Rezumat glossa mihai eminescu
Glossa - Mihai Eminescu
Cu strofa a doua începe comentarea fiecărui vers din strofa-temă, constituindu-se treptat un ansamblu de reguli şi sfaturi de provenienţă stoică. Singurul lucru folositor în viaţă este cunoaşterea de sine, idee preluată din concepţia filozofului Socrate:
Tu aşează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine.
Omul nu trebuie să se lase atras de zgomotele deşarte ale vieţii, de iluzia fericirii, care este trecătoare ci trebuie să se bazeze pe propria sa raţiune, lucidă, pe recea cumpăn-a gândirii.
Începând cu strofa a patra poetul introduce motivul lumii ca teatru, motiv larg răspândit în filozofia mitică indiană, dar preluat de la cugetătorul suedez Oxenstierna; omul nu trebuie să se lase angranat în spectacolul vieţii, el nu trebuie să se amestece în frământările celorlalţi:
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui:
Joace unul şi pe patru,
Totuşi tu ghici-vei chipu-i,
Şi de plânge, de se ceartă,
Tu în colţ petreci în tine
Şi-nţelegi ...
Glossa
"Glossa" face elogiul intelepciunii si impune : cunoasterea de sine (conform ideii socratice "Cunoaste-te pe tine insuti") , izolarea inteleptului , pentru a intelege "ce e rau si ce e bine" (idee budista , care implica motivul "lumii ca teatru") sau , cu alte cuvinte , detasarea de tumultul lumii , constiinta zadarniciei existentei omenesti (provenind din filosofia Eclesiastului : "Ce-a fost o sa mai fie , ce-o sa fie fie a mai fost . Nimic nou sub soare") , efemeritatea izbavirii celor nechemati (puterea lor nu poate dainui pentru ca tot "ce e val ca valul trece") , rezistenta in fata tentatiilor deoarece lumea e plina de capcane si de ispite , de care inteleptul care se remarca prin atitudine contemplativa , daca vrea sa atinga perfectiunea , trebuie sa se fereasca .
Glossa-M. Eminescu
Prima strofa exprima adevaruri universal valabile, prin versuri
lapidare, grupate doua câte doua. Tonul sententios este sugerat si
prin cadenta exprimarii (ritmul trohaic): "Vreme trece, vreme vine,/
Toate-s vechi si noua toate;/ Ce e rau si ce e bine/ Tu te-ntreaba si
socoate...". Desi versurile par eterogene, mesajul este acelasi:
repetabilitatea istoriei.
Filosofia in poeziile lui Eminescu - Scrisoarea I, Glossa, Luceafarul
“Poetul nepereche al literaturii române” a cunoscut şi a valorificat în opera sa ideile epocii. A aprofundat filozofia europeană (concepţiile susţinute de Kant, Schopenhauer), cât şi cea indiană. Una dintre operele care au marcat puternic gândirea scriitorului a fost Lumea ca voinţă şi reprezentare de Schopenhauer.
Glossa - comentariu
"Glossa" este poezia care graviteaza in jurul conditiei geniului care datorita conceptiilor sale superioare este nevoit sa se sustraga lumii inguste in care traieste omul comun. Desi Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic,maiestria artistica a acestei creatii poetice consta in tocmai in clasicitatea ei ce reiese in primul rand din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa,cum este glosa,precum si lapidaritatea convingatoare a versurilor.
Glossa
S5:
- ” Viitorul si trecutul/ Sunt a filei doua fete,/.../ In prezent le-avem pe toate,” sugereaza faptul ca trecutul, prezentul si viitorul sunt doar o conventie. De fapt, noi traim intr-un prezent etern, care inglobeaza totul (idee preluata de Shopenhauer de la Sfantul Augustin ).
- prezentul este singura forma concreta a existentei.
Glossa - Mihai Eminescu
In prima strofa---,cele 8 versuri contin fiecare in parte cate un aspect legat de adevarata infatisare a lumii: ''Vreme trece,vreme vine'',contine tema trecerii ireversibile a timpului. ''Toate-s vechi si noua toate'',marcheaza cumularea trecutului,prezentului si viitorului in prezent,marcand si ideea iluziei fericirii.
Mihai Eminescu - Poezia de inspiratie filozofica
Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii române, "poetul nepereche" (Cãlinescu) creator al unei opere care strãbate timpul cu fortã nealteratã, trãind într-o perpetuã actualitate.
Prin tot ceea ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund şi de duratã, a fãcut ca "toatã poezia acestui secol sã evolueze sub auspiciile geniului sãu, iar forma infãptuitã de el limbii nationale sã devinã punct de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioarã a vestmântului şi cugetãrii româneşti".
Influenta copleşitoare a poetului avea sã vinã din înãltarea filozoficã şi din frumusetea expresivã a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizându-le, principalele elemente de recunoaştere a spiritualitãtii nationale, în afara cãreia nu existã creatie durabilã. El însuşi s-a proiectat cu vointã şi neclintire în sfera specificului românesc, spre care a adus întregul orizont de inteligentã şi sensibilitate europeanã.
Intre inzestrãrile ...
Floare albastra - Mihai Eminescu
8. Structura:
Poezia este construita pe doua planuri distince, inegale ca intindere: un plan al femeii, ilustrand monologul liric, iar celalalt al barbatului, ilustrand monologul lirico-filozofic. Femeia este o copila naiva, dornica sa se maturizeze prin iubire, iar barbatul este un contemplative, sedus de dulceata jocului innocent, dar preocupat de idei filozofice. Elementele de prozodie se caracterizeaza prin: rima imbratisata, masura de 8-7 silabe, si ritmul trohaic, in spiritual metricii populare.
Mihai Eminescu- istoric
Nimic mai interesant decit sa observi cum se reflecta istoria in opera unui creator pe care natiunea respectiva il simte si il proclama produsul ei cel mai caracteristic. Eminescu e masura suprema a capacitatii creatoare a poporului roman, dovada cea mai inalta si mai larg recunoscuta, a unui culturi ajunsa la deplina ei maturitate.
Memento mori de Mihai Eminescu
Istoria evocata in acest poem se imbina cu mitul, viziune poetica ce conduce atat la accentuarea ideei de vis, prezenta in special la inceputul poeziei, cat si la sublinierea faptului ca sunt chemate in amintire "orele astrale" ale omenirii, momentele de schimbare, civilizatiile de rascruce ale istoriei.
La steaua de Mihai Eminescu
In scara cosmica, poate trimite in lumea de jos, numai reflectarea tarzie a unui amintiri “Lumina stinsului amor/Ne urmareste inca.” Starea de spirit a eului liric este cuprinsa de sentimente profunde de cugetare, meditatie , reflectie asupra problemelor existentiale, intr-u motivarea sensului existentei. Sugestia universului identic se bazeaza in primul rind pe motivul “stelei” si al “ luminii” care semnifica acel corp ceresc supus la meditatie in pofida problemelor existentiale.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
-> incompatibilitatea cuplului din „Luceafărul” este dată de schema filozofiei lui Platon (Hyperion „din forma cea dintâi”, nu poate înţelege iubirea decât în frumos şi bine, în timp ce Cătălina „chip de lut” înţelege iubirea senzorial)
Floarea albastra de Mihai Eminescu - comentariu
În structura poeziei se dinsting două părţi structurate pe două planuri şi anume:ideea cunoaşterii absolute ( cuprinsă în primele trei strofe) şi aceea a cunoaşterii terestre (strofele 5-13). Cele două ipostaze sunt despărţite de reflecţiile poetului din strofa a IV-a.
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Opera este publicata la 1 sept.1876 in revista "Convorbiri Literare",
revista a societatii "Junimea" (Iasi)- mentor Titu Maiorescu. Titlul poeziei este alcatuit dintr-un substantiv comun ce reprezinta unul din "personajele lirice" ale operei.
Lacul de Mihai Eminescu - comentariu
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Poezia “Pierdut in suferinta…” de Mihai Eminescu reintregeste si articuleaza lirica eminesciana prin tema geniului. In opera lui Eminescu o alta tema abordata si prezentata de cele mai multe ori ca si tema esentiala a liricii sale este tema timpului. Timpul la Eminescu sufera transformari ce adancesc ideea de trecere, de efemeritate. In poezia “Pierdut in suferinta...” poetul se adanceste in a medita asupra vietii si a morti dar mai mult de atat, aprofundeaza motivul “geniului pustiu”.
Viata lui Mihai Eminescu
Viata lui Mihai Eminescu - Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, după care face două clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca „privatist” în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.Viata lui Mihai Eminescu
Medie note: 8.05 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?