Referat economia comertului
Economia comertului - Metro
Economia comertului - Metro
In istoria marelui concern METRO Group, anul 1964 reprezinta anul fondarii companiei METRO Cash&Carry de catre Otto Beisheim la Muhlheim-Ruhr in apropiere de Dusseldorf, Germania. Primul magazin bazat pe sistemul cash&carry reprezenta un nou mod de vanzare promovat de catre firma, prin care comerciantii se puteau aproviziona cu marfa platind cash. Succesul acestui nou tip de vanzare se datoreaza atat caracteristicilor si facilitatilor ce le oferea sistemul, cat si perioadei de crestere economica, specifica anilor ‘60. Politica dezvoltata de firma se axa in principal pe satisfacerea nevoilor clientilor, promovand produse de calitate superioara la preturi avantajoase.
Economia comertului - Metro
Autoservirea si disponibilitatea produselor in timp util sunt alte caracteristici de baza ale sistemului, oferindu-le clientilor posibilitatea compararii ...
Mercantilismul
Mercantilismul
El trebui sa intervina cu taxe de protectie la produsele realizate in tara, dar sa se manifeste liber- schimbist pentru produsele ce puteau fi fabricate doar in exterior. Statul mercantilist, de la cel spaniol, portughez, francez, englez etc. pana la cel al lui Petru cel Mare, era un stat cuceritor; el trebuia sa incurajeze si sa sustina colonizarea pentru ca, pe aceasta cale, sa asigure resorbtia unui eventual excedent de populatie, noi surse de materii prime sau noi debusee.
Comertul
Comerţul internaţional
Oraşele erau pieţe şi puncte de distribuţie ale bunurilor transportate şi comercializate în Europa : astfel oraşele şi comerţul înfloreau împreună. Cel mai profitabil comerţ internaţional se făcea cu Orientul , o sursă de produse de lux , precum mirodeniile ,mătasea, satinul şi zahărul ; Piperul , ghimbirul şi alte condimente erau preţuite deoarece îmbunătăţeau gustul cărnii conservate , importantă în alimentaţia europenilor .
Economia comertului
Ca ramura a economiei nationale, comertul cuprinde activitatea agentilor economici specializati in acte de comert, desfasurate in forme institutionalizate de intreprinderi sau societati comerciale, firme comerciale.Continutul larg al notiunii de produs, care formeaza obiectul actelor comerciale, motiveaza extinderea sferei comertului de la bunuri tangibile la servicii( de productie, de consum, bancare) , activitati in care profitul apare ca mobil al desfasurarii lor.
In economia nationala, comertul, ca forma a schimbului, se afla in conexiune cu celelalte sfere economice - productia, repartitia si consumul - si cu ramurile economiei nationale.
Agenda Lisabona - Crestere economica stabilitate macroeconomica si coeziune sociala
Dupa primii cinci ani, rezultatele au fost mai degraba dezamagitoare. Desi, in ultimii ani, guvernantii au actionat in sensul reducerii ponderii fiscale sau a restrictiilor de pe piata muncii, masurile luate nu au fost suficiente pentru a determina o crestere semnificativa a PIB. In aceste conditii apare riscul ca insuccesul inregistrat in implementarea Strategiei Lisabona sa duca la o reinviere a politicilor protectioniste in spatiul UE, care poate duce insa la reducerea eficientei economice.
Economie matematica - complementaritatea
Economie matematica - complementaritatea
Se observa imediat ca daca este o solutie pentru , cu , atunci este o solutie a PCL(q, M).
Economia de schimb
Economia de schimb
Invers, atunci cand oferta unui anumit produs era mai mare decat cererea solvabila, pretul produsului respectiv scadea, fapt care determina pe producatori sa restranga productia intrucat profiturile se micsorau si, in acelasi timp, o parte din consumatori care pana atunci erau in afara pietei, puteau sa participe la cerere, avand drept rezultat sporirea acesteia, fapt prin care cererea era adusa la nivelul ofertei si echilibrul se restabilea. Fiecare unitate economica se supunea preturilor care rezultau din jocul ofertei si cererii.
Economia Intreprinderii si elemente de legislatie
Economia Intreprinderii si elemente de legislatie
Primele două unităţi tematice vizează etapele înfiinţării unei întreprinderi, factorii care influenţează înfiinţarea unei întreprinderi şi încetarea activităţii acesteia, precum şi aspecte legate de circuitul economic, produsul social brut, producerea, folosirea şi transferarea bunurilor, a prestărilor de servicii şi a veniturilor.
Cataclisme economice care zguduie lumea
Cataclisme economice care zguduie lumea
Ceea ce a facut ca mediatizarea atat de intensa inaintea desfasurarii sale, a acestui eveniment, comentariile de presa ce relevau sperantele opiniei publice in rezolvarea unor mari si esentiale semne de intrebare din domeniul atat de sensibil al evolutiei populatiei pe Terra – mediatizari si sperante grabit afirmate si nesustinute de fundamentari prealabile riguroase – sa coboare barupt intr-un con de umbra si de indiferenta.
Forme de Economie
In analizele macroeconomice intalnim urmatoarele criterii mai importante, in functie de care de delimiteaza formele de economie:
Dupa modul de asumare a riscului si mecanismul de alocare a resurselor economice, deosebim: economie libera, economie controlata si economie mixta;
Dupa nivelul principalilor indicatori economici agregati(sintetici) pe locuitor, inclusiv al indicatorilor de eficienta macroeconomica, deosebim: economie slab dezvoltata, economie mediu dezvoltata, economie dezvoltata si economie puternic dezvoltata;
Globalizarea economiei
Globalizarea economiei
Abordată din punct de vedere economic şi financiar, globalizarea poate fi definită drept întărirea şi lărgirea legăturilor dintre economiile naţionale pe piaţa globală a bunurilor, serviciilor şi mai ales a capitalurilor.Globalizarea a devenit un proces obiectiv, implacabil, care se desfăşoară cu o viteză adeseori ameţitoare, cuprinzând în sfera sa cvasitotalitatea statelor lumii. Sub aspect strict economic, al eficienţei alocării şi utilizării resurselor, globalizarea economică apare ca un fenomen raţional, de natură să furnizeze un volum mai mare de bunuri şi servicii cu resurse tot mai puţine.Globalizarea economică presupune, aşadar, în esenţă, globalizarea procesului de creare a producţiei interne brute ale statelor lumii.
Economia Romaniei dupa 1989
Din cauza fenomenului de instrainare economica, oamenii au inceput sa manifeste un comportament individual si colectiv bazat pe nepasare si lipsa de raspundere, cu consecinte directe asupra motivatiei muncii. Au existat si o serie de incercari esuate de perfectionare a mecanismului economic, cu scopul de a creste nivelul rentabilitatii si competitivitatii.
Evolutia socio economica a Brailei la 20 de ani de la comunism
Odată cu instaurarea regimului comunist, Brăila intră alături de întreaga economie românească într-un proces amplu de industrializare forţată. Alături de naţionalizarea industriei, se remarcă şi apariţia de fabrici noi: schimbarea societăţii franco-române în Uzina Progresul şi mărirea gamei de produse, Combinatul Chimic Chiscani, fabrica de ciment „Stânca”.
Tendinte in comertul cu amanuntul
În cadrul circuitului comercial al produselor, un rol important revine comerţului cu amănuntul, ca verigă intermediară în fluxul relaţiilor producător – consumator. Cunoaşterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activităţi, oferă atât orientarea , cât şi instrumentul de acţiune de care au nevoie întreprinderile din domeniul circulaţiei mărfurilor.
Politica de distributie
Politica de distributie reprezintă cea de a treia componentă a mix-ului de marketing si reprezintă legătura dintre spatiul si timpul productiei si intrarea bunurilor si serviciilor pe piată. Conceptul devenit clasic de economia comertului a fost înlocuit nu numai în literatura domeniului, ci si în structura curriculei universitare, dar, în aceeasi măsură, si în practică, de cel de economie a distributiei.
Fidelizarea clientilor
Loializare; cand si pentru cine?
Loializarea clientilor poate fi privita din 3 perspective:
- Loializare tranzactionala, unde comportamentul de cumparare al clientilor este privit din perspectiva schimbarii acestuia, dar de obicei motivatia schimbarii poate fi neclara.
Orientarea spre client
Dacă orientarea spre piaţă are în vedere nu numai orientarea întreprinderii către clienţii actuali ci şi către ansamblul participanţilor pe piaţă care intră în relaţie cu întreprinderea în scopul construirii unor avantaje concurenţiale, al asigurării competitivităţii întreprinderii pe termen lung, orientarea spre clienţi are ca scop satisfacerea nevoilor clienţilor, a aşteptărilor acestora şi nu construirea unui avantaj în raport de concurenţa de pe piaţă.
Medie note: 8.23 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!