Rezumat bunica de barbu stefanescu delavrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea

Razboiul si datoria noastra de Barbu Stefanescu Delavrancea:Această creaţie a lui Barbu Ştefănescu este un discurs oratoric şi pentru că are şi o structură specifică acestui fel de text.

În exordium, după cum am spus şi mai sus, autorul doreşte să câştige atenţia şi simpatia publicului care îl ascultă. Urmează a doua parte, naratio, sau expunerea faptelor : “ De doi ani şi mai bine Europa înoată în sânge. Milioane de vieţi s-au stins şi se sting, unanim şi eroic…”

Nivel: Liceu
Dimensiune: 8kb
Downloads: 1772
Materia: Romana

B.St.Delavrancea - Apus de soare

Ziarist,orator strălucit,prozator şi dramaturg Delavranceaa adus contribuţii preţioase în toate domeniile literare în care a activat.Prin nuvele se apropie de Caragiale şi Slavici, ca dramaturg continuă pe Haşdeu şi Alecsandri.Nici una din operele acestora nu aduce însă pe scenă un erou atît de copleşitor prin personalitatea sa cu ecouri nepieritoare în istoria partiei cum este Ştefan Cel Mare.În drama „Apus de soare” acţiunea se petrece în ultimul an de cîrmuire al domnitorului supranumit soarele Moldovei.

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea apus de soare rezumat, barbu stefanescu delavrancea apus de soare, bs delavrancea apus de soare rezumat

Barbu St. Delavrancea - Viata si opera

Ultimul dintre cei noua copii nascuti de mama Iana , sotia lui Stefan
Tudor Albu , a vazut lumina zilei la 11 aprilie 1858 si a primit
numele de Barbu . Patru din fratii mai mari mor de copii ramânând în
viata trei baieti si doua fete : Nicolae , Maria , Constantin, Uta si
Barbu .

Alte referate despre: barbu stefanescu delavrancea viata si opera, barbu stefanescu delavrancea viata, barbu stefanescu delavrancea viata si activitatea literara

Apus de soare

Premiera piesei “APUS DE SOARE” de Barbu Stefanescu Delavrancea a avut loc la 2 februarie 1909.

Alte referate despre: apus de soare, apus de soare rezumat, caracterizarea lui stefan cel mare din apus de soare

Apus de soare - Caracterizarea lui Stefan cel Mare

Personajul Stefan din drama “ Apus de soare”este o realizare aristica remarcabila:”Personaj complex,cu trasaturi bogate si variate,realizat prin procedee diverse,de la detaliul psihologic realist la protectia hiperbolica in mit, specifica romantismului,Stefan reprezinta o creatie unitara si viabila, una din figurile memorabile ale dramaturgiei romanesti. Insusirile sale rezulta din situatiile in care este pus de autor sa vorbeasca ori sa faptuiasca, ori din atitudinea pe care diverse personaje o adopta fat de el.

Barbu Stefanescu Delavrancea, proiecteaza in Stefan “imaginea unei personalitati electrizante, definite indeosebi prin patriotism. Stefan fiind foarte preocupat de tara si-a neglijat propia persoana. Delavrancea s-il imagineaza pe Stefan ca fiind batran, bolnav si aflat la sfarsitul domniei dar slujindu-si patria ca in tinerete. Stefan devine un mit romanesc.

Stefan in toata domnia sa de 47 de ani a avut doar doua batalii ...

Alte referate despre: apus de soare caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare - caracterizarea lui stefan cel mare, apus de soare caracterizarea lui stefan

Caracterizarea lui Hagi Tudose

Nuvela este o specie a genului epic in proza,cu un singur fir narativ si cu un conflict care implica un numar redus de personaje.Dimensiunile nuvelei se situeaza intre schita si roman.Nuvela este o naratiune in care se relateaza o intamplare inedita,surprinzatoare.Scriitorul intervine relativ putin,prin consideratii personale,iar descrierile sunt minime,In nuvela,participarea afectiva a naratorului este redusa;totodata,se acorda,de obicei o importanta mai mare caracterizarii complexe a personajelor decat actiunii propriu-zise.

Alte referate despre: hagi tudose rezumat, hagi tudose, hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea rezumat

Barbu Stefanescu Delavrancea

Barbu Stefanescu DelavranceaBarbu Stefanescu Delavrancea
1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4 (astazi Scoala, "Barbu Stefanescu Delavrancea") primele doua clase si la Scoala domneasca ultimile doua clase.

1869-1877 Barbu Stefanescu este elev la liceele "Gh. Lazar", prima clasa, si "Sf. Sava" celelalte sapte clase.
1877 debutul în literatura al lui Barbu Stefanescu, elev în ultima clasa de liceu.

1878 Barbu Stefanescu se înscrie la Facultatea de Drept din Bucuresti. Tot în acest an debuteaza cu volumul de poezii intitulat Poiana lunga, semnat Barbu. Începe sa tina prelegeri de literatura si filosofie la pensionul particular condus de Elena Miller - Verghy.

1880-1882 Barbu Stefanescu publica în ziarul "România Libera" mai multe foiletoane ...

Alte referate despre: hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, neghinita de barbu stefanescu delavrancea, rezumat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea

In nuvela Hagi Tudose de Barbu Stefanescu Delavrancea se povesteşte despre biserica ,, Sfînta Troiţă” pomenita ca o biserica din vechime. Bătrînii troieţeni în dialogul lor ridică biserica în ,, slava cerurilor”.Dacă cineva nu este din împrejurimi, bătrînii cum îl zăresc că este străin şi nu ştie nimic despre lăcaşul lor sfînt caută prilejul de vorbă. Dacă te împinge păcatul să spui ceva de sfinţii ,,uscaţi şi drepţi” bătrînii pe loc îţi suflă cuvăntul din vîrful limbii şi îţi povestesc că mai sînt zugravi, dar ca la ei nu întîlneşti nicăieri.

Alte referate despre: referat hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, nuvela hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea, caracterizarea lui hagi tudose de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare de Barbu Stefanescu Delavrancea

Dragostea de ţară presupune un devotament total, neglijarea propriei persoane, jertfa în numele unei idei. Autorul imaginează un Ştefan aflat la sfârşitul domniei, un Ştefan bătrân şi bolnav, dar care-şi domină slăbiciunile, mânat de înălţătoarea dorinţă de a-şi sluji ţara.

Alte referate despre: apus de soare de barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare de barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare de barbu stefanescu delavrancea

Apus de soare - Barbu Stefanescu Delavrancea

Personajul central, cu o psihologie complexa (conducatorul, parintele, batranul fiind ipostazele sale alternative) se contureaza initial prin replicile celorlalte personaje; perspectiva este a unei colectivitati profund atasate domnitorului. Autocaracterizarile sunt numeroase, culminand cu acea prezentare a politicii sale interne si externe, subliniind permanent identitatea vointei tarii cu aceea a domnitorului. Pe alocuri, un umor discret converteste tonul grav.

Alte referate despre: apus de soare barbu stefanescu delavrancea rezumat, apus de soare barbu stefanescu delavrancea, rezumat apus de soare barbu stefanescu delavrancea

Neghinita de Barbu Stefanescu Delavrancea - povestire

Trecand pe acolo un negustor ramane mut de uimire cand aude pe cineva manand caii dar nevazand pe nimeni il intreaba pe mos cine este.
Batranul i-l arata pe Neghinita negustorului iar acesta ii da o punga de bani pe el.
Neghinita sare in urechea mosului si incepe sa-i sopteasca.
Mosul crezand ca ceea ce aude sunt gandurile sale repeta ce-i soptea Neghinita.
In cele din urma fu vandut pentru 20 de pungi de galbeni.

Alte referate despre: neghinita de barbu stefanescu delavrancea rezumat, rezumat neghinita de barbu stefanescu delavrancea, povestea neghinita de barbu stefanescu delavrancea

Din ceas, dedus... - Ion Barbu

“Cirezile agreste” sunt forme ale contingentului, elemente ale realitatii; poezia se naste prin “inecarea cirezilor agreste”, adica prin abandonarea materialitatii: “Taind pe inecarea cirezilor agreste,/ In grupurile apei, un joc secund, mai pur”.

Alte referate despre: din ceas dedus ion barbu comentariu, din ceas dedus ion barbu, din ceas dedus - ion barbu

Timbru de Ion Barbu

În poezia Timbru , privirea poetului e fixatã pe suprafaþa lumii, nu dincolo de ea fascinat într-atât de lucruri (de piatrã, de humã, de unda mãrii ) , încât le atribuie o viaþã sufleteascã. Cum ele sunt mute, poezia este aceea care ar trebui sã le exprime, ceea ce presupune, pentru poet, o comunicare simpateticã cu ele, identificarea (atitudinea e diametral opusã aceleia din Joc secund).

Poezia postulatã acum nu mai e concentrare de esenþe ci "un cântec încãpãtor", capabil sã cuprindã diversitatea infinitã a lucrurilor, un imn de laudã a creaþiei cosmice asemãnãtor aceluia pe care conform tradiþiei biblice, l-ar fi intonat în paradis îngerii, când Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam.

Alte referate despre: timbru de ion barbu, timbru de ion barbu comentariu, comentariu timbru de ion barbu

Odaia bunicului de Ion Pillat

Poezia, lirica, exprima specific acestei specii, trairile si sentimetele petului. Eul liric isi face simtita prezenta prin marcile pronominale la persoana intai din text. Imaginile vizuale, auditive, cat si figurile de stil dau unicitatea creatiei si o incadreaza intr-un lirism exacerbat. Traditionalist, Ion Pillat, creeza o extraordinara opera lirica prin „Odaia bunicului” ce reflecta impecabil un portret al batranului din care reiese , tainic, un stil de viata.

Alte referate despre: odaia bunicului de ion pillat, odaia bunicului de ion pillat comentariu, odaia bunicului de ion pillat-comentariu

Oul dogmatic - Ion Barbu

“E dat acestui trist norod/ Şi oul sterp ca de mâncare,/ Dar viul ou, la vârf cu plod,/ Făcut e să-l privim la soare !”. Există o serie simetrică simbolică sterp/viu, plod/soare care pornesc chiar din antinomiile din alcătuirea condiţiei umane ( viată/moarte, înalt/adânc).
“Oul viu”, “oul cu plod” este echivalent al Duhului Sfânt înainte de împlinire, de manifestare în lumea creată.
Făcând trecerea între viată şi moarte, oul poartă în sine germenele vieţii, dar nu-l actualizează e latenţă pură, veşnic început şi în acelaşi timp “cavou” moarte simbolică, nenuntire. Structura sa e desăvârsită, o structură circulară suficientă sieşi iar destinul şau e unul complet închis.

Alte referate despre: oul dogmatic ion barbu, oul dogmatic ion barbu comentariu, oul dogmatic-ion barbu

Ion Barbu - Etapele creatiei poetice

Ion Barbu - Etapele creaţiei poetice
Apoi nu trebuie uitat că poetul a fost debutat de un matematician şi că modul lui de a gândi în spiritul abstract al matematicii s-a impus şi în planul reprezentărilor poetice. Barbu însuşi afirmă: ”Ca şi în geometrie, înţeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existenţă… Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, aşa că, rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei.”

Într-un interviu acordat lui Felix Aderca, din 1927, creaţia lui Ion Barbu era împărţită în patru etape: parnasiană, antonpanescă, expresionistă şi şaradistă. În studiul din 1935, Introducere în poezia lui Ion Barbu, Tudor Vianu propune trei etape: parnasiană, baladic - orientală şi ermetică . Această din urmă împărţire a devenit clasică.

A.) Prima etapă este cea “parnasiană”, a versurilor publicate între 1919 - 1920 în “Sburătorul”. Printre ...

Alte referate despre: ion barbu etapele creatiei poetice, ion barbu-etapele creatiei poetice, ion barbu etapele creatiei poetice referat

Riga Crypto si Lapona Enigel de Ion Barbu- Bacalaureat

Ion Barbu:Recunoscut de Lovinescu drept „poetul cel nou”, adică vârful modernismului în poezia română.Porneşte în poezie în urma îndemnului lui Tudor Vianu.Tot Tudor Vianu va fi punctul de reper critic care va conta pentru el.

Alte referate despre: riga crypto si lapona enigel de ion barbu bacalaureat, riga crypto si lapona enigel de ion barbu, comentariu riga crypto si lapona enigel de ion barbu

Poezia programatica modernista - Tudor Arghezi si Ion Barbu

Daca lumea reala exista sub zenit, in obiectivitate, poezia traieste sub semnul nadirului, in reflectare - "intrata prin oglinda, in mantuit azur". In schimb, in poezia Timbru, creatia nu mai e o concentrare de esente ci "un cantec incapator", capabil sa cuprinda diversitatea infinita a lucrurilor.

Alte referate despre: paralela intre tudor arghezi si ion barbu poezi, comparatia dintre poeziile lui tudor arghezi si ion barbu, tudor arghezi si ion barbu

Ramazanul - Eugen Barbu

Se ridicara. Tot campul Cutaridei era intunecat si desert. Numai spre Grivita ardeau felinarele. Grabira pasul. Pana la casa Didinei, mai era drum de facut.Stelele calatoreau pe nestiute. Dupa vreun ceas, Carul-mare era tocmai in fata lor, spre bariera Mandravelei. Oistea lui luminoasa cazuse peste casele scunde. Isi ascultau pasii in praful drumului si nu mai spuneau nimic. Se auzea cum secera vantul tulpinile buruienilor.

Alte referate despre: eugen barbu groapa, eugen barbu groapa rezumat, eugen barbu principele
Referate afisate : 19
Medie note: 8.46 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.