Trasaturi ale basmului cult
Povestea lui Harap Alb de Ion Creanga - Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult
Eroul însumează o serie de calităţi umane excepţionale, însă nu are calităţi supraumane, e construit mai degrabă pe o schemă realistă. Are însă un cal năzdrăvan care vorbeşte şi poate zbura, este sprijinit de ajutoare, personaje fabuloase şi groteşti. Luptă cu forţele răului, în final este ucis, dar este reînviat cu ajutorul unor obiecte magicei şi descântece. Personajul basmului parcurge un drum al iniţierii, la finalul căruia trebuie să treacă într-un plan superior al existenţei.
Statutul iniţial al personajului este cel de neiniţiat. El trăieşte într-un orizont al inocenţei, justificată prin tinereţea sa: lipsit de experienţa vieţiii. Deşi are calităţi umane deosebite, aceastea nu sunt actualizate de la început, ci şi le descoperă prin intermediul probelor la care este supus.
El apare în scenă după ce fraţii săi mai mari eşuează în încercarea de a-şi asuma un destin de excepţie. Niciunul nu este destul de vrednic pentru ...
Harap Alb - caracterizarea personajului
O alta explicatie a acestui nume (care uneste doua contrarii) ar putea proveni din "nasterea" simbolica a eroului : cea care il ajuta mereu este Sfanta Duminica ; de asemenea atingand "soarele cu picioarele" si "luna cu mana" el este "botezat" intru soare si noapte ca Luceafarul, iar "cununa" pe care si-o cauta prin nori ii v-a aduce un destin imparatesc si unic. Personajele (oameni, dar si fiinte himerice cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine si rau se incheie prin victoria fortelor binelui.
Argumentare basm cult - Harap alb
Acţiunea se desfăşoară lineară, succesiunea secvenţelor narative este redată prin înlănţuire. Coordonatele acţiunii sunt vagi, prin atemporalitate şi aspaţialitatea convenţiei: „Au cică era odată într-o ţară un crai care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară. (...) Ţara în care împărăţea fratele cel mare era tocmai la o margine a pământului, iar crăiia ăstuilalt la altă margine.” Fuziunea dintre real şi fabulos se realizează încă din incipit. Reperele spaţiale sugerează dificultatea aventurii eroului, care trebuie să ajungă de la un capăt la celălalt al lumii; în plan simbolic: de la imaturitatea, la maturitate.
În basm sunt prezente clişeele compoziţionale. Formula iniţială, „Amu cică era odată”, şi formula finală, „Şi veselia a ţinut ani întregi, şi acum mai ţine încă.”, ...
Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
"Povestea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal"
Titlul neobisnuit al basmului evidentiaza dubla personalitate a eroului reprezentata printr-o identitate reala de tanar print si una aparenta de sluga a spanului.Experienta dura traita de Harap-Alb sugereaza traversarea unei stari de initiere,de la inocenta pana la maturizarea spirituala a celui ce va deveni imparat.
Valoarea de bildungsroman a povestirii Harap Alb
Armele şi hainele tatălui au o valoare importantă în iniţierea fiului. Ele reprezentând un element de continuitate. Armele erau ţinute ca fiind de mare preţ pentru tatăl fiului.
Neiniţierea eroului, incapacitatea lui de a fi întelept, de a-şi explica nişte lucruri neobişnuite şi mai ales de a le vedea se referă la alegerea calului ”bătrâna l-a sfătuit să-şi aleagă calul prin a-l testa , acel cal care va mânca din tava cu jăratec acela va fi demn să-l însoţească pe parcursul drumului”.
Caracterizarea lui Harap Alb
Pe tot parcursul cãlãtoriei sale el este supus la probe, care sunt, la rândul lor, tot ritualuri de iniţiere, prin care feciorul trece treptat de la profan la sacru. Drumul sãu nu este unul fizic, ci spiritual, de continuã perfecţionare, dar şi ireversibil: “Şi cine apucã a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rãmânea pânã la moarte.”
Particularitati ale bamului Povestea lui Harap Alb
Personajele, deşi individualizate, sunt purtătoare ale unor valori simbolice: binele şi răul în diverse ipostaze. Conflictul dintre bine şi rău se încheie prin victoria forţelor binelui.
Personajele basmului cult
Personajele basmului cult pornind de la următoarea aserţiune: „Animalele şi fiinţele supranaturale sunt la Creangă ţărani de-ai lui, încât în cadrul extraordinar al basmului se constituie scenele unui realism popular...” (Tudor Vianu)-
Basmul
1. Basmul are o structura traditionala: întotdeauna se povestesc
anumite întâmplari la care iau parte aceleasi tipuri de personaje.
2. Întâmplarile se petrec întotdeauna demult, într-o împaratie.
3. Orice basm are o formula tipica, de început, "a fost odata ca
niciodata...", ce marcheaza intrarea într-o lume fabuloasa în care
totul este posibil.
4. Orice basm începe cu o lipsa: ...
5. Aparitia eroului este precedata întotdeauna de alte încercari
nereusite: ...
6. Personajul principal al basmului este întotdeauna un tânar cu
însusiri deosebite pe care nu le dezvaluie de la început. El
pleaca într-o calatorie initiatica, pe parcursul careia întâlneste
niste obstacole pe care le depaseste rând pe rând.
7. Actiunea basmului se petrece întotdeauna pe doua tarâmuri: în
lumea noastra si pe tarâmul celalalt unde totul este posibil.
8. Fortele binelui se înfrunta întotdeauna cu fortele ...
Basmul cult Povestea lui Harap-Alb
Un crai care avea 3 feciori traia linistit la curtea sa.2.Tulburarea echilibrului are drept cauza o lipsa, o nedreptate, un furt etc.
Imparatul Verde, fratele craiului, nu are mostenitori la tron si cere un nepot.3.Se desfasoara o actiune de recuperare a echilibrului.
Fiul cel mic al craiului pleaca spre unchiul sau. Primeste o lectie de viata, fiind supus la mai multe probe.
Harap Alb-demonstratie basm cult
Tema basmului o constituie triumfului binelui asupra raului.
Incipitul este prezentat de formula initiala:,,Amu cica era odata o tara…’’.In expozitiune sunt relatate fapte care se petrec intr-un tinut indepartat,peste mari si tari.Tatal eroului isi pune cei trei fii la o proba pentru a-si dovedi curajul,pentru a vedea care dintre cei trei este demn sa ia locul la tron fratelui sau,Imparatul Verde .
Prezinta constructia subiectului actiune, conflict, relatii temporale si spatiale intr-un basm cult studiat
In “Povestea lui Harap Alb” Creanga a retopit structuri epice traditionale, intr un stil puternic individualizat care poarta amprenta modernitatii. Astfel, de inspiratie folclorica sunt: tema (triumful binelui asupra raului) si motivele (calatoria, petitul, muncile, proba focului, incercarea puterii, izbanda mezinului, casatoria), personajele (Craiul, Verde imparat, Imparatul Ros, fata acestuia, Spanul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerila, Setila, Sfanta Duminica, regina furnicilor, si cea a albinelor, calul, etc.), elementele miraculoase (apa vie, apa moarta), fuziunea dintre real si fabulos (se trece de la real la fantezie fara sa se faca distinctie intre cele doua planuri), limbajul caracterizat printr o aparenta simplitate si oralitate (determinata de prezenta exclamatiilor, interjectiilor, a verbelor imitative, a onomatopeelor; repetitia formulelor tipice basmului, precum si frecventa dialogului si monologului).
Harap-Alb - basm cult
Considerata o capodopera, "Povestea lui Harap-Alb" porneste in mod evident de la un model al basmului popular, dar constructia epica este, totodata, articulata ca un Bildungsroman, fiind consemnate intamplari care modeleaza un erou.
Tipologii actantiale in basmul cult Povestea lui Harap-Alb
Astfel, se poate vorbi despre: personaj pozitiv / negativ, real / fabulos, principal / secundar / episodic, protagonist / antagonist, functional / de fundal, plat / rotund, bidimensional / tridimensional etc. Referindu-se numai la personajele de poveste, Vladimir Propp, in Morfologia basmului, identifica sapte tipuri pricipale: raufacatorul, donatorul / furnizorul, ajutorul, fata de imparat ( personajul cautat ) si tatal ei, trimitatorul, eroul, falsul erou.
Ilustreaza modalitatile de caracterizare a eroului unui basm cult studiat
Generozitatea sa este probata prin faptul ca "miluieste" cersetoarea. El da dovada si de spirit de intrajutorare atunci cand ajuta furnicile si albinele. De asemenea, el isi dovedeste capacitatea de a pastra o taina si de a-si respecta cuvantul dat prin faptul ca nu dezvaluie adevarata identitate a Spanului.Harap-Alb are simtul umorului, este comunicativ, sociabil, calitati dovedite de usurinta legarii de prietenii (cu Setila, Flamanzila etc.). Folosind obiecte apartinand tatalui sau (fraul, arcul, sagetile etc.), fiul craiului poate fi considerat ca depozitar si valorificator de traditii.
Relatia dintre incipit si final intr-un basm cult
In " Povestea lui Harap- Alb", autorul ne ofera din primul alineat cateva date despre cadrul spatio- temporal " Odata, intr-o imparatie" si despre personaje: un crai care avea trei fii, fratele cel mai mare al craiului, Verde Imparat care avea trei fiice si ca verisorii nu se vazusera niciodata.Intriga sau prezentarea evenimentelor care modifica echilibrul initial se deschide cu formula initiala" amu cica" formula care sublineaza incertitudinea naratorului.
Cultele religioase in Roma Antica
Tentativele de restaurare a religiilor pagane din vremea lui Julian Apostatul (361-363) au esuat. Crestinismul, religia Mantuitorului lisus Hristos, pune capat paganismului greco-roman prin edictul de la Milan (313 d.Ch.), cand s-a dat libertate tuturor cultelor religioase, iar in timpul lui Constantin cel Mare, crestinismul devine religie oficiala a Imperiului Roman (sinodul de la Niceea - august 325 d.Ch.).
Medie note: 8.35 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?