Referat fantasticul intro opera literala
Fantasticul in operele literale
La propunerea lui Aliman de a face nuntă, dornic să–şi statornicească norocul, fata râde, pentru ca ,, ea ştie de ibovnic şi de dragoste, nu-I ardea nici de popă, nici de biserică”. La scurt timp este răpită de mama ei, iar Aliman cade în apatie, devenind o pradă uşoară pentru orice fată. Aşa se şi întâmplă. În ajunul nunţi lumeşti eroul are un vis premonitoriu –se făcea că lostriţa reapăruse şi vrăjitorul le oficia unirea. Zvonul ca lostriţa fusese din nou adusă de ape îl scoate pe Aliman din indiferenţă . atras de chemarea mută a peştilor se aruncă în adânc, purtându-si în braţe mult râvnita povară. Apele se închid deasupra lui, dar lostriţa ,, cu trup de ibovnică întinsă la soare” va mai ieşi în calea altor flăcăi ,, aprinşi şi fără minte”.
Acesta este subiectul unei povestiri scrise după scenariul general al categoriei fantasticului. Nivelul de suprafaţă al textului delimitat spaţial şi temporal, este permanent ...
Fantasticul in literatura romana
“O parte însemnată a lumii imaginilor s-a născut fără doar şi poate din ideea de teamă şi de potrivnicie a elementelor de noapte.” Roger Callois consideră fantasticul o ruptură, o ameninţare insolită, “aproape insupotabilă în lumea reală”. Fantasticul parcurge în general schema următoare: Ordine – Ruptură – Revenire la ordine. Marcel Schneider insistă asupra caracterului interior, psihologic. Fantasticul se caracterizează printr-o infuziune brutală a misterului în cadrul vieţii reale. Nowad Philipps consideră că cel mai mult contează intensitatea tensiunii emoţionale. El distinge fantasticul oriental de cel occidental:
Ipostaze ale fantasticului
Nowad Philipps distinge două forme ale fantasticului: fantastic occidental şi fantastic oriental. Cel occidental este tradiţia Europei apusene; literatura fantastică se bazează pe efectul de spaimă, dozat în mod savant de către scriitor. În orient, fantasticul a evoluat pe altă cale, „devenind încetul cu încetul o superbă şi fascinantă melodie plină de culoare şi poezie, depăşind aproape orice spaimă prin strălucirea fanteziei imaginative”.
Particularitatile fantasticului literar la Eliade si Voiculescu
Definitia “ideala” a fantasticului inca nu a fost gasita si e putin probabil sa se gaseasca vreodata una in masura sa-l circumscrie sub toate aspectele sale. Fantasticul exploreaza spatiul launtric; el este legat de imaginatie si exprima iesirea din automatismele zilnice, abandonarea rutinei, “visul treaz al individului”. Se stabilesc astfel relatii intre normal si supra-normal.
Fantasticul in literatura romana
Vraciul supărat îşi invocă strămoşii Berevoi pentru a-l ajuta şi a-i spune unde a greşit de nu-i iese vraja. Însă îşi dă seama că el nu greşise, dar dispăruse vraja din lume. Atunci el se hotărăşte să-şi sacrifice viaţa pentru a-i ieşi vraja şi a nu-i dezamăgi pe oameni. Atunci el îmbracă blana de urs, pentru a-l provoca pe taur, dar pentru că nu se mişcă, vraciul dezbracă blana şi se aruncă în capul lui. Animalul se înfurie şi îl străpunge cu coarnele apoi îl aruncă în iarbă unde e zdrobit de toate vitele cu picioarele. Astfel moare vraciul şi odată cu el şi magia în care crezuse.
La tiganci - nuvela fantastica
Referat despre La tiganci - nuvela fantastica
Mircea Eliade va aduce ceva nou in specia literara denumita nuvela fantastica. Fantasticul eliadesc are radacini mitice, fiind creat pe simboluri esentiale. Pentru evidentierea elementelor fantastice, Eliade considera Bucurestiul (locul natal), ca fiind perfect, el reprezinta un”oras al melancoliilor”, o “geografie sacra”, “centrul unei mitologii inepuizabile”. In acest spatiu al realitatii mitologizate, se desfasoara actiunea din majoritatea scrierilor fantastice ale lui Eliade.
Definitia fantasticului
Definitia fantasticului - Fantasticul, apare initial, reprezentat in literatura populara, de unde e preluat de catre creatiile culte; intr-o opera literara situatiile fantastice iau nastere prin incalcarea voluntara a rationalitatii, a semnificatiilor temporale.
Sarmanul Dionis - fantasticul
Sărmanul Dionis este prima nuvelă fantastică din literatura română, Eminescu iniţiind un fantastic realizat prin îmbinarea planului real cu cel fantastic.
Dionis, un tânăr de aproape 18 ani, visător incurabil, modest copist „avizat a se cultiva pe apucate, singur”, cu o existenţă materială precară, neavând „pe nimeni în lume, iubitor de singurătate”, care sunt trăsături romantice, este descendentul obscur al unor aristrocaţi scăpătaţi, rătăciţi nu se ştie cum „în clasele poporului de jos”. Tatăl său o iubise pe Maria, fiica unui preot şi din această iubire se născuse Dionis. El îşi aminteşte cum „văduviţa sa mamă îl crescu cum putu din lucrul mâinilor ei”, singura moştenire care-i rămase de la tatăl său fiind un portret din tinereţe al acestuia, în care copilul se regăseşte adeseori pe sine:” era el întreg, el, copilul din portret”.
Într-o seară ploioasă de toamnă, Dionis se întoarce acasă cu capul plin de gânduri, ...
Sarmanul Dionis - nuvela fantastica
Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca si în poezie si în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri. Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci si una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît si idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris si proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara.
Fantasticul in literatura si arta populara romaneasca
Problema fantasticului a exercitat intotdeauna o fascinatie deosebita, fiind numeroase incercarile de abordare teoretica, ca sa nu mai vorbim de prezenta fantasticului in creatia multor artisti din ultimele decenii. El se intalneste in multe tipuri de texte: basme, povesti, povestiri, nuvele etc. Fantasticul ofera posibilitatea de a crea o lume noua si de a evada in alt univers emotional si spiritual. El a aparut, poate din setea noastra dupa perfectiune, din dorinta de a gasi fericirea absoluta.
Prezinta trasaturile prozei fantastice - prin referire la o opera literara studiata
Faptele sunt interpretate de catre cititor ca apartinand lumii umane, astfel incat sa ezite intre alegerea unor cauze naturale sau supranaturale care le-au produs.Cititorul refuza lectura alegorica a textului, care ar presupune o coerenta a lumii ce poate fi descoperita cu ajutorul unor simboluri adecvate.Uneori, ezitarea este impartasita si de personaje, care constata o incoerenta a universului in care se misca.
Trasaturile prozei fantastice
Caracteristici :
- se bazeaza pe ireal;
- exista o anumita coerenta (logica) a fantasticului;
- se bazeaza pe mister;
- presupune intrebari fara raspuns;
- sunt folosite personaje mai putin obisnuite;
- subiecte stranii;
- gradarea conflictului spre un punct culminant de maxima tensiune afectiva si un final enigmatic;
- alternarea planului real cu cel fantastic;
- migrarea in alte spatii;
- mesajul nuvelei fantastice este adesea filosofic, facand referinta la diverse aspecte ale conditiei umane.
La tiganci - argumentare nuvela fantastica
Un lucru sugestiv e reprezentat în poveste de setea care îl stăpâneşte pe Gavrilescu. El nici nu ţine seama de sfatul de a nu bea prea multă cafea, iar apoi îşi potoleşte setea cu apă. Setea lui Gavrilescu poate simboliza suferinţa ce defineşte condiţia umană. Potolindu-şi setea, Gavrilescu depăşeşte această condiţie, nu întâmplător momentul este legat de ajungerea într-un alt spaţiu. Experienţa sa poate însemna o alunecare în moarte, fapt sugerat prin draperia care îl înfăşoară ca un giulgiu.
Continuând pe acest fir, cafeaua simbolizează „apa moartă”, motiv prezent şi în basmele populare şi se leagă de somnul în care cade Gavrilescu după ce este învârtit în hora fetelor. A nu dormi înseamnă a rămâne treaz în lumea spiritelor. Gavrilescu nu are această putere, astfel că somnul său simbolizează ignoranţa sau chiar moartea.
Fantasticul - La tiganci
O altă trăsătură esenţială a fantasticului se regăseşte în nuvela lui M. Eliade la nivelul reperelor spaţio-temporale, ce dispar o dată cu apariţia supranaturalului. Momentul venirii ţigăncilor este amplasat într-un timp trecut, nedeterminat, mitic: „Au venit demult- spuse vecinul”. Totodată, grădina apare ca un spaţiu mitic. Momentul trecerii dincolo, în planul ireal este precedat de o lumină albă, incandescentă, orbitoare; care, împreună cu poarta, semnifică pragul dintre două lumi, trecerea dinspre viaţă spre moarte, dinspre profan înspre sacru. Discuţia despre ceas dintre Gavrilescu şi baba aşezată la punctul de hotar dintre cele două lumi sugerează altă scurgere temporală la ţigănci: „Avem timp. Nu e nici 3.”, zice bătrâna fără grabă. Ceasul care „iar a stat” sugerează că în locul acesta, al pragului, timpul exterior este împletit în jurul unei clipe de ...
Mihai Eminescu - proza fantastica si filozofi
Toată epica lui (o epică de idei)are ca punct central drama omului superior, urmăreşte raporturile acestuia cu societatea, experienţa erotică, atitudinea faţă de problemele mari ale naţiunii, dilemele interioare( dramele spiritului), dialogul cu Universul, aspiraţiile individului înzestrat cu o putere neobişnuită de percepţie. În proză, aflăm, în fapt, drama geniului.
Condiţia omului superior ar sta în neacceptarea a ceea ce e dat şi cunoscut, în dorinţa tenace de adevăr, în trăirea la modul astral. Eroii lui Eminescu o întrunesc, într-un chip însă care îi diferenţiază de tipul geniului, aşa cum îl înfăţişase Schopenhauer. Pentru autorul Lumii ca voinţă şi reprezentare, esenţa geniului trebuie să consiste în ,, perfecţia şi energia cunoaşterii intuitive", într-o dezvoltare a puterii intelectuale cu mult mai mult decât ar cere-o serviciul voinţei.
Fantasticul
Definitia “ideala” a fantasticului inca nu a fost gasita si e putin probabil sa se gaseasca vreodata una in masura sa-l circumscrie sub toate aspectele sale. Fantasticul exploreaza spatiul launtric; el este legat de imaginatie si exprima iesirea din automatismele zilnice, abandonarea rutinei, “visul treaz al individului”. Se stabilesc astfel relatii intre normal si supra-normal.
Medie note: 8.56 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!