Rezumat bunica de barbu stefanescu de la vrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea:Această creaţie a lui Barbu Ştefănescu este un discurs oratoric şi pentru că are şi o structură specifică acestui fel de text.

În exordium, după cum am spus şi mai sus, autorul doreşte să câştige atenţia şi simpatia publicului care îl ascultă. Urmează a doua parte, naratio, sau expunerea faptelor : “ De doi ani şi mai bine Europa înoată în sânge. Milioane de vieţi s-au stins şi se sting, unanim şi eroic…”

Nivel: Liceu
Dimensiune: 8kb
Downloads: 1746
Materia: Romana

B.St.Delavrancea - Apus de soare

Printr-un şir de enumeraţii metorice domnitorul proslăveşte ostaşii săi, evocă străbunii carfe au luptat pentru Moldova.”Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan care v-a fost baci pînă la adînci bătrîneţe... că Moldova n-a fost amea şi nu e avoastră ci a urmaşilor voştri,în veacul vecilor...”.

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea apus de soare rezumat, barbu stefanescu delavrancea apus de soare, bs delavrancea apus de soare rezumat

Barbu St. Delavrancea - Viata si opera

Ultimul dintre cei noua copii nascuti de mama Iana , sotia lui Stefan
Tudor Albu , a vazut lumina zilei la 11 aprilie 1858 si a primit
numele de Barbu . Patru din fratii mai mari mor de copii ramânând în
viata trei baieti si doua fete : Nicolae , Maria , Constantin, Uta si
Barbu .

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea viata si opera, barbu stefanescu delavrancea viata, barbu stefanescu delavrancea viata si activitatea literara

Apus de soare

Delavrancea aduce pe scena un erou coplesitor prin personalitatea lui grandioasa, Stefan cel Mare din Apus de soare.
Ajuns batran, purtandu-si tot mai anevoie piciorul ranit cu multi ani in urma, in luptele de Chilia, Stefan isi da seama ca trupul sau nu mai e al viteazului de la Razboieni si de la Podul Inalt. Dar i-a ramas tanar si cand e sa porneasca la batalie parca uita si de boala si de varsta covarsitoare. Omul a imbatranit, in timp ce domnul si-a pastrat intacta tineretea firii, a indemnurilor nobile, spre binele tarii. De aici, conflictul psihologic al dramei ``Apus de soare``, asa-zisul conflict intern.Drama Apus de soare este construita numai pe baza ciocnirii dintre marele domn si minuscului grup de conspiratori condus de paharnicul Ulea.
Stefan cel Mare, in piesa lui Delavrancea, ne apare ca tipul desavarsit al domnului cu dragoste de tara, drept, intelept ...

Alte referate despre: apus de soare, apus de soare rezumat, caracterizarea lui stefan cel mare din apus de soare

Apus de soare - Caracterizarea lui Stefan cel Mare

Personajul Stefan din drama “ Apus de soare”este o realizare aristica remarcabila:”Personaj complex,cu trasaturi bogate si variate,realizat prin procedee diverse,de la detaliul psihologic realist la protectia hiperbolica in mit, specifica romantismului,Stefan reprezinta o creatie unitara si viabila, una din figurile memorabile ale dramaturgiei romanesti. Insusirile sale rezulta din situatiile in care este pus de autor sa vorbeasca ori sa faptuiasca, ori din atitudinea pe care diverse personaje o adopta fat de el.

Barbu Stefanescu Delavrancea, proiecteaza in Stefan “imaginea unei personalitati electrizante, definite indeosebi prin patriotism. Stefan fiind foarte preocupat de tara si-a neglijat propia persoana. Delavrancea s-il imagineaza pe Stefan ca fiind batran, bolnav si aflat la sfarsitul domniei dar slujindu-si patria ca in tinerete. Stefan devine un mit romanesc.

Stefan in toata domnia sa de 47 de ani a avut doar doua batalii ...

Alte referate despre: apus de soare caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare - caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare caracterizarea lui stefan

Caracterizarea lui Hagi Tudose

Si asa-si petrecu viata hagiul economisind bani,niciodata bucurandu-se de ei sau de placerile vietii,iar la batranete se hotaraste sa inceapa sa cheltuie putin din bani,dar si atunci tot foarte putini si o lasa pe nepoata sa sa-i cumpere niste pui pt o ciorba dar aceasta mancare ii face rau caci este constient de faptul ca manacand isi consuma din economii si se imbolnaveste si mai rau,in cele din urma dandu-si duhul "cu mainile-nclestate-n bani",lasandu-i in urma nepoate-i averea pt care a muncit toata viata si de care nu s-a bucurat niciodata.

Alte referate despre: hagi tudose rezumat, hagi tudose, hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea rezumat

Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.

1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.

1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane ...

Alte referate despre: hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, neghinita de barbu stefanescu delavrancea, rezumat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea

Hagi-Tudose s-a pus în poară cu ctitorul acestei biserici.Ctitorul îi tălmăcea zugrăviile în mici amănunte cum în uşa amvonului sînt pictaţi oameni cu părul vîlvoi, îngeri slabi şi lungi şi, mai presus de toţi, bunul Dumnezeu pe nouri cenuşii rotocolat pe un curcubeu. Hagiul plecă capul jos. Ctitorul îi povesti că bogaţii nemilostivi se duc în focul gheenii cu saci în spinare deşelaţi cu aur şi argint. Hagiul îşi puse cozorocul, se întoarse şi merse în drum vorbind că să-i judice ei singuri .

Hagiul în viaţa sa era un om economicos şi chiar avar. De mic copil fusese cuminte: guriţa nu i se auzea, nici paşii, nu rupea pantalonii, pe ce punea mîna, punea bine. Se spune că de cînd era de o şchioapă prcepuse lumea , înţelese că o cîrpă de gunoi este o muncă de om pe care te faci stăpîn dacă o pui de o parte . Cînd vorbea despre bani, îţi ...

Alte referate despre: referat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, nuvela hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, caracterizarea lui hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea

Geniul oratoric al lui Delavrancea se recunoaşte în cadenţa şi strălucirea replicilor, culminând cu faimosul monolog al lui Ştefan din actul III, scena VIII. De aici se desprinde portretul moral al protagonistului, ce era hotărât, pentru că şi-a dus până la capăt planul de a-l încorona pe fiul său.

Alte referate despre: apus de soare de barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare de barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare de barbu stefanescu delavrancea

Joc secund de Ion Barbu

Textul care deschide volumul, preluandu-i si titlul, Joc secund, reprezinta un prim pas in procesul de initiere in tainele creatiei poetice. Titlul, sugestiv, pune in evidenta ideea centrala si crezul poetic: poezia reprezinta o demate¬rializare a lumii prin oglindire, o reprezentare purificata a lumii, creatia devenind „un joc secund, mai pur". Lumea vazuta ca o copie a „lumii perfecte" este salvata prin spatiul poeziei, spatiul jocului secund, atemporal „din ceas dedus", aspatial, teritoriu imaginat al experientelor spirituale pure. Poezia porneste de la viata, dar nu se confunda cu aceasta; ea se inalta pe „inecarea" universului real printr-un joc al oglindirii, devenind un sublimat, o copie geometrizata a lumii.

Alte referate despre: joc secund de ion barbu, joc secund de ion barbu comentariu, comentariu joc secund de ion barbu

Odaia bunicului de Ion Pillat

Acest scartait al usii, trezeste poetul din observarea atenta si scufundata in uluire, il trezeste la realitatea care ii aminteste absenta bunicului. Tresare la acest scartait parandu-i ca batranul intra in incapere, venind din vie. Acesta stare de melancolie este intrerupta de ticaitul ceasului sau de rontaitul soarecelui.

Nedumerirea, intrebarea retorica din ultima strofa accentueaza, caderea in melancolie, uitat in ganduri de trecut, poetul uita de sine si se adanceste in amintire, analizand odaia ce era plina de forfota si de viata odata. Ecoul sunetului de rontait si al ticaitului ii par poetului ca niste rime la un poem, care dau forma si sens unui cadru mort, lipsit de pulsatia vietii. Tema timpului este regasita in acesta poezie ca un lait motiv, prin ticaitul ceasului.

poezie, Traditionalismul redescopera idealurile stravechi, readuce in atentie trecutul, folclorul, tot ce tine de neam, de unicitatea neamului si a trairii taranului. Poezia „Odaia bunicului” ...

Alte referate despre: odaia bunicului de ion pillat, odaia bunicului de ion pillat comentariu, odaia bunicului de ion pillat-comentariu

Timbru de Ion Barbu

În poezia Timbru , privirea poetului e fixatã pe suprafaþa lumii, nu dincolo de ea fascinat într-atât de lucruri (de piatrã, de humã, de unda mãrii ) , încât le atribuie o viaþã sufleteascã. Cum ele sunt mute, poezia este aceea care ar trebui sã le exprime, ceea ce presupune, pentru poet, o comunicare simpateticã cu ele, identificarea (atitudinea e diametral opusã aceleia din Joc secund).

Poezia postulatã acum nu mai e concentrare de esenþe ci "un cântec încãpãtor", capabil sã cuprindã diversitatea infinitã a lucrurilor, un imn de laudã a creaþiei cosmice asemãnãtor aceluia pe care conform tradiþiei biblice, l-ar fi intonat în paradis îngerii, când Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam.

Alte referate despre: timbru de ion barbu, timbru de ion barbu comentariu, comentariu timbru de ion barbu

Din ceas, dedus... - Ion Barbu

T. Vianu considera ca metafora “creasta” sugereaza “piscul” spre care tinde poezia, in jocul ei spre absolut, iar G. Calinescu considera ca “adancul crestei” este chiar poezia. Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul, realul, in care poezia se afla in stare latenta, si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei, lumea in toalitatea ei, se resfrange, dupa propriile legi in constiinta umana. Dar imaginile poetice nu copieaza exact lumea exterioara, aceasta fiind trasfigurata artistic; arta inseamna transgresarea imediatului si intrarea intr-o suprarealitate ideala.

Alte referate despre: din ceas dedus ion barbu comentariu, din ceas dedus ion barbu, din ceas dedus - ion barbu

Ion Barbu - Riga Crypto si lapona Enigel

Poet reprezentativ pentru modernismul poetic romanesc, Ion Barbu este autorul unei opere literare deosebit de complexe.Tudor Vianu distinge in creaţia poetica a lui Ion Barbu 3 etape importante cărora le corespund 3 cicluri poetice: ciclul parnasian, ciclul baladic si oriental si ciclul ermetic.

Alte referate despre: ion barbu riga crypto si lapona enigel, ion barbu riga crypto si lapona enigel comentariu, ion barbu riga crypto si lapona enigel- figuri de stil

Ion Barbu - Etapele creatiei poetice

Scurte si riguroase ca forma - cateva sunt sonete -, poeziile propun un univers tematic restrans. Barbu descrie peisaje mineralizate, forme ale geologicului si ale florei , evoca zeitati mitologice sau surprinde procese de constiinta, cum ar fi solemnul legamant al lepadarii de pacatul contemplatiei abstracte in favoarea vointei de a trai cu frenezie, intr-o totala consonanta cu ritmurile vii ale naturii. Evitand poezia - confesiune, exprimarea directa a nazuintelor sufletului sau, I. Barbu le transfera unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, muntii, pamantul ceea ce indica o tendinta de a folosi simboluri " obiective".

Alte referate despre: ion barbu etapele creatiei poetice, ion barbu-etapele creatiei poetice, ion barbu etapele creatiei poetice referat

Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu

2. Traditionalismul si modernismul sunt concepte si tendinte opuse ce se manifesta in domeniul cultural si literar, in perioada interbelica. In timp ce traditionalismul pledeaza pentru o poezie a pamantului natal si aduce o liniste cuceritoare in lirica agitata a veacului, modernismul proclama primatul ambiguitatii, al polisemiei si trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de inspiratie urbana.

Alte referate despre: paralela intre tudor arghezi si ion barbu poezi, comparatia dintre poeziile lui tudor arghezi si ion barbu, tudor arghezi si ion barbu

Riga Crypto si lapona Enigel - Ion Barbu

Poezia il descrie pe riga Crypto ca o “inima ascunsa”,un insinguratic retras ,tronand in lumea sa vegetala ,o lume materiala.Spatiul lui Crypto este un spatiu al umbrei si somnului,al umezelii si racorii:

Alte referate despre: riga crypto si lapona enigel ion barbu, riga crypto si lapona enigel ion barbu comentariu, riga crypto si lapona enigel ion barbu referat

Ion Barbu - Fisa de autor

până la data apariţiei volumului, Ion Barbu este cunoscut prin poeziile şi articolele apărute în Sburătorul, în Contimporanul lui Vinea, în Viaţa Românească, Umanitatea, Hiena, Revista română, Cugetul românesc, etc. şi prin prezenţa în Antologia poeţilor de azi (1925), alcătuită de I. Pillat şi Perpessicius;

Alte referate despre: ion barbu fisa de autor, ion barbu- fisa de autor, ion barbu-fisa de autor

Prezinta particularitati moderniste intr-o poezie studiata - apartinand lui Ion Barbu

Printre poeziile care ilustreaza "fetele" eului pot fi amintite: Din ceas dedus... si Dioptrie. in aceste texte, eului poetic ii revine responsabilitatea de a inlatura valul care acopera adevaratul chip al lumii, pe care-1 eternizeaza, transsubstantiat, in vers. Dezvaluirea ar putea echivala cu o intoarcere la starea primordiala a poeziei si la cea pura, sacra, a lumii.

Alte referate despre: cum se prezinta eu liric intr-o opera studiata, roulul elementelor de compozitie intr-o poezie studiata m emineascu, imagini artistice din poezia dupa melci de ion barbu
Referate afisate : 19
Medie note: 8.30 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.