Rezumat moara cu noroc
Moara cu noroc-rezumat pe capitole
Carciuma este un loc unde se castiga bine deoarece orice drumet ce trece prin zona se opreste acolo pentru a bea un pahar sau sa stea la vorba. Clientii carciumei erau foarte multumiti pentru ca nu erau tratati ca niste straini, ci camembri ai unei familii.
Capitolul III.Intro zi sosi la Moara cu noroc Lica Samadaul, "un om ca de treizeci si sase de ani, nalt, uscativ si supt la fata, cu mustata lunga, cu ochii mici si verzi si cu sprancenele dese si impreunate la mijloc". Samadaul era de fapt o porecla, insemnand "cel ce are grija de turmele de porci date porcarilor". Era un "om aspru si neindurat". Ana este fascinate de Lica, iar Ghita ii cere sa-I spuna ce se intampla de obicei pe la carciuma.
Caracterizarea lui Ghita - Moara cu noroc
Drama lui Ghiţă sa dezvăluie treptat prin faptele si gândurile lui si prin opiniile celorlalte personaje. Nemulţumit de condiţia sa sociala, Ghiţă tinde firesc spre bunăstare si isi convinge familia sa se mute pentru trei ani la cârciuma aflata la încrucişarea unor drumuri importante pentru negoţ, Moara cu noroc.
Moara cu noroc - fisa lectura
Ghita ii raspunde:"sa ramanem aici, sa carpesc si mai departe cizmele oamenilor, care umbla toata saptamana in opinci ori desculti, iara daca dumineca e noroi, isi duc cizmele in mana pana la biserica, si sa ne punem pe prispa casei in soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amandoi la copilasi, iara d-ta la tustrei. Iaca linistea colibei". In urma acestei discutii, Ghita hotaraste sa arendeze carciuma.
Ioan Slavici - Moara cu noroc
Ghita este un personaj tragic, care strabate un drum al dezumanizarii, de la care nu are puterea sa se abata. Scriitorul ni-l arata pe rand, stapanit de dragoste pentru sotie si pentru copii sai, stapanit de groaza fata de Lica, dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. Evolutia starilor lui sufletesti nu este lineara, ele se amesteca, se ciocnesc.
Temperament patetic, sentimentele lui tind spre extreme; stapanit de intensitatea lor se crede, uneori, tare, dar, in realitate, e robul lor, al sentimentelor, al patimilor. Ghita face mereu un joc dublu, dar il face prost. Simuleaza alianta cu Lica, dar si cu Pintea, continua sa joace fata de familie si fata de propria-i constiinta, robul onorabilitatii, dar pe Ana o impinge incet-incet in bratele Samadaului, iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei.
Moara cu noroc
Lica se manifesta ca un personaj malefic; imblanzeste cainii de la han, pentru a-si putea aduce oamenii fara grija la Ghita; ignora mijloacele de aparare ale carciumarului, cunoaste limbajul cainilor si stie sa se impuna in fata oamenilor. Toate celelalte personaje traiesc seductia demonica a lui Lica, ce ii atrage si ii respinge deopotriva dictandu-le comportamentul si angajandu-le destinul.
Ioan Slavici - Moara cu noroc
- scriitorul este cunoscuti in literatura romn mai inti ca nuvelist, nuvelele sale aducnd o viziune realist asupra satului transilvnean.
- nuvela, "Moara cu noroc" a fost publicat n volumul "Novele din popor"-1881- apreciat de Eminescu pentru adncimea sufleteasc a lumii evocate de autor.
Moara cu noroc
Slavici îşi pune personajele în situaţii limită când trebuie să aleagă între solicităţi simultane, dar care se exclud reciproc (Ghiţă din Moara cu noroc). Asupra personajului se exercită constrângeri deformatoare ale partenerului, ale familiei sau ale satului (Gura satului). Din aceste situaţii rezultă drame ale demnităţii şi ale vanităţii (mândriei). Slavici este un maestru al analizei psihologice; ştie să urmărească gradat instalarea crizei sufleteşti şi evoluţia ei de la primele semne până la punctul culminant.
Procedee ale analizei psihologice: acumularea lentă a faptelor (Moara cu noroc), descrierea celor mai fine mutaţii sufleteşti, notarea reacţiilor fiziologice, monologul interior, dialogul conflictual, legătura dintre criza sufletească şi cadrul natural, deplina motivare socială şi psihologică a dramelor. Slavici este creatorul nuvelei realiste-psihologice româneşti.
Moara cu noroc - prezentare generala
2. Deschiderea spre psihologic
Slavici este primul scriitor, care demonstrează că sufletul ţăranului este un univers bogat şi demn de interes. Personajele lui Slavici nu sunt schematice, simple, primitive, ci sunt indivizi înzestraţi cu o bogată viaţă interioară, capabil de sentimente, trăiri profunde. Slavici îşi înzestrează personajele cu complexitate psihologică, cu calităţi şi defecte, cu acel amestec de bine şi rău, ce se află la oamenii adevăraţi, după cum observă George Călinescu.
Moara cu noroc - rezumat pe capitole
V. Lica Samadaul, impreuna cu doi tovarasi, se apropie de carciuma pe un drum laturalnic, dar este latrat de cainii cei rai ai lui Ghita pe care ii imblanzeste. Vazandu-l pe Lica sosit astfel, Ana il trimite pe Laie, sluga lor, sa astepte ascuns in spatele unor rachiti de langa Moara, pentru a putea da de stire daca se intampla ceva rau. Samadaul ii da lui Ghita insemnele turmelor de porci, bucati de piele pe care le prinde la urechile porcilor, deosebite ca forma, ii cere sa observe deplasarile turmelor si sa il informeze despre aceste deplasari.
Moara cu noroc
Dupa o scurta perioada de prospetime si de multumire , Ghita descopera ca adevaratul spatan al locurilor este Lica Samadaul. Chiar de la prima intalnire cu Lica isi da seama de adevaratele intentii ale acestuia si refuza orice colaborare:”Eu nu stau aici ca sa tin seama despre cei ce vin si trec si asa nici nu-i prea stiu.”
Moara cu noroc
Acţiunea se desfăşoară pe parcursul unui an, între două repere temporale cu valoare religioase : de la Sfântul Gheorghe până la Paşti, iar în final focul şi apa purifică locul. Cârciuma de la „Moara cu noroc” este aşezată la răscruce de drumuri. Simetria incipitului cu finalul se realizează prin descrierea drumului. Simbolistica iniţială a drumului se completează, în final, cu sugestia drumului vieţii care continuă şi după evenimentele de la „Moara cu noroc”.
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Nuvela este alcatuita din 17 capitole avand un subiect concentrate, structura fiind clasica.
Incipitul si finalul nuvelei contin spusele batranei care contin intelepciunea romaneasca : “Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit”. Finalul : “Se vede ca au lasat ferestrele deschise, asa le-a fost dat. Apoi ea lua copii si pleca mai departe”. Din aceasta cauza structura operei este simetrica, simetrie realizata si de motivul drumului.
Este folosita tehnica punctului de vedere, intru-cat batrana, personajul reflector, este ”purtatoarea de cuvant” a mesajului moralizator pe care il transmite Slavici. Prin intentia moralizatoare nuvela este realist – clasica.
Moara cu noroc
Personajele din Moara cu noroc sunt putine, conturate succinct, ce contribuie la profilarea protagonistului. Nuvela prezinta o intriga riguros construita, cu fapte ce pun accentual mai mult pe definirea personajului principal, decat pe actiune.
Moara cu noroc
Nuvela prezinta o simetrie perfecta, de factura clasica. Primul capitol incepe cu vorbele prevestitoare ale soacrei lui Ghita, care prefigureaza marile drame si conflicte ivite in evolutia personajelor: „-Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vroba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit”.
Moara lui Califar
accentua caracterul malefic al morii si al lui Califar.Stoiceanu e
dacat unul dintre cei multi care au alune-
Venea o moara pe Siret de Mihail Sadoveanu - rezumat
Din cauza viscolului mare trenul s-a oprit la mosia Buciumeni.
Intre timp, Vasile a iesit din inchisoare si dorea sa-si refaca viata. Totusi, dupa toate nedreptatile prin care trecuse, un adanc sentiment de amaraciune ii apasa sufletul. El a fost la gara cand s-a oprit trenul din Bucuresti la Buciumeni si ajuta, cu alti sateni, sa inlature nemeti de zapada.
Moara cu noroc
Moara cu noroc
„ Moara cu noroc” este prima scriere românească în care predomină preocuparea de a crea caractere puternice cu o viaţă interioară complexă bine conturată.
Explicaţia prăbuşirii eroului prin lăcomia de bani care formează tema nuvelei „Moara cu noroc” o găsim şi în „O viaţă pierdută” însă în alt context social.
„Moara cu noroc” dezvoltă şi un alt conflict puternic, susţinut de venirea de interese generale, de puterea banului care conduc ăn cele din urmă la instrăinare. Nuvela începe cu un percept moral izvorât din experienţa şi înţelepciunea bătrânească rostit de mam soacră cu solemnitatea unui adevăr fundamental de viaţă ce-i conferă o valoare de motto: „Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci dacă-i vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei sale te face ...
Moara cu Noroc
Tema acestei nuvele o constituie urmarile negative, consecintele
nefaste, pe care setea de imbogatire le are asupra vietii sufletesti a
individului, asupra destinului omenesc. La baza ei se afla convingerea
autorului ca goana dupa bani zdruncina tihna si amaraste viata omului,
genereaza numeroase rele, iar in cele din urma duce la pierzanie.
Plan afaceri - Moara Cereale
Plan afaceri - Moara Cereale
Există perspective de extindere a acestei afaceri în amonte şi în aval faţă de activitatea de morărit:
- în amonte – cultura cerealieră (grâu şi porumb), asigurându-se materia primă;
- în aval – producţie de pâine şi alte produse de panificaţie, asigurându-se desfacerea făinii.
Medie note: 8.31 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!