Teme si motive literare mihai eminescu
Teme si motive eminesciene
Nimeni şi nimic nu poate sta în calea acestui destin: nici Timpul(care va deveni eternitate moartă), nici Universul(care cândva nu va mai exista) şi nici geniul(care trăieşte drama unei minţi îngrădite de timpul prea scurt al vieţii umane); întregul poem este străbătut de ideea romantică a succesiunii generaţiilor, a evoluţiei şi a morţii universale.
A II-a secvenţă(versurile 29-38) este dominată de imaginea romantică a „bătrânului dascăl” , reprezentând geniul. Aici se află în antiteză: înfăţişarea umilă cu gândirea savantului, „dispărut din cercul ideilor, în lumea contemporana, tristeţea celui care vede mizeria vieţii; toate acestea se încadrează în romantism.
Elemente romantice găsim şi în episodul cosmogonic(versurile 39-86):
Viziunea mitologică a naşterii Universului; timpul anterior naşterii celei dintâi planete coincide cu „A fost odată…” al basmelor. Tot la mitologie face referire şi {i imaginea titanului ...
Floare albastra-Mihai Eminescu
Astfel, poezia „Floare albastra” este o meditatie pe tema iubirii, o idila desfasurata intr-un cadru feeric, in care visul romantic prefigureaza peisajul, putandu-se confunda cu natura, dar si o egloga pe tema fericirii si a iubirii ca forma de cunoastere.
Natura si iubirea in lirica eminesciana
In poezia "Lasa-ti lumea" se identifica "labirintul iubirii", pe care poetul ar dori sa-l strabata alaturi de iubita, pe cararile intortocheate ale padurii batrane, sub scanteia astrelor. In "Dorinta" se sugereaza "o scufundare afara din timpul istoric", in sanul vesnic al pamantului "pentru a atinge o pace care este o foarte blanda figura a mortii" . Visul de dragoste se modeleaza aici dupa cantecul izvoarelor singuratice si dupa mangaietoarea cadenta a vantului, a sufletului: "Adormind de armonia codrului batut de ganduri", esenta misterioasa a vietii universale, strabatuta de un suflu invizibil-boare, suflet, gand: "Vom visa un vis ferice, ingana-ne-vor c-un cant, Singuratice izvoare, Blanda batere de vant".
In poezia "Si daca..."sentimentul elegiac gaseste o efuziune de esenta predominant muzicala, "in care colocviul dintre inima si lucruri isi pastreaza intacta tainica lui intimitate". Iubita este aici in ramura care bate in geam, in plopii care se leagana, in stelele care ...
Luceafarul de Mihai Eminescu - comentariu literar
● „Fata în grădina de aur” : un împărat avea o fată de o frumuseţe fără pereche şi ,pentru a o feri de ochii vreunui muritor, tatăl ei o închide într-un castel înconjurat de o grădină de aur. De ea se îndrăgosteşte un zmeu, care se metamorfozează în stea şi ,sub chipul unui tânăr frumos, pătrunde în castel şi o invită pe fată să-l urmeze în nori, aproape de soare. Fata îl refuză fiindcă o arde căldura soarelui. Zmeul se metamorfozează apoi în ploaie şi tot sub forma unui tânăr frumos o invită pe fată pe fundul mării. Fata îl refuză din nou, datorită senzaţiei de răceală.Zmeul insistă , iar fata îi cere să devină muritor ca şi ea. Pentru a-i dovedi dragostea, zmeul se duce la Creator să-l dezlege de nemurire, dar acesta îl refuză. Întors pe pământ, zmeul vede că fata se îndrăgosteşte, între timp,de un fecior de împărat cu ...
Luceafarul
Poemul apare ca o meditaţie filosofică de tip romantic asupra condiţiei geniului în lume dar şi asupra dramei omului ca fiinţă duală, prinsă între viaţă şi moarte, între faptă şi conştiinţă, între pasiune şi renunţare, între soartă şi nemurire. Eminescu a aspirat în permanenţă spre dragostea ideală, făurită prin dăruire, puritate şi devotament. Hyperion este simbolul suprem al acestei dorinţe.
Luceafarul - structura
b)Idila dintre Catalin si Catalina.
c)Partea a treia contine descrierea drumului parcurs de Luceafar pana in centrul universului si convorbirea cu demiurgul.
d)Idila dintre Catalina si Catalin intr-un cadru natural , sub privirile Luceafarului.
Lacul. Apartenenta la gen si specie
Aceasta creatie eminesciana este o opera lirica intrucat sentimentele poetului sunt exprimate direct, nemijlocit. Nu apare actiune, nu apar personaje ca in operele epice, nu exista un narator, iar elementele cadrului natural constituie doar decorul unei iubiri romantice, patimase, profunde.
Sara pe deal
Sara pe deal:Ca in orice opera lirica, ideea poetica centrala se referal la un sentiment ,cel de dragoste,in stransa legatura cu acesta fiind si sentimentele poetului exprimate in mod direct prin intermediul confesiunii.
„Sara pe deal” este poemul dorului de dragoste, al visului pur. E visul tanarului care aspira spre ideal. Manat de dor, de o pornire adanca venita din sine, el isi imagineaza, inaintea experientei, povestea iubirii pe care o traieste ca pe o dorinta aprinsa si statornica. In viziunea lui Eminescu ,o astfel de iubire, in care fiintele descopera armonia sufletelor si frumusetea universului, este reper de valoare suprema ,echivalent cu valoarea vietii insesi: „Astfel de noapte bogata/Cine pe ea n-ar da viata lui toata?”.
Titlul poeziei este alcatuit din substantivul „sara”, care este evident un fonetism regional ce trage atentia ca spatiul este rural, etern, de constitutie campestra, si „pe deal”-locul inalt, de contingenta ...
Mihai Eminescu - Poezia de inspiratie filozofica
Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii române, "poetul nepereche" (Cãlinescu) creator al unei opere care strãbate timpul cu fortã nealteratã, trãind într-o perpetuã actualitate.
Prin tot ceea ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund şi de duratã, a fãcut ca "toatã poezia acestui secol sã evolueze sub auspiciile geniului sãu, iar forma infãptuitã de el limbii nationale sã devinã punct de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioarã a vestmântului şi cugetãrii româneşti".
Influenta copleşitoare a poetului avea sã vinã din înãltarea filozoficã şi din frumusetea expresivã a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizându-le, principalele elemente de recunoaştere a spiritualitãtii nationale, în afara cãreia nu existã creatie durabilã. El însuşi s-a proiectat cu vointã şi neclintire în sfera specificului românesc, spre care a adus întregul orizont de inteligentã şi sensibilitate europeanã.
Intre inzestrãrile ...
Floare albastra - Mihai Eminescu
Floare albastra - Mihai Eminescu - De-a lungul vietii, Mihai Eminescu a scris poezii filozofice precum “Luceafarul”, “Scrisoarea I”, poezii de inspiratie folclorica sau mitologica “Revedere”, poezii ce au ca tema natura “Dorinta”, “Sara pe deal”, “Lacul”, sau iubirea “Floare albastra”. Floare albastra - Mihai Eminescu
Mihai Eminescu- istoric
Eminescu este un mare istoric al romanilor. Nici unul dintre marii istorici (Cantemir, Hasdeu, Iorga, Pirvan) nu a patruns atit de adinc pe cit a patruns Eminescu, sensul devenirii noastre, nu a perceput, atit de deplin, toate meandrele curgerii in timp a neamului romanesc, nu a simtit mai exact decit el pulsatiile acestei vieti romanesti, cu clipele de maretie si cu cele tragice, cu ceasurile de glorie si cu cele de cumpana , pina la marginea prapastiei.
Memento mori de Mihai Eminescu
Episodul Greciei cultiva o lirica peisagistica, dar contureaza si trei figuri emblematice ale culturii elene: filosoful("cugetatorul"), sculptorul orb (motivul artistului ce creaza in ciuda ifirmitatilor care ii interzic sa se bucure de receptarea propriei opere aminteste de compozitorul surd din "Scrisoarea V": "geme/ Ca un maistru ce-asurzeste in momentele supreme") si Orfeu, capabil de un cant totodata nascator de lumi si putand indruma universul spre haos.
Mihai Eminescu - omul si poetul
Dupa doi ani de studii la Berlin , se intoarce in tara (Iasi) unde viata poetului devine un sir neintrerupt de suferinte. Oficialitatea culturala si politica a regimului burghezo-mosieresc il ignora sau ii dadea pentru scurte periade de timp, functii modeste, ca apoi sa-l denunte sau sa-l destituie. In aceasta perioada, Eminescu nu se bucura decat de prietenia lui Creanga , care indrumat de poet, incepe sa asterne pe hartie minunatele sale povestiri si amintiri din copilarie.
Mihai Eminescu - Portret liric si romantismul eminescian - Bacalaureat
Motive
- motivul călătoriei spaţio-temporale
- motivul lumilor sau al universurilor paralele
- motivul dublului (existenţei duble) etc.
Floarea albastra de Mihai Eminescu - comentariu
Floarea albastra de Mihai Eminescu - Eminescu s-a stins din viaţă la o vîrstă foarte fragedă, dar în decursul acelor cîţiva ani trăiţi a reuşit să aducă la lumina zilei opere de înalt preţ şi valoare, cum ar fi: romanul „Geniul pustiu”, nuvela filozofică „Sărmanul Dionis”, povestea „Făt-Frumos din lacrimă” ş.a.
Calin file din poveste de Mihai Eminescu
Ne apar porteretele craiului si al fetei de imparat . Craiul (socru mare) este inafatisat cu o figura grava (''sta teapan cu schiptu in mana intre perine de puf").
Porteretul fatei de impararat cu epitete, cu valoare morala este sugerata perfectiunea feminina si frumusetea miresei.
Ea este gingasa , cu fata rosie ca marul,emotionata, bucuroasa, dar si sfioasa("de noroc is umezi ochii").Ea paseste gratios("vine mladioasa").
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Pierdut in suferinta de Mihai Eminescu
Prezenta in poezie a elementelor cosmice: soarele si stelele face posibila o evidentiere a conditiei geniului si a meditatiei romantice. Poetul, perdut in suferinta, se inchina astrilor nu ca unei divinitati ci ca unor idealuri la care aspira. Soarele, stelele sunt elemente cosmice ce fac legatura, in poezia lui Eminescu, intre teluric si ceresc ca o punte intre lumea trecatoare si lumea eterna. Dorinta poetului, de a fi lasat sa treaca “ca o suflare, un sunet, o scanteie”, este nascuta din suferinta si neimplinire. Geniul nu poate fi inteles de omul comun, iar opera lui, este in acest caz zadarnica: “Zadarnica mea minte de visuri e o schele.” Versul “Caci ce-i poetu-n lume si astazi ce-i poetul?” reliefeaza drama geniului solitar, a omului ce iese din contingent.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie de Mihai Eminescu
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie de Mihai Eminescu
Poporul strans in brate este facut altare. Acesta imagine artistica este memorabila. „Poporul mare, romanesc” facut altare semnifica jertfa neamului pentru patrie. Oastea romana de odinioara s-a jertfit pe altarul tarii, pe pamantul atator batalii, pentru apararea neamului, a identitatii nationale, mai mult de atat s-a jertfit pentru un ideal, acela al valorificarii spatiului romanesc. Spiritualitatea romaneasca reinviata in aceasta poezie este spiritualitatea din care „nu ne-am trezit noi, s-au trezit secolii din urma noastra si ne-au scuturat din somn”.
Medie note: 9.11 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?