Teme si motive in universul poetic eminescian
Teme si motive in universul poetic eminescian
Analiza poemelor eminesciene, a marilor capodopere, dar si a celor de completare, de nuantare a cadrului general, a filigranelor de conexiune, nu poate evita referintele mai largi, contingentele cu marile viziuni poetice. Analiza, chiar in scoala, a unei poezii eminesciene nu poate ramane la nivelul terestru al constatarilor si al afirmatiilor trunchiate, in orizonturi limitate, ci trebuie sa aiba in permanenta perspectiva inaltului, a marilor conexiuni tematice, a revelatiilor profunde.
SUPRATEMA TIMPULUI. E tema cea mai cuprinzatoare, integratoare, a universului poetic eminescian. De la ea porneste marea geneza a operei si la ea se intoarce fiecare detaliu, aici se revarsa toate semnificatiile majore ale temelor subsumate, ale marilor viziuni poetice. Viziunea eminesciana asupra timpului depaseste cu mult epoca de creatie, anticipand marile teorii relativiste ale secolului urmator si conceptiile cosmogonice ale fizicii actuale.
E tot mai clar azi ca termenul, conceptul de lume, ...
Teme si motive eminesciene
5. Inspiraţia din folclor.
Se încadrează şi ea în totalitatea temelor romantice, aşa că Eminescu îi conferă o tentă proprie: în poezia „Revedere”, pădurea apare ca un mit, ca şi când prin veşnicia sa, ar fi o zeitate.
Poemele „Călin(file din poveste)” şi „Luceafărul” au la bază mitul Zburătorului. Cele două poeme au elemente comune: dragostea nefirească dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare se termină în vis şi este proiectată în basm; fata îşi cheamă iubitul pe pământ(dar singura care se supune dorinţei acestuia –„Iar tu să-mi fii mireasă” –este fata de crai –„Călin…”). Numai în poemul „Călin(file din poveste)”are loc nunta ca mijloc de integrare în armonia cosmică; faptul că arborii capătă strălucire argintie datorită luminii lunii, iarba care „pare de omăt” şi albastrul florilor înzestrează nunta cu acea puritate caracteristică începuturilor.
Iubirea si natura in poezia lui Eminescu
Poezia lui Eminescu, de fapt întrega lui operă se încadrează în romantism, Eminescu fiind considerat ultimul mare romantic european, încheind astfel, romantismul universal. Caracteristici ale romantismului prezente şi în opera lui Eminescu: sensibilitate, fantezie, inspiraţia din folclor şi din trecutul istoric, construirea eroilor excepţionali, ironia satirică, originalitatea, supratema timpului, teme precum cosmicul, istoria, natura şi iubirea, toate având ca filon folclorul.
Teme si motive romantice din lirica eminesciana
c) teme si motive romantice- tema iubirii si a naturii: conform conceptiei romantice care pune accent pe exprimarea subiectivitatii pe exprimarea trairii eului, natura nu mai este peisaj sau simplu tablou caracterizat de pitoresc: ea devine stare de suflet: in lirica eminesciana natura este un mijloc prin care eul isi exprima sentimentele, miscarile elementelor naturale exprimand dinamismul trairilor umane: de aceea in poezia eminesciana iubireasi natura vor fi in stransa legatura.
Mihai Eminescu - proza fantastica si filozofi
Eminescu nu este doar creatorul epicii filozofico-fantastice în literatura română, arătând disponibilităţile limbii noastre de a exprima cugetări înalte în forme sensibile, ci şi ,,un deschizător de drumuri în proza lirică", un premergător pe tărâmul prozei de investigaţie şi al literaturii de anticipaţie. În plus, la nivelul întregii opere a poetului, proza se constituie ca o demonstraţie ,, complementară"de idei şi imagini care împing mai departe sensurile poeziei. Numai cu greu s-ar putea înţelege ,,structura eroului titanic şi demonic"din poezie dacă n-ar interveni ,, paginile cu motivări ample şi adânc coerente" din proză.
Mihai Eminescu - poet national si universal
In poezia „Glossa”, capodopera de factura clasica, cu valoare gnomica, apar motivele fortuna labilis
„Nici incline a ei limba
Recea cumpan-a gandirii
Inspre clipa ce se shimba
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipa tine poate;
Pentru cine o cunoaste
Toate-s vechi si noua toate.
Pasa Hassan - balada culta
George Cosbuc, scriitor de marca al literaturii romane imprezioneza prin varietatea de teme si motive literare abordate in operele sale.Opera literara epica, in versuri in acre se prezinta o intamplare ci caracter istoric la care participa personaje exemplare prezentate in antiteza , "Pasa Hassan" este una din creatiile reprezentative ale scriitorului.
Balada - caracteristici
* este o specie a genului epic;totdeauna - in versuri
* apartine literaturii populare; dar si celei culte;
* se canta - rareori se recita, se citeste (cantarea are un caracter
solemn si dramatic
* inglobeaza o mare varietate de teme si motive
* ampla desfasurare epica
Tema jocului reflectata in literatura
Tema jocului reflectata in literatura
Jocul este o activitate umană,complexa.El este principala preocupare a copiilor,care le oferă o sumă de impresii ce contribuie la îmbogaţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţa,măreste capacitatea de reţinere,stimulând memoria,capacitatea de concentrare şi de supunere la anumite reguli,capacitatea de a lua decizii rapide şi de a rezolva situaţii .
Tema jocului reflectata in literatura
Tema iubirii si a naturii in poezia lui Eminescu
După cum observase si Ghica in poeziile de dragoste si de natură se dezvăluie filonul sănătos optimist al creaţiei poetului. De fapt aceste doua teme se află strâns împletite întregindu-se organic şi reciproc.
Ibrăileanu vorbind despre cele două faze din creaţia matură a lui Eminescu preciza că prima (1870-1879) se caracterizează prin aceea ca “sentimentul iubirii in faza aceasta e mereu amestecat cu sentimentul naturii”.Aceste sentimente se cheamă unul pe celalalt. Uneori nici nu poţi hotărâ bine dacă aceste poezii sunt imnuri inchinate naturii ori iubirii.
Tema iubirii in poezia lui Mihai Eminescu George Bacovia si Lucian Blaga
Natura este saracacioasa si urbana reprezentata prin starzi pustii, ferestre inchise, plopi insingurati. Chipul iubitei se schimba. Sentimentul eroticului apartine de trecut si de aici apare regretul, nostalgia, singuratatea: “Pe langa plopii fara sot / Adesea am trecut; / Ma cunosteau vecinii toti- / Tu nu m-ai cunoscut.// La geamul tau ce starlucea / Privii atat de des; / O lume toata-ntelegea- / Tu nu m-ai inteles. // Caci azi le semeni tuturor / La umblat si la port, / Si te privesc nepasator / C-un rece ochi de mort.” (“Pe langa plopii fara sot”). Mihai Eminescu nu a blamat femeia, nu a caricaturizat-o, cel mult, a regretat faptul ca nu a fost capabila sa aprinda candela iubirii pe pamanat: “Si noaptea candela s-aprinzi / Iubirii pe pamanat.” (“Pe langa plopii fara sot”).
George Bacovia este complet diferit de perceptia romanticillor. Dragostea nu mai este proiectata ...
Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic studiat care apartine lui George Bacovia - Rar
Cadrul liric este de asemenea insolit, un han îndepărtat, vag definit („Într-un han, departe / Doarme şi hangiul”). Un loc altădată plin de forfotă, de zgomot, hanul, devine, în viziunea lui Bacovia, un simbol al pustiului. Uzitarea adjectivelor „singur”, „deşarte” sugerează starea de solitudine şi dezamăgirea eului liric faţă de lumea în care se simte străin şi neînţeles. Atmosfera apăsătoare este accentuată de ploaie, o ploaie rece, sumbră ce trimite la tristeţea autumnală. Aceasta nelinişteşte prin durată şi intensitate („Plouă, plouă, plouă...”). Ideea de pustietate reiese şi din versul „Nimeni, nimeni, nimeni...”. Este un pustiu ce înspăimântă. Astfel, eul liric îşi dezvăluie zbuciumul interior: „Tremur, tremur, tremur...”. Se remarcă lirismul de tip subiectiv prin formele verbale şi pronominale de persoana I şi a II-a, mărci ale eului liric: „de mine”, „tremur”, „mă”, „vouă”.
Tema familiei intr-un text narativ - Morometii de Marin Preda
Tema familiei este una dintre cele mai întâlnite din literatură, permiţând surprinderea unui complex de interrelaţionări umane. Complexitatea pe care o impune ilustrarea unor astfel de relaţii umane presupune desfăşurări epice ample, fapt ce implică abordarea acestei teme în specii realiste precum nuvela si romanul.
Motivul mamei in operele lui Vieru
Asta pe de o parte. Pe de alta parte, chiar in contextual reluarii insistente a motivului poetic al mamei , scriitorul proceda in fiecare poezie in mod original , punea in lumina semnificatii noi ale motivului , depunea eforturi cuvenite pentru a nu se repeat , aceasta reusindu-i de cele mai multe ori.
Teme si motive Eminesciene
1. Nasterea si prabusirea Universului."Scrisoarea I", "Luceafarul" si "Rugaciunea unui dac" sunt cateva din lucrarile care au ca tema "Facerea si desfacerea", denumire data de George Calinescu. Unul din motivele cuprinse de aceasta tema este proportia gigantica a spatiului si timpului universal. Acest motiv reprezinta viziunea romantica eminesciana a Cosmosului in antiteza cu fiinta umana neinsemnata si muritoare; aceasta viziune mai cuprinde si evolutia Cosmosului(situata intre cele doua capete: geneza si stingerea), armonia nascuta din rotirea astrilor si perspectiva mitologica.
Arta bizantina
În sec. IX, dupa perioada iconoclasta, în arhitectura bizantina devine
tot mai frecventa biserica pe plan de cruce greaca. Apare si
ornamentatia exterioara a bisericilor. Începând cu sec. X, decoratia
este mai bogata. Din sec. XV, exteriorul e ornat si cu sculpturi si
fresce.
Motivatii de expansiune pentru corporatiile transnationale
Motivatii de expansiune pentru corporatiile transnationale
Literatura de specialitate evidentiaza faptul ca orice venit rezidual obtinut de o firma peste costul de oportunitate al resurselor puse la dispozitia sa de membrii organizatiei va fi regasit sub forma de profituri la proprietarii firmei, iar forta fundamentala a intreprinderii capitaliste moderne este data de maximizarea acestor profituri comparativ cu capitalul investit.
Motivatii de expansiune pentru corporatiile transnationale
Functia de motivare - antrenare
Functia de motivare - antrenare
Pentru prima data procesele de conducere au fost identificate de H. Fayol care a definit cinci functii principale : previziunea , organizarea, comanda,coordonarea si controlul .
Concedierea din motive care nu tin de persoana salariatului
Concedierea din motive care nu tin de persoana salariatului
Chiar şi în cazul instituţiilor şi unităţilor publice, când reducerea personalului are loc prin decizia unui organ ierarhic superior ( dacă există un astfel de organ) sistemul este acelaşi. Aşadar, deoarece operează ca principiu antonomia funcţională, este firesc să se reducă un anumit număr de funcţionari publici sau salariaţi, spercificaţi, eventual pe categorii. Ulterior, funcţiile sau posturile care se reduc din schema de funcţiuni trebuie să se stabilească de către conducerea instituţiei sau unităţii publice în cauză.
Medie note: 8.55 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!