Tema joc si joaca in amintiri din copilarie de ion creanga
Joc si joaca in Amintiri din copilarie
Intenţia lui Creangă este însă aceea de a apărea în faţa lumii ca un humuleştean printre alţii, de a configura itinerarul unei existenţe anonime, care “ar putea fi şi va fi fost a oricărui fecior de ţăran din Moldova” (Paul Cornea). Nică este copilul Smarandei Creangă şi al lui Ştefan a Petrii Ciubotariul, un copil ca toţi ceilalţi, a cărui unică preocupare este joaca. Scriitorul evocă apoi luarea la oaste a dascălului Vasile “un holtei zdravăn, frumos şi voinic”, închiderea şcolii, care rămăsese fără învăţător, dar mai ales obiceiurile şi tradiţiile de Crăciun şi Anul Nou , prilejuri de petrecere şi sărbătoare continue.
Joc si joaca in literatura romana
Literatura insasi este un joc al timpului si al spatiului, al miscarii epice semnificative, al epocilor si al modelor. Poezia e un joc de cuvinte care creeaza un spatiu imaginar de o complexiatate fascinanta.
Amintiri din copilarie
Referat despre Amintiri din copilarie
In Amintiri din copilarie când relatează întâmplări care au în centrul atenţiei personaje din universul social al Humuleştiului naraţiunea este la persoana a III-a. În Amintiri din copilărie naratorul se identifică cu personajul, Nică fiind autorul însuşi la vârsta copilăriei. De aceea în fragment domină naraţiunea la persoana I.
Literatura si jocul
Prima varsta a omului sta sub semnul jocului, care insa il fascineaza si pe adult, prin frumusete si libertate. Vocatia pentru joc implineste conditia omului de fauritor(homo faber) si de intelept (homo sapiens), probandu-i imaginatia si spiritul creator.
Paralela intre Amintiri din copilarie si Muzici si faze
ASEMĂNĂRI
-tema: joc si joaca
-prezintă copilăria
-narator personaj(pers.I)
-perspectiva homodiegetica subiectiva
-prezenta familiei
-nostalgia naratorului
-existenta unui obiect-simbol al copilăriei
Jocul si joaca
De cele mai multe ori poezia impune prezentarea unei realitati sacre, existent doar sub forma ermetica in lumea profana. Poezia se exprima prin imagini deosebite de cele obisnuite, tocmai pentru ca viseaza o alta realitate, vizand transfigurarea artistica a ascultatorului. Imaginea ester prezentata de poet prin intermediul versurilor, iar spatial imagistic se proiecteaza direct in mintea lectorului. Prin urmare, rolul poeziei se structureaza tocmai prin capacitatea de a transcede universal banal, de a-l recompune in versuri accesibile imaginatiei vizuale a omului.
Creanga - Amintiri din copilarie
Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea
indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu
intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la
scaldat, etc.
Amintiri din copilarie - rezumat - umorul
Amintiri din copilarie
Principalele categorii ale umorului sînt: umor de situaţie (izvorît din fapte, situaţii, întîmplări: prinderea muştelor cu ceaslovul, molipsirea de rîie de la caprele Irinucăi, aplicarea poştei la tălpi, bătaia dintre Mogorogea şi Pavăl, întîmplarea de la scăldat, vînzarea pupăzei etc); umor de caracter (izvorît din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, moş Chiorpec, Trăsnea, popa Buligă - zis şi Ciucălău etc); umor de limbaj (izvorît din folosirea de locuţiuni, zicători şi proverbe, menite a provoca rîsul: "îs mai aproape dinţii decît părinţii", "se ţine ca rîia de om", "au tunat şi i-au adunat", "milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea - valea", "bine - rău").Amintiri din copilarie - rezumat - umorul
Amintiri din Copilarie Ion Creanga
Partea a II.-a a Amintirilor descrie casa parinteasca din anii fericiti ai zburdalnicei copilarii: "Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cînd ma gîndesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti (...) parca-mi salta si acum inima de bucurie. Si, Doamne, frumos era pe atunci, caci si parintii, si fratii, si surorile (mele) îmi erau sanatosi, si casa ne era îndestulata si copii si copilele megiesilor erau de-apururea în petrecere cu noi, si toate îmi mergeau dupa plac, fara leac de suparare, de parca era toata lumea a mea!". Apoi povesteste peripetiile cu uratul de Anul Nou, la cirese, cu pupaza din tei si la scaldat.
Amintiri din copilarie, Ion Creanga
In timp ce el mergea spre camp cu demancare pentru tigani, auzi o pasare care tot canta: Pup-pu-pup!!!; iar Nica a vrut sa vada ce este acolo. Era o pupaza! El atunci, isi spuse in sinea lui sa mearga mai departe ca sa le dea de mancare oamenilor alora. Ajunse el pe camp la tigani, le dadu de mancare si se intoarse inapoi la teiul in care se scundea pupaza.
Tema jocului reflectata in literatura
A doua zi ,copilul se întoarce in pădure ,sperând ca melcul să fi supravieţuit ,dar găseşte urmele unei tragedii.El incearcă sa învie melcul ,dar totul este zadarnic ,pentru că acesta este mort şi îngheţat .Acest joc are efecte tragice pentru melc,deoarece acesta moare şi grave pentru copil deoarece este cuprins de remuşcari ,jocul fiind totodată o experienţă de cunoaştere,care-i marchează inocenţa.
Ion Creanga - copilul si imaginea copilariei
Acestui univers unic ideal, copilaria ,Creanga ii construeste un spatiu ideal , satul Humulesti, evocat din perspective sentimentului apartenentei la vatra satului “Ia,am fost si eu in lumea asta ,un hot cu ochi,,o bucata de huma insufletita din Humulesti…..” Amintindu-si cu madrie de satul copilaiei Creanga il evoca intr-o viziune complexa-
geografic (“sat mare”), psihologic(“sat mare si vessel”, cu oameni gospodari, “flacai si fete mandre)., dar si istoric (“sat vechi razasesc” cu oameni ce deschindeau “din plaiesii care s-au luptat cu Solveski, craiul polonilor”.
Ion Creanga
1883-1889
Exact în aceeasi perioada cu Eminescu, marele nostru povestitor este bolnav si scrie sporadic. Crizele de epilepsie îi aduc o suferinta de sase ani. Când afla, din presa, ca Eminescu e bolnav, îl apuca disperarea. Cade chiar în clasa, înaintea scolarilor, stând mult timp prin concedii medicale. Pentru tratament se duce la Slanic Moldova.
Ion Creanga
1859 Moare tatal sau, departe de Humulesti, pe mosia Facauti (mormântul se afla la Prigoreni, lânga Tg. Frumos, localitate legata de Neculce). Când se fierbe Unirea la Iasi, Creanga e deja iesean convins, desi nu voia sa plece din Humulesti. Apoi va scrie: Mos Ion Roata si Unirea si Mos Ion Roata si Cuza Voda. Se casatoreste cu Ileana, fata preotului Ioan Grigoriu de la biserica 40 de Sfinti-Iasi. La 26 dec. 1859 e hirotonisit diacon la biserica "Sfânta Treime".
Ion Creanga
Alaturi de Eminescu, Caragiale, Slavici, Ion Creanga reprezinta una din cele patru coloane de lumina si frumusete ale literaturii clasice, iubit pentru umorul si inteligenta lui. Viata lui Creanga reprezinta o joviala imbinare a bogatiei sale spirituale cu saracia existentei materiale dupa cum singur marturisea – “precum am fost eu sarac ieri si alaltaieri si saptamana trecuta si in an si in toata viata, apoi nu am fost de cand sunt”
Amintiri din copilarie - I.Creanga
Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.
Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica.
Amintiri din copilarie - comentariu
Universul creaţiei sale îl formează satul natal Humuleşti. Pentru autorul Amintirilor din copilărie satul natal este locul cel mai important şi mai frumos din lume. Aşa se explică de ce fiecare început şi fiecare sfîrşit de capitol din cele patru ale Amintirilor cuprinde referiri directe la casa părintească, la oamenii, la frumuseţile şi rezonanţa istorică a locurilor care împrejmuiesc Humuleştii.
Amintiri din copilarie-comentariu literar
În Amintiri din copilarie, Creangă îşi recreează copilăria, către care se întoarce ca spre un spectacol al vârstei fericite. Prin amănuntele biografice, copilăria reconstituita a aparţinut lui Ion Creangă, dar prin semnificaţie este universala: „Aşa eram eu la vârsta cea fericita, şi aşa cred ca au fost toţi copiii, de când ii lumea asta şi pământul; măcar să zică cine ce-a zice.”
Teorii despre joc
JEAN PIAGET -considera ca jocul fiind un proces de asimilare are doua caracteristici:
-asimilare de impresii si reactii din timpul jocului
-de acomodare
Concluzia articolului "Logica, genetica si sociologie" este ca viata sociala reprezinta o conditie necesara dezvoltarii individului in insasi natura sa, facandul sa treaca de starea autista la starea de personalitate.El vede cooperarea ca un proces generator de ratiune desi diferentele dintre indivizi au legatura cu ereditatea biologica in sensul ca niciodata nu a putut ridica gradul de inteligenta al unui individ, chiar de nivel mediu sau debil.Piaget atribuie o functie importanta coordonarilor si reglarilor sociale precizand ca inteligenta umana se dezvolta la individ in functie de interactiunile sociale, in general prea neglijate.
Medie note: 8.24 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!