Renasterea
Renasterea in secolele XV si XVI
Sens larg: Renasterea reprezinta o perioada de profunde transformari (economice, social-politice si culturale) care marcheaza trecerea de la epoca medievala la epoca moderna.Sens restrans: Renasterea reprezinta o perioada de efervescenta, de transformari si realizari in planul vietii culturale, pe fondul trecerii de la societatea feudala la cea burgheza.
Renasterea artistica
Arhitectura civila urbana este reprezentata de constructia unor vile si palate (Medici si Strozzi, Florenta; Luvru, Paris...), castele (Blois), cladiri municipale (Palatul Dogilor si Turnul Orologiului, Venetia, halele din Ypres) si pietele publice (Piata Capitoliului din Roma).
Renasterea
Gânditorii Renaşterii s-au ocupat mai departe cu studiul gramaticii şi retoricii medievale. În domeniul teologiei au continuat tradiţiile filozofiei scolastice, înterpretarea filosofiei platoniciene şi aristoteliene şi-a păstrat mai departe un rol decisiv. Şcolile din Salerno (Italia) şi Montpellier (Franţa) reprezentau centre vestite pentru studiul medicinei.
Umanismul si renasterea
,,Nu pot trece sub tăcere pe aceia care nu se deosebesc întru nimic de ultimul cârpaci, totuşi se mândresc grozav cu un titlu zadarnic de nobleţe...; îşi arată în fiece ciolţ chipuri sculptate sau pictate de-ale înaintaşilor, ţi-i înşiră pe moşii strămoşii lor, cu străbunele lor titluri. Ei înşişi nu prea se deosebesc de statuile mute, ba sunt chiar mai lipsiţi de duh decât chipurile acestea cu care se fălesc... . Şi nu lipsesc alţii, tot atât de proşti, care privesc cu admiraţie, ca pe nişte zei, acest soi de dihănii.’’
Erasmus din Roterdam, ,,Lauda prostiei’’
Renasterea in pictura
Artistii renascentisti sunt preocupati de modelele antice pagane . Ei incearca sa dezvolte stilurile in care au fost create operele antice redescoperite acum.
Renasterea politica - Europa Centrala si Orientala
Pe plan intern, codul de legi din 1351 a instituit proprietatea ereditara asupra pământurilor, întărind dominaţia absoluta a nobililor asupra taranilor iobagi. In politica externa regii unguri din dinastia de Anjou, bazându-se pe uniunea lor dinastica cu Polonia si cu regatul Neapolelui, au urmărit sa-si extindă influenta de la Marea Baltica pana in strâmtoarea Messina si in Peninsula Balcanica. Cu ajutorul papei ( dar si prin intervenţii armate) Ludovic I a transformat o serie de state italiene in posesiuni vasale. ( Chiar si Veneţia a fost silita sa-i plătească un tribut anual ). Campaniile militare din Italia si cele contra statelor slave de sud au împiedicat, ca urmare, centralizarea temeinica a statului. La aceasta au contribuit, in sec. XV, si răscoalele taranesti si orasenesti din diferite regiuni ale Ungariei (si mai ales din Transilvania), provocate de întărirea sistemului feudal, soldându-se cu restabilirea oligarhiei nobiliare.
Renasterea si politica italiana
Renasterea a fost in general privita ca un fenomen cultural din care au decurs consecintele numite renastere politica,economica,juridica etc.O asemenea interpretare ne arunca in capcana unui determinism mecanicist,eludand evidenta stransei legaturi dintre manifestarile spiritului si existenta unei infrastructuri politice capabile sa le suporte.Redescoperirea antichitatii, inaltarea artelor si literelor pe cel mai inalt piedestal ca si marile progrese tehnologice culminand cu inventarea tiparului.
Renasterea
În general, aceasta întoarcere în timp, aceasta cautare a radacinilor
clasice, nu înseamna doar o simpla cautare istorica. Renascentistul nu
se multumeste sa cerceteze istoria clasicilor, ceea ce au facut,ceea
ce au gândit. El cauta semintele vietii si ceea ce-si doreste e sa le
aduca în prezent, sa le activeze, sa le adapteze, sa le dea formele
necesare pentru a le transforma în ceva util. Pentru Renastere,
istoria este o devenire ciclica în care se remarca perioade de aur,
perioade culminante în care predomina întelepciunea si puritatea. Si,
în devenirea sa ciclica, aceasta istorie trece de la aur la argint, la
bronz si la fier, iar în momentele de fier, în momntele dificile si
obscure, devine necesara recuperarea stralucirii semintelor de aur.
Renasterea in arta
În perioada Renasterii târzii, existau trei mari artisti, coniderati a
fi artisti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau
"super - artistii". Tot în aceasta perioada a aparut si convingerea ca
artistul este o persoana deosebita, mai degraba, decât un simplu
meserias, care-si îndeplineste un contract.
Renasterea artistica
Arhitectura civila urbana este reprezentata de constructia unor vile si palate ( Medici si Strozzi , Florenta ; Luvru , Paris ) , castele (Blois ), cladiri municipale ( Palatul Dogilor si Turnul Orologiului , Venetia , halele din Ypres ) si pietele publice ( Piata Capitoliului din Roma ).
Renasterea artistica in afara spatiului italian
Barbatilor si femeilor, din picturi, nu li se vedeau decat mainile si feţele, trupurile fiindu-le acoperite cu vesminte groase, iar capetele cu palarii de culoare intunecata sau cu simple bonete albe care le ascundeau parul, fruntea si agtul. Volumele trupurilor, corespondenta liniilor se ascundeau sub cute, mainile si feţele straluceau in penumbra, retineau singure privirea artistului, o data cu petele puternic colorate care slujeau drept cadru. Si tabloul se compunea singur, bloc masiv care se aseza in memoria lor fara un spatiu liber, nelasandu-le nici dorinta, nici ragazul de a alege sau de a elimina.
Iata de ce flamanzii, fratii Van Eyck in special, sunt primii dintre toti pictorii care au respectat aspectul total al omului, fra a adauga la el nimic altceva deat puterea lor de-al intelege.
In Flandra, primul om pe acre i l-a revelat lui insusi era un fel de taran care din cauza limbajului lui neasteptat,a primit doa comic, poate usor ridicol, dar a carui minte era lebera ...
Renasterea si Martin Luther
Renasterea si Martin Luther - Exista o arta promovata de mestesugarii dintre care s-a ridicat renumitul poet-muzician, cizmarul Hans Sachs. In universitati, stiintele se studiaza impreuna cu teologia. Subiectul operelor de arta va fi constituit dintr-o bogata tematica luata din viata de zi cu zi. Renasterea si Martin Luther
Renasterea si Martin Luther - Compozitorii vremii compun lucrari in care se observa spiritul umanist al vremii. Apar noi genuri: balada, madrigalul, care oglindesc noua orientare ce conduce creatia artistica.
Secolul al XIV-lea este cunoscut in muzica sub denumirea de Ars Nova, termen preluat dupa titlul unei lucrari teoretice a muzianului Philippe de Vitry (1291-1361).
In lucrarea acestuia sunt consemnate unele innoiri aparute in arta muzicala, in comparatie cu lucrarile maestrilor scolii de la Notre Dame, ce apartin artei vechi (Ars Antiqua). Vitry face unele precizari legate de arta compozitionala: succesiunea de cuvinte si octave perfecte trebuie evitata, ...
Renasterea - arhitectura, scupltura, pictura, muzica
Unul dintre cei mai mari arhitecţi ai Renaşterii timpurii a fost Filippo Brunelleschi (1377-1446). A studiat monumentele antice care i-au influenţat pe mulţi arhitecţi şi oameni de ştiinţă. Multe din elementele arhitecturii clasice (coloane, padimente triunghiulare, arcade rotunde şi domuri) au început să fie utilizate.
Renasterea doctrinelor atomiste
Critica sistematica a doctrinei lui Aristotel a deschis drum liber doctrinei lui Democrit. Cel care a readus in atentia lumii stiintifice ipoteza atomista, dezvoltand o noua filozofie corpusculara a fost preotul provensal Pierre Gassendi, unul din cei mai mari astronomi, matematicieni si filozofi ai epocii sale.
Umanismul si Renasterea
In urma acestei activitati au reusit sa i-a nastere anumite paturi bogate (negustori, bancheri, mestesugari) ce puneau sub semnul intrebarii vechea organizare social-politica si cea morala, in special pozitia sociala care era dobandita prin nastere si ascetismul, ca model de viata. Era mare nevoie de profesionisti in domeniul administratiei, in politica, diplomatie pentru a fi asigurata buna functionare a orasului.Progresele si reusitele evidente realizate in domeniul constructiilor si cel al confortului casnic au inceput sa puna sub semnul intrebarii conceptia medievala a rolului neimportant pe care il are omul in lume si in societate, deoarece noile progrese si realizari erau rezultatul inteligentei si al efortului uman.
Umanismul, renasterea, cronica si letopisetel
Descendent al unei importane familii boieresti din Moldova, Costin isi
face studiile in Polonia la Liovfiind cunoscator al limbilor de
circulatie internationala din acea perioada (filozofie etc.).
Renasterea
Fata de aceste puncte de vedere, scrierile istorice si teoAZretice despre arta ale Renasterii italiene au accentuat cu hotarire si cu o neobosita perseverenta, pe care le intelegem deplin abia atunci cind le raportam la cele pomenite mai sus, faptul ca menirea artei este imitarea nemijlocita a realitatii. Cititorului modern ii poate parea intrucitva straniu ca tratatul lui Cennino Cennini - care dealtfel este inca adinc inradacinat in traditia medievala de atelier - da artistului, care ar dori sa reprezinte un peisaj de munte, sfatul, dealt-minteri bine intentionat, de a lua citeva pietre de stinca si a le picta, la dimensiunile si in lumina corespunzatoare 94 - si totusi o asemenea prescriptie indica zorile unei noi epoci de cultura.
Dilema Hamletiana
Dilema Hamletiana:A scris comedii (“Imblanzirea scorpiei”,”Nevestele vesele din Windsor”,”Comedia erorilor”),feerii (“Visul unei nopti de vara”,”Furtuna”),drame istorice (“Richard al ///-lea”,”Henric al V///-lea”) si tragedii (“Romeo si Julieta”,”Othello”,”Regele Lear”, “Macbeth”,”Hamlet”).De asemenea,a lasat un volum de sonete.
Medie note: 8.23 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!