Toamna compunere folosind cuvinte compuse
Cratima
Se scriu prin cratima urmatoarele categorii de cuvinte compuse:
1.Substantivele comune alcatuite din doua substative in nominativ,dintre care primul se scimba la declinare,iar cel de-al doilea,avind rol de precizare (apozitie),ramine,de obicei,neschimbat:An-lumina(ani-lumina,ai anilor lumina) Cal-putere(cai-putere,al unui cal putere) Femeie-cosmonaut.2.Substantivele comune alcatuite din doua substantive in nominativ,dintre care cel de-al doilea se schimba la declinare,iar primul ramine neschimbat
Semne de punctuatie
Dupa propazitii enuntiative:
a)independente (Era liniste imparateasca.)
b)dupa fraze alcatuite din propozitii enuntiative care se gasesc in raport de coordonare
Gramatica limbii romane
Pronumele reflexiv are forme proprii (accentuate si neaccentuate) doar pentru persoana a III-a si numai pentru cazurile Dativ si Acuzativ.Persoana I si persoana a II-a, singular si plural, se folosesc ca pronumele reflexiv formr neaccentiate de Dativ si Acuzativ ale pronumelui personal, care se recunosc dupa identitatea de persoana cu subiectul propozitiei.
Pronumele-gramatica
Pronumele-gramatica
Gramatica lb. romane
Pronumele
Definitie: pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv.
Pronumele este de mai multe feluri:
I.Pronumele personal
Definitie: pronumele personal este pronumele care indica persoana vorbirii.
Sg.
Subiect de bacalaureat rezolvat - varianta 5
Subiectul I (40 de puncte)
(Mihai Eminescu, "Gândind la tine")
1. Sinonime: viaţă = trai; clipă = moment, secundă; etern = veşnic; zâmbitoare = surâzătoare, ademenitoare;
2. Cratima în versul: „ Vedea-vor ochii-mi încã-o datã oare”. Prima cratimă realizează inversiunea verbală la viitor "vedea-vor", următoarele două cratime leagă două cuvinte pronunţate fără pauză (DOOM-2): "ochii-mi", "încă-o dată". Rolul prozodic al cratimei constă în păstrarea măsurii şi a ritmului versurilor , iar stilistic, redã muzicalitatea poeziei.
Pronumele
Pronumele personal desemneaza persoanele care participa direct sau indirect la actul comaunicarii.
Caracteristici:
-la acuzativ si dativ are forme accentuate si neaccentuate;
-la genitive are forme proprii doar pentru persoana a III-a; pentru celelalte personae se folosesc formele pronumelu posesiv;
-la vocativ are forme proprii doar pentru persoana a II-a;
-nu poate deveni adjective pronominal.
Gramatica Limbii Romane
Pron relative au forme identice cu pron interogaive , dar se
intrebuinteaza in fraza ca elemente de relatie subordonatoare (
introduc prop subordonate )
Comparatie intre poeziile Lacul, Emotie de Toamna si Izvorul Noptii
Structura poeziei ”Lacul” este alcatuita din cinci catrene,ritm trohaic,masura de 8 silabe rima imperfecta(rimeaza 2-4,1-3 nu rimeaza), aceasta are 2 planuri(primul plan infatiseaza eul liric inconjurat de un peisaj feeric, intre realitate si visare.
Emotie de toamna de Nichita Stanescu
Emotie de toamna de Nichita Stanescu - Pentru acesta sosirea toamnei corespunde cu racirea iubirii; vântul care bate peste focul dragostei, transformându-l in cenusã. Propozitia “ acoperã-mi . . . cu umbra ta” semnificã plecarea iubitei; tânãrul este pãrãsit si el ramane doar cu amintirile frumoase, insã acesta o va astepta sã se intoarcã.
Sfarsit de toamna
Zborul frunzelor care parasesc crengile sunt asemenea dorintelor omenesti neimplinite caci poetul raporteaza fenomenele naturii la propria stare sufleteasca. Transformarile din natura sunt reliefate prin epitete(“vesela verde campie”, “acu-i trista”, “lunca pare ruginita”), prin personificari(“frunzele zbor”), prin comparatii(“frunzele se dezlipesc ca frumoasele iluzii”) si printr-o serie de antiteze(“vesela – trista”, “verde – vestezita – ruginita”).
Cuvinte de origine latina
In afara granitelor imperiului putem asista la invatarea limbii latine de catre o patura mai mult sau mai putin larga a populatiei,dar in la cel de al doilea element definitoriu al romanizarii,uitarea limbii autohtone. Romanizarea,inteleasa ca unitate a celor doua aspecte ale sale,este un fenomen de lunga durata,dar odata declansata este ireversibila(datorita insasi uitarii limbii autohtone),continuand si dupa dezmembrarea imperiului.
Sfarsit de toamna - Vasile Alecsandri
Sfarsit de toamna - Pastelul este opera literara lirica, in versuri, in care autorul prezinta un tablou din natura, exprimandu-si in acelasi timp propiile ganduri si sentimente. Termenul de "pastel" provine din artele plastice si desemneaza prezentarea in tuse palide a unui colt din natura.
Amurg de toamna
Ultima strofa dezvaluie profunda sensibilitate a eului liric, printr-o interjectie si o exclamatie - ,,O, suflet!” – ce se constituie intr-o confesiune. Poetul doreste sa-si protejeze sufletul de pasiuni profunde, care sunt sugerate de metafora ,,raza de lumina” - ,,Sa mi-l ascund mai bine-n piept/ si mai adanc,/ sa nu-l ajunga nici o raza de lumina”. Sufletul prea plin de sensibilitate al poetului n-ar rezista la o alta presiune, emotie interioara si ,,s-ar prabusi”.
Emotie de toamna - Nichita Stanescu
Nichita Stanescu este unul dintre marii poeti romani contemporali care a creat un limbaj poetic nou, capabil sa transpuna in versuri o anumita viziune asupra lumii inconjuratoare. Calitatea limbajului sau si noutatea lui consat in multimea de metafore folosite si in prospetimea exprimarii.
Octavian Goga - Toamna
Sub loviturile " vifornitei pagane " , nucii batrani devin
neputinciosi , iar pe cumpana fantanii ,, plange un pui de ciocarlie "
singur si trist , lipsit de ocrotirea mamei .
Emotie de toamna - Nichita Stanescu
Intreaga poezie cuprinde atat elementele terestre: "toamna", "mare",
cat si elementele cosmice: "norul", "luna", eul liric penduland intre
cele 2 spatii.
Toamna de George Bacovia
Inca din prima strofa a poeziei, poetul caracterizeaza vremea de afara ca fiind una "de plumb". Aceasta duce la aspectele vremii caracteristice anotimpului toamna, rece si mohorata, in care norii de ploaie plumburii isi fac mereu simtita prezenta.
Urmatoarele versuri ale primei strofe amplifica peisajul de toamna si mentin statutul de "poet al ploii" al lui Bacovia, poate cel mai mare poet al sonetelor pluviale din literatura noastra.
In a doua strofa se contureaza tabloul poetului si al fetei pe care o asteapta. Aceasta, abia vizibila prin perdeaua de picaturi de ploaie, este comparata cu luna, si ea greu de vazut noaptea, printre ramurile copacilor.
Ultima strofa definitiveaza peisajul de toamna. Targul pare salbatic si sever, iar tabloul acestuia este considerat "antic". Aceste aspecte reprezinta cauzele vremii mohorate si rece, prezenta in majoritatea operelor lui Bacovia din volumul "Plumb".
Bacovia, la fel ca si Eminescu, manifesta o aversiune fata de societate ...
Gramatica
Se foloseşte pentru a descrie o scenă din trecut
Ex: We were late and when we got there people were talking, drinking and eating, and some were dancing to the band, which was playing a tango.
Se foloseşte când se vorbeşte despre ceva care s-a întâmplat deja la un moment din trecut
Ex: At eight o’clock last night, I was watching Tv.
Se foloseşte in situaţii întrerupte de past simple
Ex: The old miner was looking for water when he saw the gold.
Observaţi diferenţele dintre: When I got there, Mary was leaving (ea era pe punctul de a pleca oricum) şi When I got there, Mary left (a plecat după ce am venit, din cauza mea)
Medie note: 8.40 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?