Stefan tipatescu caracterizare din o scrisoare pierduta
Caracterizarea lui Stefan Tipatescu din opera O scrisoare pierduta
Devine impulsiv cand Nae Catavencu refuza a inapoia scrisoarea. Aceasta insusire este evidentiata de Trahanche “bun baiat, cu carte, dar iute… nu face pentru un prefect”. Are tot timpul un aer de superioritate. Considerand ca totul ii apartine. Administreaza judetul ca pe propria mosie, propunand lui Caavencu, in schimbul scrisorii alte functii importante precum: un loc in Comitetul permanent, avocat al statului, primar, postul de epitrop al bisericii Sfantul Nicolae, ba chiar si o mosie.
Stie sa-l faca servil pe Pristanda, acceptandu-i micile gainarii, precum cea cu stegurile, ca sa fie sigur de devotamentul politaiului: “…daca nu curge, pica… Las’ ca stim noi…. Si nu-mi pare rau daca stii sa faci lucrurile cuminte: mie imi place sa ma servesca funtionarul cu tragere de inima”.
Politaiul sesizeaza cu invidie pozitia sociala ...
O scrisoare pierduta - acte si scene
Expozitiunea:
Actul 1
Scena 1 ii reprezinta pe Ghita Pristanda, politaiul orasului si pe Stefan Tipatescu, prefectul judetului, care citeste cu glas tare un articol din ziarul „Racnetul Carpatilor”, in care este acuzat guvernul ca a lasat unul dintre cele mai frumoase judete ale tarii in „ghearele unui vampir ! ...” Servil, Ghita imita indignarea prefectului – „Eu vampir, `ai ?...” – printr-un tic verbal, „curat” pe care-l alatura comentariilor acestuia : „curat caraghioz”, „curat misel”. Politaiul ii relateaza apoi prefectului despre misiunea pe care o avusese in noaptea precedenta si anume aceea de a afla ce discutau inamicii politici, tragand cu urechea la ferestrele casei lui Nae Catavencu. Cu acest prilej, Ghita scoate in evidenta dificila profesie de politai, care „n-are si el ceas de mancare, de bautura, de culcare, de sculare, ca tot crestinul ...”. Cu o familie numeroasa – „noua ...
O scrisoare pierduta - momentele subiectului
Punctul Culminant – De “la centru” vine o telegrama care ii instiinteaza ca pe lista candidatilor sa fie trecut un oarecare Agamemnon Dandanache. Atmosfera devine din ce in ce mai tensionata. Are loc sedinta de numire oficiala a celor 2 candidati, iar in aceasta sedubta se isca o bataie. In aceasta debandada Nar Catavencu isi pierde palaria care este gasita de cetateanul turmentat.
Caracterizarea lui Stefan Tipatescu
Referat despre Caracterizarea lui Stefan Tipatescu
Stefan Tipatescu este prefectul judetului in care se petrece actiunea, un barbat inteligent care se incadreaza in tipologia junelui-prim. Este legat de Zoe printr-o relatie de dragoste,dar nu este ridicularizat de scriitor.Fiind surprins intr-o situatie de criza,isi dezvaluie temperamentul. Se foloseste de functia pe crae o detine in interes personal,acceptand chiar "carpelile" lui ghita,pentru ca "mie-mi place sa ma serveasca functionarul cu tragere de inima... Cand e om de credinta"
Caracterizarea lui Stefan Tipatescu
Aceastã posturã de a dispune de tot dupã bunul plac este caracterizatã de Ghitã Pristanda: „mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Joitica, coana „Joitica”, sugerând cã Tipãtescu apãrea în ochii politaiul drept detinãtorul tuturor izvoarelor fericirii.. De asemenea, opinia lui Pristanda pune în evidentã, în mod indirect, altã trãsãturã a prefectului, si anume imoralitatea.
O scrisoare pierduta - comedia
Ion Luca Caragiale s-a dovedit ,in aceeasi masura , un exceptional creator atat in registrul comic , cat si in cel tragic , prima insusire artistica demonstrand-o in comediile sale in “Momente si schite” , iar pe cea de-a doua – in drama “Napasta” si in nuvelistica de factura psihologica cu certe influente naturaliste. Inca din studiul estetic “Comediile d-lui Caragiale” , publicat la numai un an de la reprezentarea “Scrisorii pierdute”(13 noiembrie 1884) , Maiorescu il aseaza valoric in galeria scriitorilor clasici.
Criticul interbelic Pompiliu Constantinescu a impartit tipurile comice din teatrul caraliegesc in noua clase tipologice : incornoratul (barbatul inselat) :jupan Dumitrache , venerabilul Trahanache , Cracanel ; junele prim (amorezul) :Chiriac , Rica Venturiano , Stefan Tipatescu , Nae Girimea ; cocheta adulterina (femeia infidela) :Zita ...
O scrisoare pierduta - personajele
El este unul dintre stalpii puterii locale caruia ii apartine totul si de aceea face aluzie incalcand legea si accepta compromisuri. Administreaza judetul ca pe propria mosie, ii ordona lui Pristanda sa-l aresteze fara motiv pe Catavencu, caruia ii ofera apoi, in schimbul scrisorii, functii si chiar mosia “Zavoiul”, cenzureaza corespondenta si opreste depesele care nu-i conveneau. Aceasta postura a sa de a dispune de tot dupa bunul plac este magistral caracterizata de Pristanda: “mosia mosie, functia functie, coana Joitica coana Joitica”, opinie care pune in evidenta si imoralitatea personajului.
Stefan Tipatescu - O scrisoare pierduta
Capodoperă a lui Caragiale şi a teatrului românesc, concepută în patru acte ca satiră a moravurilor din familie şi politică, ,,O scrisoare pierdută” aduce în scenă evenimente legate de fixarea candidatului guvernului la alegerile din ,,capitala unui judeţ de munte”. Antrenate pe un fir epic sub formă de dialoguri şi monolog, cu final fericit, personajele reprezintă două grupări politice rivale care se duşmănesc, se luptă, se împacă, umorul şi comicul fiind generat de antiteza dintre ceea ce se cred iniţial şi ceea ce sunt de fapt acestea.
Eroii complecşi ai lui Caragiale ilustrează o trăsătură de caracter dominantă, sunt vii şi reprezentativi pentru societate, măcinaţi de ambiţii sau materiale pentru care folosesc orice mijloace: scrisori de şantaj, steaguri, infidelitate.
Primul în ordinea intrării în scenă, dar şi personaj principal, ...
O scrisoare pierduta - comedie
O scrisoare pierduta - comedie de I.L.Caragiale care s-a dovedit a fi,in aceeasi masura,un expceptional creator atat in registrul comic cat si in cel tragic,prima insurire caracteristica demonstrand-o prin comediile sale in “Momente si schite”,iar pe cea de-a doua in drama”Napasta”si in nuvelistica de factura psihologica cu certe influente naturaliste.O scrisoare pierduta - comedie
Imnul lui Stefan cel Mare
Concluzionand.putem afirma ca “Imnul lai Stefan cel Mare” de Vasile Alecsandri este opera lirica cu ton solemn care evoca personalitatea domnitorului roman pentru a marca un eveniment istoric important:UNIREA DE LA 1848.
Evolutia personajului Stefan Gheorghidiu
Evolutia personajului Stefan Gheorghidiu - Rememorarea evenimentelor trăite de către Ştefan se face pe două planuri temporale: timpul cronologic şi cel psihologic. Primul este regăsit în expunerea şi analiza experienţei războiului – episoadele sunt înlănţuite în ordinea în care s-au petrecut, iar felul în care personajul îşi urmăreşte firul gândurilor, atitudinilor şi schimbărilor în gândirea sa declanşate de evoluţia războiului creează un tablou complet al transformării lui Ştefan dintr-un idealist al iubirii într-un sceptic, conştient de enormitatea dramei colective în raport cu drama individuală.
Imnul lui Stefan cel Mare - argumentare - plan
În aceeaşi strofă, situarea personajului în timp şi spaţiu se realizează prin folosirea a două figuri de stil diferite: ,,vechiul tău mormânt(epitet), ,,Carpaţii te păzesc, cu seculii şoptesc(personificări).
O scrisoare pierduta - acte
O scrisoare pierduta - In prima scena din actul 1 Caragiale ni-i infatiseaza pe Stefan Tipatescu prefectul judetului zis si “conu Fanica” si Ghita Pristanda politaiul orasului, care au o conversatie foarte interesanta si foarte aprinsa despre alegeri. O scrisoare pierduta
Imn lui Stefan cel Mare - Vasile Alecsandri
Poezia contine inca din prima strofa o invocatie retorica adresata lui Stefan cel Mare: ”Dormi erou al romanilor,/O!Stefan erou sfant!”. Figura marcanta a domnitorului este situata intr-un anumit timp si spatiu reliefate prin epitetul “vechiul tau mormant”, prin personificari “Carpatii te pazesc” si prin comparatia “ca sentinele falnice”.
O scrisoare pierduta - demonstratie comedie
Ion Luca Caragiale|19635], cel mai mare dramaturg roman, este autorul operei dramatice ,,O scrisoare pierduta’’. De asemenea a mai scris si : ,,O noapte furtunoasa’’, ,,D’ ale carnavalului’’ , ,,Conu Leonida fata cu reactiunea’’. Opera ,,O scrisoare pierduta’’, a fost citita pentru prima data intr-o sedinta a ,,Junimii’’ si a avut premiera in 13 noiembrie 1884 pe scena Teatrului National din Bucuresti.
Stefan cel Mare
Infuriat la culme de nesupunerea si cutezanta domnului Moldovei, el trimise porunca grabnica lui Soliman pasa. unuia din demnitarii si ostenii cei mai incercati ai sai, sa se lase de toate, sa porneasca neintirziat impotriva ghiaurului Stefan si sa treaca prin foc si sabie "vilaietul Bogdania", precum era numita de turci Moldova...
Stefan Cel Mare si Sfant
Soliman pasa renunta la asediul unei cetati albaneze, aduna in scurta vreme o armata numeroasa de peste 120 de mii de osteni bine pregatiti si inarmati, setosi de singe si averi, si porni infuriat asupra Moldovei, al carei domnitor incercase a sfida Poarta.Stefan cel Mare, dispunind doar de 40 de mii de luptatori curajosi si iscusitii si de vreo 9 mii de secui, unguri si poloni veniti in ajutor, a recurs la una din cele mai bine chibzuite tactici, verificate si in luptele sustinute mai inainte vreme.
Moldova in perioada domniei lui Stefan cel Mare
O domnie atât de lungă, precum a marelui Ştefan, comportă repetate evaluări ale relaţiilor internaţionale aflate într-o mişcare perpetuă.În principal, Moldova şi-a modelat atitudinea în funcţie de poziţia Ungariei, Poloniei şi Imperiului Otoman, fiecare dintre ele exprimându-se în funcţie de reacţia celorlalte. Datorită unei politici externe de mare inteligenţă şi fermitate, statul românesc a reuşit, în timpul domniei lui Ştefan, să-şi schimbe condiţia, de obicei în disputa dintre Marile Puteri cu aceea de subiect de sine stătător, capabil să-şi afirme suveranitatea şi independenţa.
Moldova in timpul lui Stefan cel Mare
Politica internă. Ştefan cel Mare, fiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) şi al Măriei (sau Oltea), fiică de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine la domnie în primăvara anului 1457 fiind susţinut de un corp de oaste, pus la dispoziţia lui de Vlad Ţepeş. Reuşeşte să-i înlăture de la domnie pe Petru Aron şi este uns ca domn "la locul ce se cheamă Direptate" pe Şiret, la 14 aprilie 1457 în prezenţa Mitroplitului, boierilor şi oştenilor.
Medie note: 8.19 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!