Rezumat negustor lipscan
Caracterizarea lui Damian Cristisor din Negustor Lipscan
Din felul in care el se prezinta, prin caracterizarea indirecta reiese ca era un om modest („va rog sa ma socotiti ca cel mai umil rob al domniilor voastre”) si responsabil(„mai intai insa [...] sa vad de hrana vitelor s-a oamenilor”).
E credincios, trasatura ce rezulta din caracterizarea indirecta si din cuvintele acestuia: „ziua nasterii mele a vrut Dumnezeu sa fie 18 iulie.” Supus , el marturiseste ca aduce marfa de la Lipsca. Naratorul il caracterizeaa direct, ca fiind „vesel si prietenos” si bun tovaras.Faptul ca Damian Cristisor este negustor, dovedeste faptul ca este un bun cunoscator de oameni le intelege vorba, nu face decat sa ispraveasca iscusinta povestirii.
Hanu Ancutei - Fantana dintre plopi Mihail Sadoveanu
Structura discursului epic se construieste prin tehnica punerii in rama pe care Sadoveanu o experimenteaza pentru prima data in literatura romana,dupa modele celebre precum "Decameronul" de Gr.Boccacio sau "O mie si una de nopti".Rama volumului este definite de vocea naratorului care descrie vremea povestilor si a petrecerilor dintr-o toamna aurie de la Hanu Ancutei.
Hanu Ancutei (comentariu)
Autorul participa la petrecere in postura de caraus din Tara-de-Sus, dar nu povesteşte, ci intervine, uneori, cu cate-un indemn pentru alţii. Astfel se demarchează planul evocării de demult de acela al momentului povestirii, al reînvierii unor clipe din negura vremii. Povestirile aduc câteva repere istorice: vremea domnitorului Callimachi, a lui Ipsilanti, Mihail Sturza.
Negustor Lipscan
Din dialogul celor prezenti la han se observa conservatorismul moldovenilor, acestia dovedind prejudecati in aprecierea lumii occidentale. Ciobanul Motoc este orintre cei mai inversunati critici ai lumii occidentale, lui alaturandu-se mos Leonte. Comisul intra si el in polemica, mai ales din dorinta de a intretine o conversatie alerta si vioaie. Negustorul incearca sa prezinte lumea occidentala intr-o forma car mai credibila si intr-un limbaj accesibil. In timp ce ascultatorii sunt foarte curiosi dar si ostili.
Concluzia ar fi ca situatia Moldovei e privita usor ironic pentru a ilustra gradul de inapoiere in raport cu Occidentul.
M.Sadoveanu - Hanul Ancutei
Istorisirea este continuata parca direct de cea a lui Ienache coropcarul, care nici nu-si mai aminteşte de promisiunea comisului. Cele trei povestiri au o tema erotica, intamplarile sunt povesti de dragoste, împlinita, sacrificata ori trădata si cerând răzbunare. Deşi intre povestirea căpitanului si cea a coropcarului se scurge un timp, in care Ancuţa isi aminteşte ca întâmplarea ii fusese povestita de către mama sa, iar naratorul ramei intervine, întrebând daca fântâna dintre plopi mai exista, intervenţia coropcarului de leagă imediat de cea dinainte.
Hanul Ancutei
Haralambie
Cu vinul langa el si mangintu-si brba comisul ionita vrea sa inceapa alta poveste mai interesanta chear decat iapa lui voda ,dar a fost intrerupt de un calugar pe nume Gherman care mai mereu tuasta pentru tineri oaspeti de la han si mai ales pentru Ancuta.Gherman, fiind intrebat de comisul ionita de unde .vine, unde se duce si de ce a raspuns ca vine din munti si pentru ca i-a promis mamei sale se duce in targul iesilor sa se roage la biserica sfantul Haralambie.
Hanul Ancutei - M.Sadoveanu
6. Judet al sarmanilor –povesteste ciobanul de la Rarau
Barbatul povesteste cum a aflat ca nevasta il inselasa cu un boier din sat. Acesta a batut-o, dar a doua zi boierul, amantul femeii l-a batut ingrozitor, chiar torturat si l-a izgonit din sat. Acesta s-a retras in munti Rarau, dar dupa un timp el a revenit in sat si si-a facut dreptate, omorandu-l pe boier. Crima savarsita, pare la acea vreme o judecata dreapta.
Hanu Ancutei
Tehnica povestirii in povestire , sau a povestirii in rama , formula narativa foarte veche , dar in acelasi timp foarte noua(fiindca o gasim aplicata in diferite moduri), are avantajul de a putea transforma pe povestitorii insisi in personaje ale naratiunii de cadru.Ea are totodata si un caracter profund popular.Cunoscand adanc vechile carti populare ,atent mai ales la arta de povestitor a unui Neculce sau Creanga , Sadoveanu atinge in aceasta opera a sa culme a rafinamentului artei cuvantului romanesc.
Coliba unchiului Tom
Legree incepe sa-l urasca pe Tom atunci cand Tom refuza ordinul lui Legree, acela de ai biciui pe ceilalti colegi ai sai sclavi. Ca urmare ca nu a vrut sa-i urmezi ordinile Tom este batut brutal si astfel Legree incearca sa-l faca pe Tom sa-si piarda credinta sa in Dumnezeu, dar Tom refuza sa se opreasca din cititul Bibliei.
Neghinita
Imparatul se sperie si-si trase o palma peste ureche.Neghinita cazu lesinat in palma acestuia iar Imparatul si-a dat seama ca gandurile care ii treceau prin minte erau de fapt soaptele lui Neghinita.
Infuriat Imparatul porunci sa fie legat de gat cu un fir de matase si-l ineca in fantana din curtea palatului.
Leonid Pascalopol - caracterizare
Leonida Pascalopol se consideră un om ratat şi vrea să se facă util celor care au nevoie de el.
Trăieşte în preajma Otiliei, pe care o cunoaşte de când era mică şi-i satisface toate dorinţele şi capriciile, fiind un adevărat tată pentru „orfană”.
Sentimentele lui Pascalopol pentru Otilia sunt nelămurite; el oscilează între patern şi viril şi-i mărturiseşte lui Felix: „... un dezamăgit ca mine e un om fără pretenţii. Eu nu i-am cerut niciodată nimic domnişoarei Otilia şi n-am stat ca să disting ce e patern şi ce e viril în dragostea mea”.
Moşierul se consideră unul dintre „părinţii” Otiliei: „Da, domnule Felix, Otilia venea la mine simplu, ca o fiică”.
Otilia îl vede ca pe un „om de lume”, un „bărbat şic şi singur, săracul”.
In vreme de razboi
Personajul principal al nuvelei este surprins atît din perspectiva sugerată prin descrierea cadrului natural, deci din perspectiva povestitorului - narator, cît si din perspectiva relatiei directe cu celelalte personaje - prin dialog - si al confruntării cu sine - prin monolog.
The Lipscani area
If one takes an imaginary trip back into time, he or she can see the shopkeepers out in the street near their stores, for they never stood behind the counter; they would watch people from the outside, encourage them to buy their merchandise, negotiate prices with them, for each pedestrian could be a possible customer, and thus contribute to their wealth.Luxury and poverty, expensive and cheap commodities were mixed up in the same manner in which the Eastern world would meet the Western one in this part of Europe.
Mihai Viteazul si originea lui
Mihai Viteazul
În legătură cu origine lui Mihai, discuţiile au fost lungi, vii, contradictorii, neîncheiate definitiv nici astăzi. Era sau nu fiu de domn, al lui Pătraşcu cel Bun, fratele lui Petru Cercel? Unii au răspuns afirmativ, dar fiu nelegitim al lui Pătraşcu cu tânăra şi frumoasa Teodora de la cetatea de Floci născut in 1558. Alţii au negat vreo înrudire cu Pătraşcu, afirmând că ar fi fost fiul Teodorei cu Iane Grecul, negustor bogat, ajuns în Ţara Româneasca. Pe când alţii susţin că Iane i-ar fi fost unchi, şi nu tată. Ipoteza cea mai plauzibilă rămâne aceea că este fiul nelegitim al lui Pătraşcu şi frate cu Petru Cercel.
În tinereţe s-a ocupat cu negoţul de animale şi giuvaere în ţară şi în Imperiul Otoman. Realizează o avere frumoasă, făcându-se cunoscut la Constantinopol şi în ţară mai ales prin căsătoria cu Stanca, fata lui Dobromir din familia Buzeştilor, ...
La Bretagne
Negustorii au disparut pentru ca nu puteau vinde, pentru ca le lipseau
pietele de des-facere, iar atitudinea generala fata de ei era una
negativa. Se mentine o forma de comert cu palatul; acesti "negustori"
erau mai degraba agenti ai serviciului de aprovizionare, cu raspundere
civila fata de palat si asezati sub ordinele unor magistri. Existau
desigur piete, dar erau mai mult locuri de întâlnire. Capitularele
care se refera la acestea ni le prezinta ca fiind frecventate doar de
serbi (deci tarani) si negustori ambulanti care umbla din piata în
piata pentru a vinde bunuri ocazionale. Erau spatii care satisfaceau
cerintele populatiei locale; nu exista dovezi ca în aceste piete s-ar
fi stabilit negustori sau meseriasi perma-nenti. Nu se vindeau si nici
nu se cumparau marfuri din alte tari. Tranzactiile importante se
încheiau acolo unde se ivea ocazia^22, nu neaparat în piete.
Detinatorii Premiilor Nobel 1981 - 1990
E evident însa ca evreii n-ar fi putut crea un import considerabil.
Mirodeniile si obiectele de lux sunt foarte rare si prin urmare
deosebit de scumpe, iar faptul ca acest comert se practica pe uscat si
nu pe mare îi reduce volumul.
Modele si experiente de viata pilduitoare in literatura pentru copii si tineri VII
Dar ea nu vedea,nu simtea nimic,pana cand,deodata,ea zari ca prin vis,in fata ei,malul celalalt,malul statului Ohio,si un om care ii ajuta sa puna piciorul pe uscat.Oricine ai fi,esti o femeie curajoasa - spuse omul.Eliza recunoscu dupa glas si infatisare pe un fermier care locuia in apropierea conacului stapanilor sai.
Vero - Istoria Galatiului
In mod cert, prima scoala din Galati, cu program, epitropi, dascali si invatacei a fost cea infiintata prin hrisovul din 13 august 1765, dat de domnitorul Grigore Alexandru Ghica (1764-1767), pe langa biserica Mavromol. Noua asezare s-a facut de catre domnitor la rugamintea negustorilor din Galati. Egumenul Antonie al Mavromolului, impreuna cu o epitropie compusa din parcalabul Nicolae Ventura si negustorii cei mai alesi din Galati vor chivernisi treburile scolii.
Medie note: 8.24 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!



