Sarmanul dionis fantastic romantic
Sarmanul Dionis - Trasaturi romantice
El este caracterizat pe principiul antitezei, contradictia dintre profesie si preocupari, preocupari si conditiile materiale. In titlu se evidentiaza contradictia dintre spirit si trup. Sarman reprezentand nefericirea personajului si imposibilitatea atingerii idealului.
Actiunea incepe intr-o seara umeda de toamna, in Bucurestiul secolului al XIX-lea. Prin ploaia deasa, un tanar de 18 ani strabatea strazile noroioase, in timp ce mintea ii era framantata de mari intrebari filosofice. Tanarul, pe nume Dionis, era un copist sarac si singur pe lume, preocupat, asemenea lui Faust, de problema cunoasterii adevarului absolute. Pornind de la Kant, Dionis considera ca lumea nu este decat un vis, iar timpul nu exista in mod obiectiv, ci numai in constiinta fiecaruia dintre noi: ”in fapta, lumea-I visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu, ele sunt numai in sufletul nostru. Trecut ...
Sarmanul Dionis - rezumat
Acest lucru îl face să creadă pe Dan că el este Dumnezeu, atunci se produce o fantastică prăbuşire cosmică în abis. Dan şi Maria sînt proiectaţi în haos şi Pămîntul îşi recapătă dimensiunile iniţiale. Ca dintr-un vis personajul se trezeşte sub forma reală, a lui Dionis. Trezit din visare, Dionis vede printre perdelele albe de la fereastra casei vecine o fată cu chipul blond care cîntase înainte ca el să adoarmă şi se hotărăşte să-i scrie o scrisoare de dragoste si se hotaraste sa io trimita.
Sarmanul Dionis - eseu
In Gradina lui Epicur , Anatole France , prefigurat si el de Renan din Omul si Universul , scrie la un moment dat : ‘’ E tot asa de posibil ca milioane de astea de sori , adaugate la alte miliarde ascunse ochilor nostri, sa nu formeze laolalta decat o globula de sange sau de limfa in corpul unui animal sau al unei insecte imperceptibile fata de o lume care depaseste orice conceptie omeneasca despre marime si care n –ar fi ea insasi , totusi, comparativ cu cine stie ce alta lume , decat un graunte de nisip .
Sarmanul Dionis - caracterizare Dionis
Opera literara a lui Mihai Eminescu (!850-1889) creste cu toate radacinile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina , cu toate aspectele romantice ,a spiritului autohton . Eminescu este un povestitor fantastic , caruia i se impune nu observarea realitatii , ci recompunerea ei vizionara , grea de semnifiactii adanci . Nimeni inaintea lui Eminescu si nimeni dupa el n-a reusit mai bine in acea pictura fantastica a realitatii , care aminteste arta unui William Blake.Nuvela ‚Sarmanul Dionis” este o constructie epica cuprinzatoare, posterioara romanului Geniu Pustiu. Nuvela a fost publicata in numarul din decembrie 1872-ianuarie 1873 al „Convorbirilor literare”.
Sarmanul dionis - Mihai Eminescu
Meritele lui Eminescu nu se înscriu doar în sfera creatiei poetice, ci si în aceea a prozei. El este cel care inaugurează la noi proza filozofică si fantastică (Sărmanul Dionis, Umbra mea, Avatarii faraonului Tla), este creatorul basmului cult (Făt-frumos din lacrimă) si al poeziei de inspiratie socială (romanul Geniu pustiu). Proza erotică este si ea reprezentată prin Cezara si La aniversară.
În ce priveste nuvela, mergând pe drumul deschis cu succes de Costache Negruzzi (Alexandru Lăpusneanul) si continuat apoi de Slavici, Eminescu creează nuvela Sărmanul Dionis, cea mai reprezentativă pentru proza sa, pe care o citeste la cenaclul Junimea în septembrie 1872 si care, desi fusese primită cu reticentă, va fi publicată în Convorbiri Literare la sfârsitul lui 1872 si începutul lui 1873.
Conditia omului de geniu
Poemul Luceafărul este un poem romantic pe tema destinului omului de geniu. Poemul se desfăşoară pe un vag fir epic într-o suită de metafore şi simboluri prin care se sugerează idei filosofice. Este deci în egală măsură un poem de dragoste şi un poem filosofic.
Conditia omului de geniu in opera eminesciana
Capodoperele eminesciene “ Cugetările sărmanului Dionis “ , “Glossă” şi “Luceafărul” pun în valoare marea capacitate de sinteza filozofică şi de creaţie , ceea ce a determinat variate analize , unele exhaustive , altele parţiale. Interesul pentru aceste capodopere , ce reprezintă treapta cea mai înaltă şi care încununează întreaga operă a poetului , este dat şi de faptul că aceste creaţii se situează ca geneză în perioade apropiate.
Semnificatia visului - Sarmanul Dionis
Visul ca eveniment oniric se regaseste in Geniu pustiu, dar si in Lucefarul. Este foarte bine pus in evidenta si foarte accentuat in proza lui Eminescu. De asemenea, ar putea fi mentionat un tip de vis ca instrument, ca o cale de acces in lumi necunoscute, inaccesibile, alimentand nevoia de cunoastere a eului romantic si credinta lui ca exista o realitate insolita, dincolo de cea cunoscuta, dincolo de cea la care are acces omul.
In secventa introductiva din “Sarmanul Dionis” se accentueaza pe un flux al gandirii libere, al reveriei, care se constituie intr-o prima ipostaza a visului. Obiectul gandirii este reprezentat de conceptele despre timp si spatiu si cristalizarea unui teorii, conform careia acestea nu exista, ca ele sunt create de om, de gandirea si imaginatia acestuia: “In fapta lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu- ele sunt numai in sufletul nostru”. In aceeasi ipostaza, visul ca reverie defineste natura eroului, asa cum este ea mentionata ...
Caracterizarea personajului Dionis din Sarmanul Dionis
Aceasta nuvela scrisa de M. Eminescu “Sarmanul Dionis” mi-a prilejuit o experienta unica de cunoastere deoarece sustine ca trecutul , prezentul si viitorului sunt prezente numai in sufletele oamenilor, ce sustine si ideia reincarnari.
Dan - dionis personaj romantic
In esenta insa Dionis este o personalitate situata sub semnul superlativului cunoasterii filosofice.
Sprijinit pe invatatura cartii lui Zoroastru , Dionis se reintrupeaza in chipul calugarului Dan si ajunge sa traiasca , temporal, in epoca domniei lui Alexandru cel Bun , iar spatial , in luna. Cel care ii imprumutase cartea veche cu invataturile lui Zoroastru este mesterul Ruben , acel batran evreu „de o antica frumusete”, care avea infatisarea „unui intelept din vechime”. Singura eroare care o va face Dionis e de a crede ca participarea inseamna totalitate, ca el e Dumnezeu .Calatoria lui in timp nu e o dovada a subiectivitatii perceptiei, ci o simpla inspectie ideala de-a lungul individului metafizic Zoroastru-Dan-Dionis. ...
Sarmanul Dionis - nuvela fantastica
Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca si în poezie si în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri. Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci si una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît si idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris si proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara.
Alexandru Lapusneanul - nuvela romantica
- Capitolul I – “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu…” (raspunsul dat de L. solei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pt ca norodul nu il vrea). Acest capitol cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui A.L la tronul Moldovei)si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare);
Sarmanul Dionis de Mihai Eminescu
Nuvela este publicată în ianuarie 1873 la “Convorbiri Literare” de acelaşi Negruzii. Eminescu mai crease două proze filosofice “Archeus” şi “Umbra mea” în care sînt dezvoltate mai multe motivuri, mituri: mitul omului care şi-a pierdut umbra, dedublarea personalităţii şi relativitatea adevărurilor, motive preluate alături de altele din “Geniu pustiu” şi se vor regăsi în “Sărmanul Dionis”.
Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana
"Ipostaze si semnificatii ale unor motive asociate naturii in poezia romantica si bacoviana"
Viziunea romantica e data de tema,de motivele literale,de atitudinea poetica,de asocierea speciilor:poem filozofic (meditatie), egloga (idila cu dialog) si elegie. La romantici tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii, pentru ca natura vibreaza la starile sufletesti ale eului.Floare albastra apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace,prezenta in idilele eminesciene din aceeasi perioada de creatie,Dorina, Lacul,Craiasa din povesti.
La tiganci - nuvela fantastica
Fantasticul este o categorie estetica care se realizeaza prin redarea, recrearea lumii dintr-o perspectiva imaginara. Intr-o opera fantastica realul este imbinat cu o latura ireala. Straniul este construit prin intermediul unor evenimente care vor schimba destinul personajului central. Teme fantastice des intalnite: parasirea timpului prezent, existenta unui cadru ireal in care personajele isi implinesc destinul, motivul nunta-moarte prin care omul este supus initierii(cunoasterii). Asadar o creatie fantastica este o creatie aflata sub semnul miraculosului, inexplicabilului, imaginarului. Personajele din nuvela fantastica sunt persoane care au cunoscut cel putin o data in viata sentimentul de ideal neimplinit, au o viata banala, construind un ciclu care reprezinta destinul nefavorabil al personajului.
Fantasticul in literatura romana
Vraciul supărat îşi invocă strămoşii Berevoi pentru a-l ajuta şi a-i spune unde a greşit de nu-i iese vraja. Însă îşi dă seama că el nu greşise, dar dispăruse vraja din lume. Atunci el se hotărăşte să-şi sacrifice viaţa pentru a-i ieşi vraja şi a nu-i dezamăgi pe oameni. Atunci el îmbracă blana de urs, pentru a-l provoca pe taur, dar pentru că nu se mişcă, vraciul dezbracă blana şi se aruncă în capul lui. Animalul se înfurie şi îl străpunge cu coarnele apoi îl aruncă în iarbă unde e zdrobit de toate vitele cu picioarele. Astfel moare vraciul şi odată cu el şi magia în care crezuse.
Definitia fantasticului
Definitia fantasticului - Fantasticul, apare initial, reprezentat in literatura populara, de unde e preluat de catre creatiile culte; intr-o opera literara situatiile fantastice iau nastere prin incalcarea voluntara a rationalitatii, a semnificatiilor temporale.
Trasaturile prozei fantastice
Eminescu sparge tiparele prozei nationale, prin faptul ca el nu adopta o scriitura in spirit realist. Eminescu va practica o proza baroca, subiectiva, caracterizata prin onirism, erotism, fabulos. Toate temele au un preambul filosofic. Prin aceasta se deosebeste de ceilalti prozatori romantici : Poe, Hoffmann. Prozatorul include in opere idei filosofice din Kant, Schopenhauer, religiile orientale( teoria metempsihozei sau a reancarnarii, teoria migratiei sufletului ).
Teoria migratiei sufletelor – conceptie religioasa conform [reia sufletul ar petrece dupa moarte in alt corp.
Elemente simboliste in literatura romantica
Alecsandri a fost unul dintre primii romantici în operele căruia tema predilectă era lupta pentru independenţa naţională, exaltarea trecutului glorios. Titlul poemului „Dumbrava Roşie” este sugestiv şi simbolic(simbolul fiind marca stilistică specifică simbolismului). Dumbrava simbolizează unicitatea poporului român, provenienţa şi reînnoirea perpetuă a neamului românesc prin faptele sale de vitejie. Cromatismul „roşu” (tipic simbolismului) conturează dinamismul, puterea şi dorinţa de a lupta pentru viitor.
Medie note: 8.32 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!