Referat satul romanesc si traditiile

Satul banatean intre traditie si reforma

La aproximativ 40 de kilometri de zumzetul si agitatia Timisoarei, se afla Giulvazul. O comuna mare, situata in Campia Timisului, pe DJ 59. Giulvazul ne-a intampinat cu un soare cald, sfidand parca apropierea nemiloasa a lui noiembrie. De Giulvaz apartin satele Crai Nou, Rudna si Ivanda. Un colt de tara romaneasca, unde traiesc oameni care ar fi meritat sa aiba o viata mai buna! "...si totusi, opreste Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea..."

Un drum de piatra, mai bun, oricum, decat prin alte parti, ne-a purtat catre Rudna, unul dintre cele trei sate apartinatoare comunei.O asezare tacuta, venita parca de undeva, de prea departe... Aceeasi liniste nefireasca, pe care am intalnit-o si prin alte parti, s-a facut simtita si aici. Doar ca, din imensitatea de tacere s-a desprins, nu se stie exact de unde, un glas suav de copil. Trezit dintr-o data la viata, satul s-a transformat intr-un furnicar: "Au venit de la ziar...!"

Locuitor al Rudnei, primarul comunei Giulvaz, ...

Nivel: Facultate
Dimensiune: 12kb
Downloads: 40
Materia: Geografie

Cultura Banatului - Barocul etnografiei romanesti

Taranul de aci are un cuvant, prea cunoscut ca sa-l mai amintim, de-o extraordinara mandrie locala. Oricat de "tantos" si de caraghios ar parea taranului de aiurea, banateanul are totusi dreptate sa se socoteasca intr'o anumita privinta "fruncea". Solul manos, belsugul in pane si vin, un temperament cu multa constiinta de sine, s'au intalnit pentru a creia sub inspiratia continua a unui minunat peisaj o flora culturala de-o bogatie baroca.

Alte referate despre: cultura bizantina in structuri romanesti, cultura organizationala in institutiile romanesti, cultura organizationala a scolii romanesti

Muntii Banatului

Varietatea relifului este datorata prezentei carstului,dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,uvale, lapiezuri,printre care si pesteri cum ar fi:Pestera Comarnic sau Cheile Nerei.
Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .

Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.

Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).

Alte referate despre: muntii banatului, muntii banatului referat, munti banatului

Populatia Banatului

Cercetand acum aceste cifre vedem ca in privinta ocupatiei agricultura ocupa locul intai cu un total de 615.145 locuitori, deci mai bine de jumatate din totalul populatiei; In randul al doilea vine industria (inclusiv minieritul) cu un total de 140.392 locuitori; in randul al treilea vin toate categoriile de functionari si amploiati (de stat, judet, comuna si particulari) cu un total de 96.752 de persoane; iar in ultimul rand profesiunile libere si altele diverse inglobate toate in totalul de 87.148. Din totalul populatiei un numar de 584.887 persoane depun munca activ-productiva, iar 354.550 insi sunt intretinuti (copii, batrani, femei etc.)

Alte referate despre: muntii banatului populatie, populatia in muntii banatului, referat banat populatie suprafata si monumente importante

Banatul economic

Prin trecerea vastelor terenuri in sfera de productiune a economiei rudimentare, lipsita complect de capital, de credit, de seminte si inventar agricol, productia s'a resimtit mult, manifestand o accentuata scadere atat cantitativ cat si calitativ. Aceasta transformare brusca a avut consecinte defavorabile pentru economia nationala. Dar gratie unei politici agrare de protectiune inaugurata de stapanirea romaneasca, agricultura Banatului este intr'o continua si foarte imbucuratoare revenire.

Alte referate despre: banatul economie timpurie, factorii care au favorizat dezvoltarea economica timpurie a banatului, economia banatului

Banatul apusean

Aceste miscari de populatie ale secolului al XVIII-lea au dat noua infatisare aparte, geometrizata, satelor dela ses.Mai au o caracteristica aceste sate: in general sunt mari, unele intrec ca numar de populatie, si chiar si ca aspect, multe orase mai mici.

Alte referate despre: societatea feudala apuseana, banat, societatea feudala in europa apuseana

Banatul rasaritean

Satele au un aspect aparte. Casele nu se zidesc in lungul lotului, cu fatada mica la strada, ca la ses, ci in latul lotului, cu toata fatada mare la strada, acoperisul in-tinzandu-se si peste poarta. In felul acesta strazile, mai ales cele centrale, sunt sudate in complexe cu caracter orasanesc.

Alte referate despre: traditii si obiceiuri din banat, obiceiuri de nunta din banat, obiceiuri si traditii in banat

Banatul

Muntii Banatului formeaza ultimele prelungiri sudvestice ale Carpatilor Cristalini. Cel mai puternic masiv este acel al Godeanului cu varfurile "Godeanul" (2229 m.), Gugu (2294 m), Tarcu (2190 m.) si Muntele-Mic (1806 m.), formand spre rasarit linia de limita a provinciei. Culmile a-ceslui masiv sunt formate mai muli din podisuri netede, bogate in pasuni. Spre nord se intinde masivul Poiana Rusca cu varfurile Rusca (1359 m.) si Padesul (1380 m.), avand acelas aspect ca si masivul Godeanului, doar ceva mai sfasiat de ape.

Alte referate despre: referat muntii banatului, traditii si obiceiuri de nunta in banat, obiceiuri din banat

Raionul Telenesti - Satul Chitcanii Vechi

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică la 01.01.2006, în raion – 8,3% din populaţia totală a regiunii era plecată din ţară, după datele neoficiale procentul este mult mai mare. Cel mai reprezentativ grup al emigranţilor îl constituie grupul de vârstă (20-34 ani) – 53% din numărul total al celor plecaţi peste hotare. Aceste persoane reprezintă un segment al forţei de muncă care ar putea fi atrasă pentru dezvoltarea regiunii. Cele mai solicitate ţări pentru emigrare a populaţiei din raion sunt Rusia şi Italia. Migraţia ilegală peste hotare a persoanelor are consecinţe nefaste asupra dezvoltării localităţilor : determină apariţia şi dezvoltarea unor fenomene sociale negative fenomenul copiii străzii sau orfanii sociali, familii defavorizate, sate fără tineret şi fără forţă de muncă.

Alte referate despre: cartea satului chitcani vechi telenesti, satul chitcanii vechi, raionul telenesti satele

Satul in Ialomita - intre traditie si civilizatie

Casã, curte(termen de definire a întregii gospodãrii ialomitene), arie, iar pentru partea gospodãriei, care este destinatã cresterii animalelor se folosesc termeni de origine slavã:obor, grajd, cosar, curnic.Si în acest caz se dovedeste cã populatia bãstinasã, strãromâneascã, când a luat contact cu slavii, practica agricultura, în timp ce populatia slavã, cu care a convietuit o vreme(asimilând-o, în cele din urmã), a fost nu doar cultivatoare de plante, ci si crescãtoare de animale.

Factorii geografici si climatici, cei istorico-sociali si-au pus amprenta asupra locu-intei din Bãrãgan, creînd un program arhitectural cu specific distinct. Casa traditionalã din Bãrãgan pare cã se asterne la sol, acoperisul are întotdeauna patru ape, cu pantele line(o podoabã ca atare a constructiei,care prezintã binecunoscutul avantaj al creãrii unui spatiu izolator ...

Alte referate despre: satul in ialomita - intre traditie si civilizatie, satul intre traditie ji civilizatie, lumea satului in evul mediu-traditiile

Romanul traditional Mara

Actiunea romanului debuteaza cu portretul personajului principal eponim, Mara. In expozitiune este prezentat si locul actiunii, targul ardelenesc RADNa, de pe valea Muresului, aproape de Lipova si Arad. Unele intamplari se petrec la Viena.

Personajele fac parte din lumea targovetilor: Mara e precupeata, Hubar e macelar, Bocioaca e cojocar, iar cei tineri vor avea ocupatii asemanatoare.

Primele capitole o au in centru pe Mara. Ramasa vaduva, saraca si cu doi copii mici, dupa moartea lui Barzoveanu, Mara munceste din greu ca precupeata pentru a le asigura copiilor un viitor mai bun. Ea doreste ca Persida sa fie preoteasa bogata, frumoasa si respectata, iar Trica sa devina starostele cojocarilor. Cu minimum de efort financiar, ii asigura fetei o buna educatie la calugarite, iar pe Trica il da ucenic la cojocarul Bocioaca. Numai ca lucrurile nu vor evolua dupa cum planuieste Mara.

Alte referate despre: tehnologii traditionale, mara roman traditional, baltagul roman traditional

The Traditional Cuisine

"The Traditional Cuisine"
The maize was used in the preparation of the “mămăligă” (maize flour boiled in salted water), and for the baking of the daily bread. This is why, as I. Bârlea stated it (1924), “bread made of wheat flour is eaten only on important holidays; otherwise people eat only maize bread”. White flour was used for the preparation of the communion bread and of the ritual knotted bread for the important holidays.

Alte referate despre: traditional cuisine, the traditional cuisine, the traditional cuisine in britain

Satul - univers suprem

Satul .În vremuri de ocupaţie turcească şi rusească, vremuri de grea cumpănă pentru cultura şi existenţa naţională, de invazie armată şi idei străine ţăranului basarabean, satul a fost acela care a supravieţuit, găsind soluţii optime pentru a ieşi din impas. A făcut-o discret, spontan şi sigur, tocmai pentru că mecanismele sale au funcţionat normal, asemenea unui organism sănătos ce poartă în sine anticorpii maladiilor.

Alte referate despre: satul-univers, universul satului, societatea romaneasca medievala universul satului

The tradition of Easter

The tradition of Easter - The ancient Saxons celebrated the return of spring with an uproarious festival commemorating their goddess of offspring and of springtime, Eastre. When the second-century Christian missionaries encountered the tribes of the north with their pagan celebrations, they attempted to convert them to Christianity. They did so, however, in a clandestine manner.

Alte referate despre: tradition of easter, the tradition of easter, the tradition of easter referat

Imaginea satului romanesc in romanul Ion

“Rebreanu are ambitia de a infatisa viata in multiplele si complicatele ei ipostaze ca un atent si intransigent observator” (Carmen Matei Musat).
Pentru realizarea unei imagini complete si complexe cu referire la ce reprezinta satul romanesc in viziunea lui Liviu Rebreanu,in romanul “Ion”, este necesara o abordare a subiectului din doua puncte de vedere: primul se refera la spatiul satului, iar al doilea la oamenii din acest sat.
Tematica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea staului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Toponimele folosite sunt reale, inclusiv numele satului Pripas, ceea ce arata ca satul este un spatiu real populat cu o lume imaginara. “Cititorul care s-a dus in satul Pripas pe soseaua laterala, trecand peste Somes si prin Jidovita se intoarce la sfarsit pe acelasi drum pana ce iese din lumea fictiunii ...

Alte referate despre: imaginea satului romanesc in romanul ion, imaginea satului ardelean din romanul ion, referat imaginea satului romanesc in romanul ion

Imaginea satului si a taranului la Creanga

Satul si taranul au constituit o permanenta sursa de inspiratie pentru scriitorii nostri care au creat in operele lor tipuri umane de o deosebita autenticitate si vigoare pornind de la realitati apartinand unor epoci si zone geografice diferite.
Marele povestitor Ion Creanga realizeaza in “Amintiri din copilarie” fresca satului moldovean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lumea satului apare in toata complexitatea ei cu aspecte si figuri tipice, munca, petreceri si obiceiuri.

Alte referate despre: imaginea satului si a taranului de la i creanga la l rebreanu, imaginea satului romanesc in viziunea lui creanga, imaginea satului si a taranului in morometii

Dezvoltare rurala a satului Milisauti

Dezvoltare rurala a satului Milisauti
În oraşul Milişăuţi funcţionează 2 şcoli generale, 2 grădiniţe, o bibliotecă publică, 2 medici de familie, 2 cabinete stomatologice, o farmacie, un dispensar veterinar, o farmacie veterinară, 6 biserici, 2 case de cultură, un stadion, un oficiu poştal.

Alte referate despre: dezvoltarea rurala a satului milisauti, dezvoltarea rurala a satelor din sudul moldovei, dezvoltare rurala a satului

Costumul romanesc traditional

Costumul traditional romanesc
In zilele de festival oamenii din orasele rurale ies sa sarbatoreasca in costume populare .Arta populară tradiţională este prezentă în spiritualitatea satelor şi prin alte variate forme de manifestare. Harnicii şi talentaţii făuritori de frumuseţe realizează cusături şi ţesături cu caracter funcţional sau cu rol decorativ, piese de port pentru bărbaţi şi femei (ii, bundiţe, pieptare, sumane, cămăşi bărbăteşti, brâie, chimire, cingători), precum şi frumoase scoarţe moldoveneşti, lăicere de perete şi de laviţă.

Alte referate despre: costumul romanesc traditional, costumul moldovenesc traditional, referate costumul romanesc traditional
Referate afisate : 18
Medie note: 7.76 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles