Toamna de octavian goga
Octavian Goga - Toamna
In poezia Toamna , Octavian Goga descrie cu multa sensibilitate si melancolie tabloul trist al sfarsitului de toamna .Poetul sufera alaturi de puiul golas de ciocarlie , sufletul sau vriband adanc la tristetea care acuprins natura.
Incet , incet atmasfera devine intunecata si apasatoare .
Octavian Goga - Din larg
Octavian Goga - Din larg
În anul 1902 apare sub îndrumarea lui Goga revista “Luceafărul” , publicaţie ce continuă în parte programul “Tribunei” lui Slavici, tradiţiile presei transilvănene şi ale orientărilor sămănătoriste. “Luceafărul” a găzduit multe din poeziile care I-au adus renume, poezii regăsite mai târziu în volume: “Poezii”(1905), “Ne cheamă pământul”(1909),”Din umbra zidurilor”(1913). Goga nu a fost numai poet, el cochetând şi cu dramaturgia: “Domnul notar”(1914). În anii premergători intrării României în Primul Război Mondial scrie poeziile regăsite în volumul “Cântece fără ţară”(1916). Membru al Academiei Române din 1920, în locul rămas vacant în urma morţii lui Coşbuc, se face cunoscut în viaţa literară interbelică cu puţine lucrări : piesa “Meşterul Manole”(1928), volumul de evocări “Precursorii”(1930) şi traducerea integrală a “Tragediei omului” de Madach(1934). În anul 1938 ...
Octavian Goga - Apostolul
Ca şi ţara, satul lui Goga este dezmărginit, întinzându-şi vatra până la capătul orizontului. El este o împărăţie a muncii fără odihnă, truda « sfântă » reprezentând semnul de nobleţe al celor ce asigură pâinea poporului. Cu ei glia este « milostivă » şi generoasă, oferind plugarilor tainele sale spre cunoaştere, într-o simbioză dincolo de timp.
Rugaciune - Octavian Goga
Volumul „Poezii” din 1905, care se deschide cu poezia Rugăciune, este o evocare lirică a satului transilvănean. Satul lui O. Goga, robit de veacuri, tînjeste după libertate socială şi demnitate natională. Poetul dă glas pătimirii unui neam îmbătrînit într-o expresie dureroasă, părăsit de doruri si răzvrătiri neîmplinite; vestind credinţa in alte vremuri, de infricoşate izbăvite.
Mulţi dintre poeţii noştri şi-au sintetizat, în una sau mai multe poezii, cele mai preţioase din concepţiile lor despre artă şi rolul ei în societate. În mod demonstrativ, Goga publică şi el în fruntea primului său volum de versuri, care cuprind de astfel piesele de rezistenţă ale creatiei sale, un vibrant manifest literar ce defineste cu pregnanţă caracterul propriei inspiratii. Întelesul îl deducem din modalitatea compunerii metaforice a versurilor, sintetizat in tilul poeziei. Titlul poeziei, cuvântul rugăciune, implică sensul de împlorare, de rugă fierbinte, ...
Toamna - Octavian Goga
De vifornita pagana,
Se’ndoiesc nucii ,batranii
Plange’un pui de ciocarlie
Sus pe cumpana fantanii
Octavian Goga - date biografice
Octavian Goga se naşte la 1 aprilie 1881 în satul Răşinari,de lângă Sibiu. Şi-a făcut studiile la liceul unguresc din Sibiu, la liceul românesc din Braşov şi la facultatea de litere şi filosofie a Universităţii din Budapesta.
Debutul literar al lui Goga a fost găzduit de "Tribuna", "Tribuna literară" şi de revista "Familia" din Oradea, a lui Iosif Vulcan. Versurile, "încercări tinereşti", după cum le apreciază poetul, suferă de epigonism eminescian, de unele ecouri din poezia lui Uhland, Schiller şi Sleine, ale căror versuri au circulat, prin multe traduceri, în ardeleana din acea vreme. Importantă este şi influenţa poezia lui G.Cosbuc, care a orientat scrisul lui Octavian Goga, încă de la debut, spre realităţile social-istorice ale statului transilvănean.
Octavian Goga - Noi
Frumuseea acestor versuri mai povine i din degajarea tonului
enuniativ, marcat prin anaforicul La noi (repetat de trei ori n strofa
a II-a) sau prin epiforicul plng (aprut de alte trei ori n strofa a
III-a). Ardealul lui Goga devine astfel o ar a dorului i a jalei
colective sfietoare, detaate pe fundalul etnografic obinuit:
Octavian Goga - primul volum
Goga e un ,, poet tragic”, o sensibilitate melancolică, elegiacă în linie eminesciană, vitalizată de o supremă voinţă de putere în numele unei colectivităţi, de un instinct al servirii unei cauze. Ceea ce se observă imediat în poezia lui Goga şi ceea ce rămâne ca un prelung ecou al versurilor lui este starea de jale, de boală sufletească, chiar inexplicabil şi intraductibil, asemeni dorului din poezia populară.
Octavian Goga - mesianismul poeziei
Vizionara si mesianica e poezia Clacasii. Ea izvoraste din dureroasa întelegere si compasiune a poetului pentru soarta taranilor clacasi. Poezia se deschide cu imaginea unui peisaj torid, într-un miez de vara, pe câmp. Pe câmp sunt iobagii, taranii clacasi în sir, gârbovind la secera, cersitorind parca un nor pribeag. Miscarea lor grea, apasatoare, istovita de arsita, o sugereaza verbul în constructie modala, prelungind prin rasturnare topica, sensul durativ al caznei: “Eu le vedeam însiruirea lunga, /Cum gârbovita-ncet înainteaza /Cum staruind prin holda-si taie uliti, /Cersitorind cu ochii stinsi o dunga/ De nor pribeag în vânatul din zare /Când secera-n trudita ei carare /sir asternea în snopii grei de aur /Prisosul sfânt de binecuvântare.
Octavian Goga - tabel cronologic
1914
Are loc premiera piesei lui G. la Nationalul bucurestean Domnul notar (actiunea într-un sat ardelean aflat sub dominatie habsburgica).
Din larg - Octavian Goga
În urmă sa el lasă “înfrigurata patimilor turmă”, patimii care încearcă să-l tragă înapoi. În ultimul vers al primei strofe avem de-a face cu un epitet (“... întrecere flamândă”) care încearcă să ne transmită că acele patimi emit un chiot înfricoşător, dornic de a lua ceva cu el, chiot pe care l-am putea lua drept mesaj de întoarcere adresat eului liric. În ciuda acestui ”chiot al patimilor”, eul liric nu se întoarce ci urcă, urcă tot mai sus. În urma sa, “în adâncime”, viaţa îşi întinde hora, fără nici un fel de reţinere. Eul liric, aseamănă, aici, viaţa cu un cântec pe care îl ştie, căci el a trecut prin viaţă şi a gustat din toate amărăciunile ei. În cea de-a treia strofă, prin sintagma ” priveliştea din înaltimi ...” eul liric ne dă senzaţia că el se află undeva sus, în înaltul cerului.
Emotie de toamna de Nichita Stanescu
Emotie de toamna de Nichita Stanescu - Indragostitul este dezamagit de dragostea asta ce-l face sa sufere. Expresia “acoperã-mi inima cu ceva”exprima sentimentul de instrãinare, tristete; tânãrul simte nevoia de alinare.Emotie de toamna de Nichita Stanescu
Emotie de toamna
Poezia “Emotie de toamna”ca si celelalte poezii alr lui Nichita Stanescu se remarca prin originalitate,prin bogatia metaforica a limbajului poetic,prin lirismsi sinceritate,caracteristici specifice intregului volum“O viziune a sentimentelor”, pe care criticul literar Eugen Simion il considera romanul unei idile.
Sfarsit de toamna - Vasile Alecsandri
Sfarsit de toamna - Pastelul este opera literara lirica, in versuri, in care autorul prezinta un tablou din natura, exprimandu-si in acelasi timp propiile ganduri si sentimente. Termenul de "pastel" provine din artele plastice si desemneaza prezentarea in tuse palide a unui colt din natura.
Amurg de toamna
Confesiunea lirica din aceasta secventa este ilustrata prin verbul la persoana I singular – ,,mi-l ascund” si prin marturia dramatica din ultimul vers al secventei privind pericolul in care se afla sufletul sau ce ,,s-ar prabusi” daca o alta emotie profunda l-ar cuprinde.Ultimul vers al poeziei formeaza singur o strofa, este un vers liber si exprima concluzia ,,E toamna”, lasand deschisa meditatia asupra ideii de toamna ca anotimp sau ca stare sufleteasca de deprimare de oboseala psihica.
Noapte de toamna - George Toparceanu
Acesta metafora personificatoare are rolul de a scoate in evidenta elementul cel mai important din acesta scena a noptii de toamna si anume luna. Tacerea stresinilor adica incetarea definitiva a ploii era necesara, pentru ca aparitia lunii sa uimeasca si sa impuna la meditatie romantica. Luna, element romantic, preluat de Toparceanu in opera sa, aduce in prim plan, iubirea: „Dormi, iubire dulce!......” Iubita, traieste dulcele somn al noptii, in timp ce poetul rataceste „pe carare” fermecat de splendoarea naturii, de romantismul noptii, tinand cont de trecerea ireversibila a timpului si de efemeritatea clipei.
Octavian Augustus
Iniţiat de Cesar în arta militară,apoi adoptat şi desemnat prin testament ca unicul moştenitor al dictatorului,Octavian Augustus îşi elimina cu abilitate toţi adversarii politici.
Medie note: 9.23 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?