Tudor vianu-arta prozatorilor romani ion creanga

Tudor Vianu - critica stilistica

In declaratia lui I. Spitzer, critica generala a produs doua capodopere:una apartine stilisticii romanesti: Arta prozatorilor romani (1941) in care Tudor Vianu, pornind de la stilurile individuale, grupeaza prozatorii dupa tendinte stilistice: scriitori retorici, savanti, intelectualisti si esteti, fantezisti etc.Cealalta este Mimesis. Reprezentarea realitatii in literatura occidentala (1946) de Erich Auerbach, in care sunt decelate stilurile comune din literatura europeana.

Nivel: Liceu
Dimensiune: 19kb
Downloads: 11
Materia: Romana

Padurea spanzuratilor

Pe frontul din Galitia, el se acopera de bravura, fiind decorat si
avansat la gradul de locotenent. Este cooptat apoi de Curtea martiala,
unde il condamna, cu toata covingerea, la moarte, prin spanzuratoare,
pe sublocotenentul ceh, Svoboda.

Alte referate despre: padurea spanzuratilor, padurea spanzuratilor rezumat, padurea spanzuratilor rezumat pe capitole

Critica generala

Criticii, sunt si scriitori. Dialogul este permanent. Exista critici care au scris opere literare. Aceasta comunicare este profitabila,insa nu obligatorie.

Alte referate despre: aprecieri critice ion creanga, critica literara, tudor arghezi aprecieri critice

Critica - un gen literar

Critica - Ca si literatura, critica poseda harul de a sufla viata asupra textelor, propria sa viata. Critica este o reactie la literatura, o atitudine in fata vietii.

In sprijinul acestui argument prezint urmatoarea afirmatie a lui Adrian Marino:``In sens traditional, a fost totdeauna recunoscuta ca formand o a literaturii. Literatura este initial un termen genetic pentru totalitatea studiilor literare de orice categorie. In 1600 critica este clasata si recunoscuta ca parte a literaturii. Criticul face si el parte din literatura. Critica este o forma a literaturii ce are ca literatura. Este literatura literaturii.``

Deci opera critica se poate transforma in literatura prin faptul ca ea grupeaza idei, reflexii, teze si ipoteze despre literatura. Astfel, a face critica inseamna a face literatura pe baza literaturii :``Nu poti vorbi despre ceea ce face literatura decat facand literatura." (T.Todorov)

Lectura, necesara atat literaturii cat si criticii, care o ...

Alte referate despre: titu maiorescu critica viziunea geniului in proza literara, critica literara gen literar, poemul infinit de mona valceanu genul literar

Critica - Creatie

Opera critica a creatorului penduleaza intre doua extreme : aceea de introducere unor idei despre arta sau prin faptul ca devenind discursiv isi exprima ideile fara fictiune. Astfel criticul se infatiseaza cu o personalitate complexa care cuprinde absolut toate nivelurile culturale pe care printr-o exegeza lucida le concepe intr-o maniera universala.

Critica este considerata a fi cea mai desavarsita creatie artistica care surprinde scriitorul prin caracterul ei totalizator. Critica este vazuta ca un periplu in jurul operelor de arta fiind ea insasi o arta.

Opera artistica este ``ea si noi``. Aceasta este inteleasa de scriitori si lectori. Criticul o analizeaza chiar si atunci cand este greu de inteles. Considerand critica o arta, ea este unduioasa, nu are siguranta adevarului, ba dimpotriva se invarteste continuu in jurul lui. Creatia criticii este silita la aproximatie, se invarteste in mijlocul probabilitatilor deoarece poarta inca urma caracterului subiectiv al emotiilor ...

Alte referate despre: critica este creatie, aprecieri critice despre creatia eminesciana, biografie critica despre creatia a lui o goga

Mihai Eminescu

iracolul eminescian a stat insa in faptul de a fi dobandit o limba in acelasi timp noua si proaspata”. Pentru aceasta, spune Tudor Vianu, “Eminescu n-a trebuit sa se lupte cu limba, asa cum au facut unii din emulii sai de mai tarziu. I-a fost de ajuns sa se aseza in curentul limbii si sa-si inalte panzele in directia in care sufla duhul ei”.
Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: ...

Alte referate despre: lacul de mihai eminescu, mihai eminescu, viata lui mihai eminescu

Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi referat

Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol, La Piatra Craiului in munte, este posterioara intamplarilor relatate in restul Cartii I. Capitolul pune in evidenta cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul nararii (prezentul frontului) si timpul narat (trecutul povestii de iubire).

Alte referate despre: ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi rezumat, ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi, rezumat ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi

Ion Creanga

In galeria marilor clasici ion Creanga se distinge ca maestro al povestirii. Opera sa, sinteza spirituala a poporului nostrum, este, dupa expresia memorabila a lui Garabet ibraileanu, o adevarata epopee (,,Creanga este Homer al nostru”) in care ne recunoastem fiinta nationala in datele ei fundamentale.

Alte referate despre: date despre ion creanga, ion creanga biografie, ion creanga-fisa bibliografica

Ion Creanga - copilul si imaginea copilariei

Creanga porneste de la particular si urca spre generalizari. Chipul lui Nica inceteaza sa mai fie chipul scriitorului la varsta copilariei si devine imaginea copiulului din totdeauna, iar autorul e constient de acest lucru “Asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand ii lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce o
vrea”.

Alte referate despre: copilul si imaginea copilariei de ion creanga, amintiri din copilarie de ion creanga capitolul 2 imaginea mamei, imaginea mamei lui ion creanga in amintiri in copilarie

Ion Creanga

1854, toamna
Mama Smaranda doreste sa-l faca preot, fiind înscris la "fabrica de popi": Scoala catihetica din Falticeni, condusa de N. Conta (unchiul filozofului Vasile Conta). Aici nu mai este Nica a lui Stefan a Petrei, ci Ion Creanga, nume pastrat toata viata.

Alte referate despre: biografia lui ion creanga, ion creanga prostia omeneasca rezumat, ion creanga amintiri din copilarie

Ion Creanga

1859 Moare tatal sau, departe de Humulesti, pe mosia Facauti (mormântul se afla la Prigoreni, lânga Tg. Frumos, localitate legata de Neculce). Când se fierbe Unirea la Iasi, Creanga e deja iesean convins, desi nu voia sa plece din Humulesti. Apoi va scrie: Mos Ion Roata si Unirea si Mos Ion Roata si Cuza Voda. Se casatoreste cu Ileana, fata preotului Ioan Grigoriu de la biserica 40 de Sfinti-Iasi. La 26 dec. 1859 e hirotonisit diacon la biserica "Sfânta Treime".

Alte referate despre: rezumat harap alb de ion creanga, ion creanga, rezumat amintiri din copilarie de ion creanga

Ion Creanga

Eminescu descopera geniul lui Creanga, il introduce la Junimea si-l stimuleaza sa-si scrie si sa-si publice opera. Intr-un timp, relativ scurt, intre anii 1881 – 1882, povestile, povestirile, inclusiv primele trei parti din “Amintiri din copilarie” vad lumina tiparului. Despre autorul care a scris primul roman al copilariei, din literatura romana, “Amintiri din copilarie”, George Calinescu vorbea ca despre “intaiul mare scriitor roman, iesit din sanul poporului, sciind despre popor insa ridicandu-se la mijlocul marii arte”.

Alte referate despre: la cirese de ion creanga rezumat, ion creanga bibliografie, bibliografie ion creanga

Ion Creanga

În acest an scolar, este elev stralucit la Scoala preparandala
vasiliana de la Trei Ierarhi (director si profesor Titu Maiorescu, mai
mic decât C.). Maiorescu îl apreciaza si-l pune învatator la Scoala
primara nr. 1 din Iasi. La terminarea scolii preparandale, C. se
claseaza pe locul I. La 10 iunie 1865 devine institutor, cu certificat
de absolvire. Are 28 de ani, e însurat, are si-un baiat, Constantin
(nascut la 19 dec. 1860).
Acum îi moare si mama, Smaranda, bolnava de epilepsie (de aceeasi
boala va suferi si Ionica).

Alte referate despre: biografie ion creanga, date biografice ion creanga, fisa biografica ion creanga

Ion Creanga

Articolele scrise de Creanga au fost : Misiunea preotului in sata , iezuitismul in Romania , Floarantin , ect.A scris si postume :Fat frumos , fiul iepei , Dragoste chioara si amoriu ghebos , ect.

Alte referate despre: ion creanga amintiri din copilarie rezumat, amintiri din copilarie de ion creanga, ion creanga date autor

Dupa melci de Ion Barbu

Aici, fantasticul desemneaza un univers al imaginatiei infantile, creat prin invocarea lumii magice, nepatrunse. O data cu venirea serii, din orizontul intunecat, misterios, al lumii, apar fiinte infernale, "nazdravana de padure", "capcauni", pe care ii privesc piezis "ochi bubosi", ca in tablourile suprarealiste. Toate epitetele sugereaza deplasarea spre sarja, spre baroc, prin acel principiu binecunoscut, "eblouir Ies yeux": "Nazdravana de padure/ Jumulita de secure,/ Scurt, furis/ inghitea din luminis./ Din lemnoase vagauni,/ Capcauni/ ii vedeam piezis/ Cum casca/ Buze searbade de iasca;// Si intorsi/ Ochi bubosi/ innoptau sub frunti pestrite/ De paroase,/ De barboase/ Joimarite".

Alte referate despre: dupa melci de ion barbu, dupa melci de ion barbu comentariu, dupa melci de ion barbu rezumat

Relatia dintre incipit si final intr-un basm Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

In literatura romana o capodopera a genului este "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga, opera ce pastreaza elemente ale basmului popular, intre care si structura inchisa, marcata de formule narative initiale si finale.In incipit, dupa utilizarea formulei "Amu cica era odata..." al carui rol este de a-l introduce pe cititor intr-un univers fabulos, fara a preciza tipul si spatiul, este semnalata o lipsa care va fi remediata de catre erou:

Alte referate despre: relatia dintre incipit si final intr-un basm cult, basmul povestea lui harap alb de ion creanga, proverbe si zicatori din basmul povestea lui harap-alb de ion creanga

Imaginea satului si a taranului la Creanga

Satul si taranul au constituit o permanenta sursa de inspiratie pentru scriitorii nostri care au creat in operele lor tipuri umane de o deosebita autenticitate si vigoare pornind de la realitati apartinand unor epoci si zone geografice diferite.
Marele povestitor Ion Creanga realizeaza in “Amintiri din copilarie” fresca satului moldovean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lumea satului apare in toata complexitatea ei cu aspecte si figuri tipice, munca, petreceri si obiceiuri.
In monografia sa “I. Creanga. Viata si Opera” G. Calinescu afirma (ca si Maiorescu, G. Ibraileanu, J. Boutiere s.a.) ca marele nostru povestitor este “poporul român insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune”. G. Ibraileanu vede in creatorul lui “Harap - Alb” un “Homer al nostru”, fiindca in “Creanga ...

Alte referate despre: imaginea satului si a taranului de la i creanga la l rebreanu, imaginea satului romanesc in viziunea lui creanga, imaginea satului si a taranului in morometii
Referate afisate : 17
Medie note: 8.23 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.