Trasaturile pastelului
Sfarsit de toamna - Vasile Alecsandri
Sfarsit de toamna - Intemeietorul pastelului in literatura romana este Vasile Alecsandri. Poezia "Sfarsit de Toamna" intruneste toate caracteristicile speciei literare pe care o prezinta.
In primul rand este un pastel prin apartenenta la genul liric, deoarece autorul isi exprima in mod direct trairile sufletesti pe care i le trezeste contemplarea peisajului autumnal.
Cele patru strofe surprind trasaturile caracteristice ale naturii la sfarsitul toamnei, in apropierea iernii geroase. In aceasta poezie distingem mai multe tablouri realizate cu ajutorul unor imagini vizuale care se completeaza cu cele auditive sau dinamice.
1.Poezia se deschide cu tabloul plecarii pasarilor calatoare care se indreapta spre tarile calde, trezind in sufletul poetului tristete si un "jalnic dor", intensitatea sentimentului fiind sugerata prin intermediul inversiunii.
2.Tabloul trist al naturii este realizat cu ajutorul antitezei dintre cele doua anotimpuri: ...
Iarna de Vasile Alecsandri
printr-o repetitie de o mare forta expresiva asupra abundentei
zapezii, cazand continuu, gata sa îngroape totui: "Ziua ninge, noaptea
ninge, dimineata ninge iara!".
Sfarsit de toamna
In urmatoarele doua strofe poetul se opreste asupra aspectelor care
sugereaza degradarea naturii la venirea iernii. In acest scop este
folosita antiteza realizata cu ajutorul epitetelor personificatoare: "
vesela campie - trista, vestezita" care au rolul de a umaniza natura.
In acelasi sens sunt folosite personificarile : se ridica...nouri",
"soarele ...s-ascunde". Prezenta eului liric se face simtita prin
exprimarea in mod direct a sentimentelor de profunda tristete si a
starii meditative, provocata de caderea frunzelor si expresiv
prezentata prin comparatia intre ciclul natural si viata omului:
Frunzele-i cad... / Ca frumoasele iluzii dintr-un suflet omenesc".
Dan, capitan de plai - Vasile Alecsandri
V. Alecsandri a fost poetul vitejiei, al bărbăţiei militare romîneşti; ilustrativ este ciclul Ostaşilor noştri – inspirat de crîncena încleştare a Războiului de Independenţă – în care poetul cîntă bravura din unghiul omului de rînd, dar şi volumul Legende (Conţinînd două cicluri de versuri, din 1875-1880, ce cuprinde 32 de piese), care infăşoara sîmburele epic în faldurile istorii şi ale fantezii, aruncînd mereu punţi între real şi fantastic.
Doina lui Vasile Alecsandri - demonstratie
Doina este opera lirica, populara, specifica poporului roman, prin care sunt exprimate cele mai puternice si mai variate sentimente: dragoste, dor ,ura, speranta, tristete, dor, jale.
Tematica doinelor este variata si este legata de sentimentele exprimate. Intalnim doine de dor si de jale, de dragost, de haiducie(voinicie), de catanie , de instrainare, de ciobanie. Textul reprodus in culegerea lui V. Alecsandri nu se incadreaza in nici unul din tipurile de doina, dar le aminteste pe toate, fiind o doina despre doina.
Aceste text este, dupa cum o arata si titlul, o asemenea creatie lirica deoarece intruneste toate trasaturile specifice aceste specii literare.
Textul este o confesiune lirica, exprimand dragostea, pretuirea si admiratia poetului anonim fata de acest cantec popular.
Prezenta eului liric se face simtita prin verbe si pronume la persoana intai singular ( “ma”, “ingan”, “aud”, “zic”, “suspin”, “cant” ) si a vocativelor “doina” si “cantic dulce”
Ca ...
Vasile Alecsandri - biografie
In anul 1827 are primele lui notiuni de invatatura cu calugarul maramuresean Gherman Vida (care facea lectii si cu Mihail Kogalniceanu), in timpul unei copilarii fericite petrecute la Iasi si la Mircesti, una din multele mosii ale tatalui sau. Intre anii 1828-1834 este intern la pensionul Victor Cuenim avand colegi pe Mihail Kogalniceanu swi pe Matei Millo.
Pastelul
Pastelul.Definiţie: Pastelul este opera lirică în versuri care pune în evidenţă ideile şi sentimentele autorului prin intermediul unor imagini din natură. I. Prezentarea generală a autorului şi a creaţiei sale 1.Date generale despre operele autorului şi tematica acestora 2. Tema operei analizate.Pastelul
Pastelul Iarna - Vasile Alecsandri
Din punct de vedere structural, poezia conţine patru catrene, prin care sunt descrise două tablouri, inegale ca întindere.Primul tablou înfăţişează iarna în plan cosmic: “din văzduh”, “fulgii zbor, plutesc în aer”, “Soarele rotund şi palid se prevede printre nori.”Celălalt tablou prezintă iarna în plan terestru: “Tot e alb pe câmp, pe dealuri”,
Pastelul - Iarna
Senzatia de ireal, de fabulos este sugerata prin comparatia :’’ ca fantasme alba plopii insirati se pierd in zare.’’
Tabloul este predominant cromatic de alb :’’tot e alb’’, ‘’clabuci albii’’, ‘’fantasme albe’’.
Al doilea tablou surprinde cadrul natural descris, insufletit de aparitia soarelui. Acesta straluceste si dizmiarda intinderea de zapada prezentata prin metafora hiperbolizanta ‘’oceanul de ninsoare’’.
Pastelul Iarna de Vasile Alecsandri
Pastelul este o poezie lirica in care autorul descrie un tablou din natura prin intermediul caruia isi exprima in mod direct sentimentele.Termenul de pastel a fost imprumutat din pictura. In diversitatea de teme abordate de Vasile Alecsandri,un aparte il ocupa pastelurile,specie literara al carei creator si reprezentant de seama este si in care canta frumusetile naturale in general si ale locurilor natale in special.Pastelurile lui pot fi grupate in patru cicluri din punct de vedere tematic: al anotimpurilor(din acesta face parte si poezia Iarna),al muncitorilor agricole,al Mircestilor si un ciclu exotic.
Trasaturile definitorii ale limbii romane
2.5 Influente asupra limbii romane
Contactul romanilor cu popoarele vecine si cu altele mai indepartate prilejuite de relatiile politice, economice, social-culturale, a determinat patrunderea in limba romana, in diferite etape ale evolutiei sale, a unor cuvinte din alte limbi.
Pastelul, fabula, nuvela ,basmul, schita
DOINA:specia genului liric, de obicei populară;temele cultivate în doină sunt: dorul, jalea bucuria, dragostea, suferinţa, etc. ;apare adesea motivul popular “frunză verde ” alături de alte motive;sentimentele sunt declarate patetic;
figurile de stil folosite sunt: personificarea, comparaţia şi epitetul;exprimă o stare de spirit a omului, aflată în momente de cumpănă a existenţei sale;
elementele de prozodie dezvăluie o măsură scurtă de 6-7 silabe cu un ritm iambic/trohaic şi cu o rimă împerecheată/monorimă.
Exemplifica trasaturile nuvelei psihologice, prin referire la o opera literara studiata
Procedeele prin care se dezvaluie trairile sunt monologul interior, dar si dialogul si stilul indirect liber.Naratorul este omniscient, dar interesul sau se muta de la infatisarea intamplarilor, la prezentarea trairilor personajelor.Secventele narative se leaga de regula prin inlantuire, dar se pot conexa si prin insertie sau alternanta.
Persoana la care se povesteste poate fi persoana a III-a, dar si persoana I. Se considera ca in nuvela, spre deosebire de povestire, apare o tendinta de obiectivare a naratorului.
Argumente pentru incadrarea operei "Moara cu noroc" in specia literara nuvela psihologica:Tema nuvelei o constituie consecintele nefaste pe care setea de imbogatire le are asupra individului, hotarandu-i destinul pe masura abaterilor de la principiile etice fundamentale ale sufletului omenesc.
Pastel - argumentatia la specie
Prin personificare tara este privita ca o fata mandra imbracata intr-o zale argintie sub aspect cromatic.Culoarea dominanta este albul zapezii:"Tot e alb pe camp,pe dealuri, imprejur, indepartari" si plopi insirati pe marginea drumului par niste "fantasme albe".
Trasaturile prozei realiste referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat
Realismul este curentul literar în care realitatea este zugrăvită veridic şi cu obiectivitate, creând cititorului impresia că universul ficţional este o oglindă a realităţii. Scriitorul nu se implică în redarea întâmplărilor sau conturarea personajelor. Ilustrează împrejurări şi personaje tipice, reale, creând astfel tipologii de caracter: arivistul, demagogul, avarul, intelectualul, într-un stil impersonal, rece, obiectiv. Trasaturile prozei realiste referire la o opera studiata - subiecte bacalaureat
Iarna de Vasile Alecsandri - pastel
Iarna de Vasile Alecsandri care este o personalitate marcantă a epocii paşoptiste. Compune primele pasteluri în 1867, el fiind cel care creează această specie şi o impune în literatura română. Pastelul „Iarna” a apărut la 1 aprilie 1868 în revista „Convorbiri literare”, printre alte pasteluri dedicate acestui anotimp.
Umbre si lumini in cosmos - Observarea unui obiect opac luminat integral
Este evident faptul ca deplasarea observatorului in raport cu obiectul duce la modificarea conturului observat. Simpla rotire "pe loc" a unui obiect va schimba conturul pe care acesta-l prezinta unui observator. Totusi, exista corpuri al caror contur nu se schimba in urma unei anumite rotatii sau chiar in urma nici unei rotatii: ele sunt corpurile rotunde, sau de revolutie; sfera este singurul corp care prezinta in toate directiile acelasi contur, un cerc.
Medie note: 8.83 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?