Referat munti carpati

Muntii Carpati

Munti Carpati: -fac parte din lantul alpino-carpato-himalayan, s-au format in Orogeneza Alpina; -incep de la bazinul Vienei si se termina la Valea Timokului; -au o lungime de 1600 km din care 900 km sunt in Ro

Nivel: Gimnaziu
Dimensiune: 11kb
Downloads: 12
Materia: Geografie

Carpatii Meridionali

Rezervatii: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si flora Bucegi.
Turism: Valea Prahovei, abruptul Bucegilor, "Babele", "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei (Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor, Tatarului, Zanoagei), Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dambovicioarei, statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal.

Alte referate despre: carpatii meridionali, carpatii meridionali referat, carpati meridionali

Muntii Carpati

Unitatea cristalina, care este si cea mai veche, formeaza un lant principal alcatuit din roci dure si avand o tectonica pronuntata: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Bistritei si Muntii Giurgeului. La sud de valea Trotusului, formatiunile cristaline apar numai in fundamentul extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali (Piatra Mare, Postavaru si Persani). Unitatea de flis s-a format in doua etape: cretacic superior - flisul intern - si paleogen - flisul extern.

Alte referate despre: muntii carpati, muntii carpati referat, referat muntii carpati

Carpatii Occidentali

În partea de vest a ţării, de la valea Dunării, în sud, şi cea a Barcăului şi cotul So-meşului, la nord, se înşiră mai multe grupuri de munţi mici, insulari, despărţiţi prin largi depresiuni şi întinse ,,golfuri�� de câmpie, fapt pentru care se consideră că ei nu constituie o catenă unitară, ci doar nişte munţi fragmentari, străbătuţi fără dificultate de numeroase căi de comunicaţie rutieră şi feroviară.

Alte referate despre: carpatii occidentali, carpatii occidentali referat, carpati occidentali

Carpatii

* sunt cei mai scunzi dintre ramurile Carpatilor;
* prezinta un mozaic petrografic;
* fragmentarea accentuata;
* altitudinea maxima de 1848m;
* depr. de tip golf (Beius, Zarandului);
* prezinta o discontinuitate;
* s-au format prin incretirea scoartei terestre si prin eruptii
vulcanice (m-tii Metaliferi);

Alte referate despre: carpatii orientali, carpatii, carpatii orientali referat

Caracterizare Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei

1.Pozitia geografica:

In nordul Carpatiilor Orientali

2.Limite:

In N:granita cu Ucraina

In S:dep.Dornelor si Campulung-Moldovenesc

3.Relieful:
Altitudini:intre 1400-1800m;maxima in M. Rodnei,Vf.Pietrosu Rodnei 2303m
Alcatuire geologica:sisturi cristaline,flis,relief vulcanic
Aspecte deosebite: -3 fasii paralele dupa alc.geologica astfel:

Alte referate despre: carpatii maramuresului si ai bucovinei, carpatii maramuresului si a bucovinei, turismul in carpatii maramuresului si ai bucovinei

Alpii si Carpatii

c) Carpatii au o altitudine mijlocie,ei nu ating nici inaltimile Alpilor(care frecvent trec de peste 3000m )culminand cu
Mont Blanc 4807m,dar nici nu se compara cu ceilalti munti vechi ai Europei care rar trec de 1000 m,cea mai mare inaltime fiind
de 2663 m in muntii Tatra din Cehoslovacia.

Alte referate despre: alpii si carpatii, comparatie intre alpi si carpati, o caracterizare despre muntii alpi si carpati

Muntii Carpati

Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita
nordica a tarii si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de
cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in Muntii
Fagarasului - si 110 km. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii
Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) care, datorita
configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei".
Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica
decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua
grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.

Alte referate despre: munti carpati, munti carpati referat, referat despre muntii carpati

Viata in Muntii Carpati

Intre 1000 m si 1800 m intalnim padurile de conifere , iar peste 1800 m padurile de brad si pin incep sa se rareasca , lasand locul arborilor pitici din familia jnepenilor. Peste 1600 m incepe sa-si faca prezenta pasunea alpina care la inaltimi de peste 2000 m este forma vegetala cea mai raspandita in Muntii Carpati.Flora Muntilor Carpati este deosebita , in Muntii Carpati existand specii de plante pe care nu le mai inlanim in alta zona de pe glob. Mergand pe munte la un moment dat te poti trezi in plin "foc vegetal".

Alte referate despre: viata la altitudine muntii carpati, fauna in muntii carpati, referat munti carpati

Rolul si importanta Muntilor Carpati in dezvoltarea economica

Aceleasi diferente reduse se mentin si in ceea ce priveste regimul precipitatiilor. In general se observa ca, pentru aceeasi latitudine si altitudine, in zonele muntoase vestice cad anual in medie cu 100 ml mai multe precipitatii decat in cele estice, iar in ceea ce priveste depresiunile interioare, acestea primesc tot aproximativ cu 100 ml anual mai putine precipitatii decat zonele exterioare cu altitudini egale.

Alte referate despre: studiu de caz rolul muntilor carpati in dezvoltarea economica, rolul si importanta carpatilor in dezvoltarea economica, importanta resurselor regenerabile in dezvoltarea economica a statelor

Muntii Carpati - prezentare generala si structura

Elementele cadrului natural ( relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile) constituie obiectul de studiu al geografiei fizice
Populatia, asezarile, resursele si dezvoltarea economica constuie obiectul de studiu al geografiei economice.

Alte referate despre: structura muntilor carpati, analiza structura muntiilor carpati, structura si analiza muntiilor carpati

Muntii Garbova

În est, valea Doftanei între pasul Predeluş şi localitatea Trăisteni desparte Munţii Baiului de Munţii Grohotiş. La început, valea îngustă a Doftăniţei separă culmile împădurite şi orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu, Neamţu şi Rusu de cele ce coboară din pasul Predeluş şi vf. Prişcu. La confluenţa Doftanei cu Muşiţa şi Valea Neagră se deschide un frumos bazinet de eroziune diferenţială, cu lunci şi terase largi, numit în lucrările geografice Valea Neagră.

Alte referate despre: muntii garbova, muntii garbova referat, geografia muntii garbova

Parcul National Muntii Rodnei

Muntii Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrita Aurie, Somesul Mare, Viseu si Iza. Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munti, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se incadreaza in categoria lacurilor glaciare cantonate in circurile sau vaile fostilor ghetari cuaternari. Sub limita crestei principale exista circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescului, Lala Mare, Lala Mica si Lacul Stiol.

Alte referate despre: parcul national muntii rodnei, parcul national muntii rodnei referat, referat parcul national muntii rodnei

Carpatii Meridionali

Carpatii sunt formati din toate tipurile de roci, imbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce da imaginea unui mozaic petrografic.In Carpati exista creste ascutite la peste 2.000 m inaltime, culmi rotunjite si netezite (adevarate platouri), circuri si vai glaciare.

Alte referate despre: referat carpatii meridionali, carpati meridionali referat, deosebiri intre carpati orientali si carpati meridionali

Muntii Macin

Importanţa internaţională, a acestor taxoni rari, este conferită de prezenăa taxonului vulne­rabil Campanula romanica - endemism dobrogean, a trei taxoni europeni rari Dianthus nardiformis (pontic), Centaurea tenuiflora (pontic, balcanic) şi Centaurea gracilenta (balcanic) şi a 5 taxoni suben­demici Corydalis solida (balcanic), Euphorbia nicaensis ssp. cadrilateri (mediteraneean-pontic), Moehringia grisebachii (pontic-balcanic), Moehringia jankae (pontic) şi Silene cserei (pontic), din care primii 4 (patru) taxoni sunt nominalizaţi în "Lista roşie europeană" ca specii vulnerabile sau rare. Din cei 72 taxoni amenintaţi, 18 sunt rari pentru Dobrogea, 5 sunt rari pentru nordul Dobrogei şi un taxon - Cachrys alpina (pontic-balcanic) este considerat ca dispărut din Munţii Măcinului.

Alte referate despre: muntii macinului referat, muntii macin, muntii macinului

Muntii Banatului

Geneza
Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.

Relieful
Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).

In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind ...

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Muntii Oas - Gutai - Tibles

Turul, format prin unirea vaii Buianului cu valea Goroha, strabate pe circa 11 km zona montana. Valea Rea, denumita pe cursul superior Raul Mare sau Valea Raului, apoi Valea Roasa, are o lungime de circa 13 km in zona de munte, dreneaza intreaga zona dintre pasul Sambra Oilor si varful Rotunda. Inainte de a se varsa in Tur, Valea Rea primeste apele Vaii Albe, ce strabate o zona cu intinse fanete si pasuni, avandu-si izvoarele sub varful Buian.

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, muntele oas gutai tibles

Formarea muntilor

Placile tectonice se deplaseaza anual doar cativa centimetri. Dar daca placile, care poarta pe ele continente, se ciocnesc. rocile aflate pe marginile lor, impreuna cu straturile sedimentare aflate pe fundul marii, se ridica treptat, dand nastere unor noi lanturi muntoase.

Alte referate despre: formarea muntilor, formarea muntilor carpati, formarea muntilor alpi

Autoevaluare Carpatii Meridionali

12. Care sunt raurile mai importante din Carpatii Meridionali ,dar depresiunile si podidurile mai importante ?

Alte referate despre: autoevaluare carpatii meridionali, lacuri glaciare din carpatii meridionali, asemanari intre carpatii orientali si carpatii meridionali
Referate afisate : 19
Medie note: 8.33 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles