Subiecte limba romana scris 2007
Fantasticul in operele literale
Maturitatea prozei se relevă în ,, trecerea de la natura la cultură, de la afectivitate la intelectualitate” (Aurel Sasu). Cu alte cuvinte natura este dominată de imaginaţie, pericolul interpretărilor excesive fiind înlăturat de înţelegerea faptului că ,, nevoia de imaginar şi identificarea totemică”, la Voiculescu, este de fapt ,, nevoia de a depăşi incoerenţa rudimentarului şi de da un chip estetic principiului cosmic al unităţi primordiale” (Aurel Sasu). În acest chip estetic, care dă unitate întregi opere întregi opere, stă semnificaţia mai profundă a prozei lui Voiculescu şi esenţa originalităţii ei.
Geneza operei ,, Lostriţa”- compusă în 1947 şi publicată în volumul ,, Iubire magică”(1966)- se află în intenţia autorului de a proiecta obsesia inaccesibilului în lumea fabuloasă a pescuitului, recuperând estetic semnificaţiile profunde ale acestei practici strămoşeşti. Tema acestei poveşti de vânătoare şi, totodată, de ...
Fantasticul in literatura romana
occidental – în tradiţia Europei apusene, literatura fantastică se bazează pe efectul de spaimă, dozat în mod savant de către scriitor.
oriental – în orient el (fantasticul) a evoluat pe o cale, “devenind încetul cu încetul o superbă şi fascinantă melodie plină de culoare şi poezie, depăşind aproape orice spaimă prin strălucirea fanteziei imaginative.
Fantasticul se diferenţiază prin atmosferă şi tonalitate, reprezentând principala opoziţie între fantastic şi feericul din povestiri sau drame: “ O poezie aeriană, fluidă răspândeşte în lumea spiritelor o atmosferă rarefială, pură; chiar şi atunci când spiritele sunt răutăcioase, ele nu sunt ameninţătoare, dure.”(nimfele şi ondinele) – Ion Biberi.
Este dificil să găsim o definiţie generală a fantasticului, deoarece există mereu şi abateri de la reguli. Alegem schema fantasticului a lui Roger Callois:
Ordine – Ruptură – Revenire la ordine, deoarece majoritatea operelor ...
Ipostaze ale fantasticului
Fantasticul se întâlneşte în multe tipuri de texte: basme, poveşti, povestiri, nuvele etc. Fiecare autor redă fantasticul în modul în care se exprimă cel mai bine. Povestirea reconstituie o întâmplare a cărei scrieri propune viziunea subiectivă a unui narator; de cele mai multe ori acţiunea i s-a petrecut naratorului, unui prieten sau personajul reeditează întâmplări mitice expuse la începutul operei.
Particularitatile fantasticului literar la Eliade si Voiculescu
Fantasticul, dimpotriva, se caracterizeaza printr-o intruziune brutala a misterului in cadrul vietii reale; el este legat in general de starile morbide ale constiintei care, in fenomenele de cosmar si de delir proiecteaza in fata ei imagini ale temerilor sale.
Fantasticul in literatura romana
Fantasticul in literatura romana - Se terminase războiul şi veniseră vremuri noi dar tulburi pentru locuitorii de la munte; vânătorii şi moşierii dispăruseră, oamenilor li se confiscase toate armele, iar prin codrii muntelui s-au înmulţit fără măsură jivine (urşi, lupi) care provocau multe pagube în stânile şi cirezile oamenilor.
Test sumativ - subiectul si propozitia subiectiva
Ar fi interesant sa se faca o statistica cu toti marii inventatori pentru a vedea cum au ajuns sa faca mari descoperiri urmandu-si pasiunile din copilarie.Baiatul pare ca nu este cum sunt alti copii interesati de scoala ,dar fireste ca el aplica in practica informatiile invatate la scoala.Nu e suficient sa inveti ,ci trebuie sa stii face ceva cu lucrurile invatate la scoala.Intrebarea este cine e un elev bun.”
Romanul subiectiv modern - Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi
Pentru a realiza acest deziderat, el recurge la un discurs narativ actorial, naratorul este si personaj, naratiunea fiind homodiegetica. In acelasi scop este utilizata si anamneza (reactualizarea faptelor, ideilor si sentimentelor), supusa insa memoriei involuntare (fluxul unor imagini, idei derulate fara control si ordine).
Popa Tanda momentele subiectului
Au inceput si ei sa se batjocorasca intre ei si i-au pus parintelui o porecla: “Popa Tanda”. Dupa inca un an, datorita faptului ca nu a avut loc nicio schmbare, preotul a inceput sa ii certe pe enoriasi. Acestia au mers si l-au reckamat la episcopie, dar episcopul i-a dat dreptate parintelui Trandafir.
La Tiganci - momentele subiectului
Desfasurarea actiunii : Existenta eroului este marcata de 2 esecuri :
- esecul in plan profesional deoarece Gavrilescu considera ca nu si-a putut implini vocatia artistica si este profesor pentru " pacatele" sale.
- esecul in plan sentimental, el fiind nevoit sa renunte la Hildegard, femeia pe care o iubise cel mai mult in tinerete si sa se casatoreasca cu Elsa.
Intreaga nuvela este marcata de un motiv literar, cifra 3 :
- Gavrilescu se urca de 3 ori in tranvai.
- Fetele care il asteapta la tiganci sunt in numar de 3 : o tiganca, o grecoaica, o evreica.
Acest motiv literar se impleteste cu motivul labirintului deoarece erolul nostru rataceste la tiganci ca intr-un labirint.
Mesterul Manole - povestirea pe momentele subiectului
Jertfa se realizeaza prin motivul “jocului”,introdus de autor pentru a destrama asprimea primitiva si pentru a incadra practica magica a sacrificiului in dimensiuni mitice. Manole rosteste tragic:”Sa nu se mai auda chinul din zid,Doamne,jocul a fost scurt,dar vaietul e lung”.
Dincolo de nisipuri - povestirea pe momentele subiectului
Momentul urmator al subiectului este desfasurarea actiunii in cadrul careia scriitorul surprinde gesturile personajului, care incepe sa traiasca fiorul acestei halucinatii.Cu ,,privirile infrigurate’’, cautand in susul albiei pornite de la munte.Susteru isi schimba complet comprtamentul fiind de nerecunoscut, ca sub efectul unei vraji.
Subiecte BAC romana oral
12)Ilustreaza conceptul operational narator (personaj narator sau narrator “martor”) folosind ca support un text narativ studiat
Subiectul
D. SITUAŢII SPECIALE DE EXPRIMARE A SUBIECULUI
I. Subiect cantitativ (exprimă ideea de cantitate): Au venit la concurenţi.
II. Subiect reluat (exprimat şi a doua oară printr-o altă parte de vorbire):
Vine el tata.
Elevul 1a/ care învaţă, 2/ acela ia note bune. 1b/
III. Subiect izolat: Norocul, lui nu-i trebuie ochi.
Fantasticul
Fantasticul in pictură reprezină fantasticul este suprarealismul. Acesta este un curent artistic apărut în Europa după primul război mondial, care şi-a propus să exploreze subconştientul, celebrând virtuţile iraţionalului. Pictura suprarealistă este pătrunsă de dorinţa de a trezi neliniştea, de a terifia printr-un straniu sentiment ce relevă neprevăzutul.
Considerând că imaginea fantastică creată din vis şi realitate este mai relevatoare decât realitatea fenomenală, pictorii suprarealişti caută legături negândite între lucruri reale, pe care le produc într-o factură realistă. Dar opera în ansamblul ei nu mia aprtţine realului, ci unui imaginar halucinant.
Suprarealismul se dovedeşte a fi cel mai reprezentativ curent ce conţine fantasticul, în cea mai deplină formă a lui. Tainele pe care încearcă să le reprezinte artiştii plastici, dar mai ales pictura - ramură a artei ce poate reflecta cel mai evident „taina artistului” - vor fi ...
Subiect de olimpiada, etapa judeteana - clasa a V-a
SUBIECTUL III(7P)
1. Puneti A pentru adevarat si F pentru fals propozitiilor: (5p)
a. Cel mai mare nr. Natural este 99.....99(de n ori 9) (0,5p)
b. Cel mai mic numar natural este 00.....00(de n ori 0) (0, 5p)
c. Suma numerelor de forma 2k+1=12. (2p)
d. Suma numerelor de forma 2k=20. (2p)
2. Numarul natural B=99....9(de n ori 9) este mai mare decat 99.....99(de 2n ori 9)? Justificare! (2p)
Subiecte matematica
Subiecte matematica - Documentul contine variantele subiectelor la matematica pentru testarea nationala 2007.Subiecte matematica
Medie note: 8.65 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!