Referat muntii macinului

Muntii Macinului

La N se afla drumul european E87, intre localitatile Macin-Jijila-Luncavita. Drumul judetean dintre comunele Horia si Luncavita permite accesul in estul si nord-estul parcului.Limite:Parcul National Muntii Macinului are o suprafata de 11.151,82 hectare, si este impartit in doua zone: Culmea Pricopanului si Muntii Macinului. Zonare Interioara a Parcului

Zonarea interioara a PNMM este realizata in temeiul Ordinului MAPAM 552/2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punctul de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice si al Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Nivel: Liceu
Dimensiune: 247kb
Downloads: 0
Materia: Geografie

Podisul Dobrogei

•Orogeneza caledoniana (din Silurian) a creat un sistem montan (situat in zona Podisului Casimcei), adaugat uscatului sud-dobrogean, erodat apoi pana la stadiu de peneplena;
•Orogeneza hercinica (din Carbonifer si Permian) a construit zona Muntilor Macinului (prin cutare si magmatismul granitic), adaugata ariei caledoniene si ulterior erodata;
•In Mezozoic se sedimenteaza substratul peneplenizat cu sedimente triasice, cretatice si jurasice;

Alte referate despre: podisul dobrogei, podisul dobrogei referat, referat podisul dobrogei

Geneza si evolutia reliefului

-cu circa 65 miliarde de ani I.H. orogeneza alpine cuteaza si inalta cea mai mare parte a lantului montan Carpatic.
-ulterior au loc eruptii vulcanice care formeaza singurul lant de munti vulcanici din Europa, pe latura Vestica a Carpatilor Orientali(format din muntii: Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Gurghiu, Harghita.)
-concomitent au avut loc transgresiuni si regresiuni marine care au format prin sedimentare unitatile de relief mai joase ale tarii(dealuri, podisuri, campii).
-cu circa 2 miliarde de ani in urma a avut loc o racire importanta a climei numita glaciatia quaternara
-clima a devenit subpolara in fazele de racire si temperate in fazele de incalzire
-pe varfurile cele mai inalte ale muntilor, la peste 2000 m s-au instalat ghetari montani care, prin eroziune, au format relieful glaciar alcatuit din circuri glaciare, vai glaciare, creste alpine si morene.
-cu circa 10 000 de ani I.H. ghetatii se topesc definitive, relieful intra sub actiunea agentilor externi; acum se ...

Alte referate despre: geneza si evolutia reliefului, geneza si evolutia reliefului referart, geneza si evolutia reliefului romaniei

Podisul Dobrogei

Masivul Dobrogei de Nord
Asezare si limite. Caracteristica principala a teritoriului tarii
noastre o constituie armonia aproape perfecta a treptelor majore de
relief(30-35%).Podisurile,alturi de dealuri, detin o pondere de 35%
din suprafata tarii noastre.

Alte referate despre: podisul dobrogei de nord, podisul dobrogei de sud, comparatie intre podisul moldovei si podisul dobrogei

Muntii Macin

Importanţa internaţională, a acestor taxoni rari, este conferită de prezenăa taxonului vulne­rabil Campanula romanica - endemism dobrogean, a trei taxoni europeni rari Dianthus nardiformis (pontic), Centaurea tenuiflora (pontic, balcanic) şi Centaurea gracilenta (balcanic) şi a 5 taxoni suben­demici Corydalis solida (balcanic), Euphorbia nicaensis ssp. cadrilateri (mediteraneean-pontic), Moehringia grisebachii (pontic-balcanic), Moehringia jankae (pontic) şi Silene cserei (pontic), din care primii 4 (patru) taxoni sunt nominalizaţi în "Lista roşie europeană" ca specii vulnerabile sau rare. Din cei 72 taxoni amenintaţi, 18 sunt rari pentru Dobrogea, 5 sunt rari pentru nordul Dobrogei şi un taxon - Cachrys alpina (pontic-balcanic) este considerat ca dispărut din Munţii Măcinului.

Alte referate despre: muntii macinului referat, muntii macin, muntii macinului

Dobrogea

Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica. Influenta cresterii altitudinii este relativ redusa. La altitudini de peste 300m (in nordul Dobrogei) exista un climat de dealuri joase, cu o temperatura medie mai scazuta (9o-10oC) si precipitatii mai bogate (500-600mm/anual).

Alte referate despre: dobrogea, dobrogea referat, coloniile grecesti din dobrogea

Pesteri din Romania

Intrarea in pestera Albastra:Pentru a intra in pestera va recomand incaltari rezistente la apa si bineinteles lanterne puternice.
Dupa o intrare destul de stramta, in timp ce inaintati, se va largi si inalta culoarul, din pacate veti gasi peste tot urmele lasate de asa zisii excursionisti (stalagmite si stalagtite ciuntite, probabil luate drept suvenir sau trofee).

Alte referate despre: ecosistemul unei pesteri, pestera ursilor referat, pesteri

Romania - date generale

Orase
Bucuresti, pe malul raului Dambovita este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul cu o populatie de 323.835 locuitori. Constanta ( 350.476 ) este cel mai mare port.

Alte referate despre: date despre ion creanga, date despre ion luca caragiale, baze de date

Grupa Muntilor Bucegi

Rezervaţiile. Cuprind: rezervaţia forestieră Sinaia, rezervaţia floristică şi faunistică Piatra Craiului şi rezervaţia de peisaj şi de floră Bucegi.

Alte referate despre: grupa muntilor bucegi, grupa muntiilor bucegi, referat grupa muntilor bucegi

Parcul National Muntii Rodnei

Parcul National Muntii Rodnei si sisturile cristaline apar sub forma a trei pânze (serii): de Bretila, de Repedea si de Rebra. În partea sudica a Muntilor Rodnei apar roci vulcanice neogene, sub forma unor maguri dispuse în lungul Somesului Mare. Rocile sedimentare, de vârsta cretacica si paleogena (marne, gresii conglomerate si calcare) care înconjoara masivul au fost afectate de miscarile stirice si imprima reliefului câteva trasaturi caracteristice.Parcul National Muntii Rodnei

Alte referate despre: parcul national muntii rodnei, parcul national muntii rodnei referat, referat parcul national muntii rodnei

Muntii Banatului

Muntii Banatului situati intre vestul Dunarii in sud, culoarul Timis- Cerna in est si Dealurile Buziasului si Campia Lugojului la nord si intrand in contact cu Dealurile de Vest in vest, acest masiv muntos este bine delimitat de zonele joase ce-i dau un aspect de bloc montan unitar .

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Muntii Oas - Gutai - Tibles

HIDROGRAFIA
Muntii Gutai dispun de o retea hidrografica densa datorita suprafetei extinse a zonelor impadurite si precipitatiilor relativ bogate. Apele ce strabat acest masiv muntos apartin bazinului hidrografic al Tisei, fie direct, fie prin intermediul Trotusului si Somesului.

Alte referate despre: muntii oas gutai tibles, muntii oas-gutai-tibles, muntii oas - gutai - tibles

Formarea muntilor

Ca rezultat al miscarii placilor se elibereaza o cantitate mare de energie termica si se nasc presiuni uriase. Datorita efortului acestor doi factori, straturile de roca se inmoaie si se deformeaza, ca un material plastic expus caldurii si cedeaza fortei mecanice, adica se incretesc in cute uriase. Alte straturi de roci mai reci, sau mai rigide se rup si deseori se separa de straturile inferioare.

Alte referate despre: formarea muntilor, formarea muntilor carpati, formarea muntilor alpi

Muntii Banatului

Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.

Alte referate despre: referat muntii banatului, muntii banatului-caracterizare, muntii banat

Muntii Hasmas

Muntii Hasmas - In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnatata subdiviziune a Carpatilor Orientali, Masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostrii si, totodata, o zona de interes tehnic-alpin de prim ordin, constituita in principal din mari pereti ce formeaza cheile sus amintite.Muntii Hasmas

Alte referate despre: muntii hasmas, muntii hasmasul mare, muntii hasmas referat

Viata in Muntii Carpati

Pantele sunt colorate in rosu aprins sau roz si te apropii incercand sa te dumiresti. Bineinteles ca nu poate fi decat minunatul bujor de munte. Se intalneste in Carpati avand in general 20 -25 cm. Are ramuri lungi, putin ramificate si frunzele alternante ingramadite spre varful lujerului, tari si persistente, lungi de 1 - 2 cm, late de 5 - 10 m. Florile sunt cautate pentru ceaiuri sau dulceata.La sfarsit de primavara bujorul formeaza devarate covoare rosu - purpuriu pe pantle Muntilor Tibles, Maramures, Rodna, Harghita, Siriu, Ciucas, Patra Craiului, Bucegi, Postavaru, Fagaras, Lotru, Lotrita, Capatana, Cindrel, Parang, Retezat, Tarcu, Godeanu, Mehedinti.

Alte referate despre: viata la altitudine muntii carpati, muntii carpati, muntii carpati referat

Muntii Carpati

I. Limite -N: Dep. Dornelor si Dep. Campulung Moldovenesc
-S: Valea Oituzului
-E: Subcarpatii Moldovei
-V: Dep. Transilavaniei
II. S-au format prin incretirea scoartei terestre si vulcanism. Sunt alvatuiti din roci: roci cristaline, roci sedimentate cutate si roci vulcanice.

Alte referate despre: referat muntii carpati, munti carpati, munti carpati referat

Vegetatia Muntilor Bucegi

Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.

Carcterizarea florei algale
Din cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali. Unitatile sistematice precum: Sinaiella Gruia -gen, Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia -specii si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia morpha caulinara Gruia -forme morfologice, apartin la 8 filumuri: Cyanophita = 138 taxoni, Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri, pesteri.

Caracterizarea micoflorei
Flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si diversa in alcatuirea ei, majoritatea criptogamelor gasind in acest areal conditii din ...

Alte referate despre: vegetatie muntii bucegi, flora si vegetatia muntilor bucegi, vegetatia muntilor bucegi
Referate afisate : 18
Medie note: 8.26 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles