinerilor delincvenţi, ca şi a infractorilor adulţi trebuie să se bazeze pe un ansamblu de influenţe educaţionale, de resocializare al căror scop major este tocmai acela de a preveni recidiva şi de a asigura integrarea sau reintegrarea socială optimă a foştilor delicvenţi.
criminalii in serie
Prin urmare,fiecare fiinţă umană poate deveni victima potenţială a unui asasin, mpotriva căruia nu există nici o armă de protecţie, întrucât şi mijloacele de investigare tradiţionale, bazate pe motive bine determinabile, sunt lipsite de eficacitate.
Caracteristici ale criminalului în serie
Criminologie - Aspectele sociale ale privarii de libertate
Sistemul Reformator aplicat în 1876 la penitenciarul Almira din New - York. Pedeapsa nu avea termen fix: nu depindea de gravitatea faptei comise, ci de compararea deţinutului pe timpul executării pedepsei. Deţinuţii erau împărţiţi în trei clase: cine atingea prima clasa, cea mai buna considerata, după şase luni era eliberat condiţionat. După jumătate de an de libertate, eliberarea devenea definitiva. Sistemul Progresiv de la izolare si disciplina severa la drepturi si activităţi diverse într-o atmosfera de încredere; are 3 forme:
a) englez: într-o perioada de 8 - 12 luni deţinutul era sever izolat ziua si noaptea; în a doua perioada era ţinut separat noaptea iar ziua lucra în comun cu ceilalţi deţinuţi; în ultima perioada, deţinutul era eliberat provizoriu, dărm supraveghiat;
b) irlandez: asemănător cu cel englez cu deosebire că înainte de fazele a doua şi a 3-a, deţinutul era dus în instituţii unde se investiga starea ...
Deviante sociale
Comportamentele sexuale deviante au loc datorita maturizarii sexuale ; se manifesta prima experienta sexuala si apoi se structureaza conduita sexuala,care poate lua forme aberante ,deviate,sub influente nefaste sau sub influenta agresivitatii si opozabilitatii :violul .
In general infractionismul si conduitele sexuale deviate sau aberante au la baza :
Conceptul de probatiune si rolul serviciilor de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor
In aceeasi idee, a identitatii probatiunii, Poledna S.(2002) supune atentiei o definitie alternativa si europeana apreciind ca: "Probatiunea este o modalitate de sanctionare avand un fundament
socio-pedagogic caracterizat printr-o combinatie intre supraveghere si asistenta; ea este aplicata in regim de libertate a infractorilor sanctionati in functie de caracteristicile lor criminologice si de receptivitatea in raport cu regimul, scopul principal fiind acela de a
oferi fiecarui subiect posibilitatea de a-si modifica atitudinea fata de viata in societate si de a se reintegra in mediul social la libera sa dorinta si fara riscul de a incalca din nou norma penala".
Toxicomania - consumul de droguri
In timp ce alcoolul dispare din corp dupa 24 de ore, fiind solubil in apa, marijuana este solubila doar in grasime, elementele ei chimice fixandu- se doar in grasime, mai ales in tesuturile adipoase ale corpului, cu precadere la nivelul creerului si ale organelor genitale, unde pot ramane 3o de zile de la consumul acestei substante.
Medie note: 8.62 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



