Vasile alecsandri-gerul comentariu 1576
Miezul iernii de Vasile Alecsandri
Tema:Poezia "Miezul iernei" de Vasile Alecsandri este unul dintre cele mai valoroase pasteluri ate «bardului de la Mircesti». Poetul descrie tabloul plin de mareţie al unei nopţi de iarna, în care se simte coplesit de perfecţiunea si grandoarea naturii, încremenita de un ger naprasnic.
Universul poeziei
În strofa întai prinde contur tabloul naturii împietrit de "un ger amar, cumplit". Efectele gerului sunt înspaimantatoare: în paduri trosnesc stejarii, plesnind zgomotos, stelele "par îngheţate" lucind pe cerul care "pare otelit", iar pe campii, zapada "cristalina" si "stralucitoare" "Pare-un lan de diamanturi ce scarţâie sub picioare”.
Tabloul dobandeste alta înfaţisare sub biciuirea îngheţată a gerului, totul capatand un aspect rece si înghetat "stelele par îngheţate", bolta cerească este rece, cu un luciu ca al otelului, iar pe pamant zapada nu mai este pufoasa si moale, ci capată stralucirea si taria cristalului, a diamantului, scârţâind sub ...
Vasile Alecsandri - note bibliografice
1856 Are loc congresul de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul politic al Principatelor, care aspirau la unire. Alecsandri se dedica integral cauzei luptei pentru Unire. în "Steaua Dunarii", ziar condus de Mihail Kogalniceanu, apare la 9 iunie Hora Unirii.
Argumentarea pe strofe a poeziei Iarna de Vasile Alecsandri
In acest tablou se incadreaza primele 3 strofe. Al doilea tablou este reprezentat de ultima strofa, cand viscolul din primul tablou se opreste si totul iese la viata asa de repede incat deja o sanie „usoara care trece peste vai” isi face aparitia.
Iarna de Vasile Alecsandri
Iarna de Vasile Alecsandri este structurat în douǎ pǎrţi.Partea întâi cuprinde primele trei strofe şi descrie o imagine de ansamblu a naturii copleşite de ravagiile iernii.Partea a doua cuprinde ultima strofǎ şi prezintǎ acelaşi peisaj însufleţit deodatǎ de apariţia soarelui.
În prima strofǎ a poeziei, autorul fixeazǎ dimensiunea spaţialǎ a iernii, care este personificatǎ într-o fiinţǎ supranaturalǎ care cerne din vǎzduh enorme cantitǎţi de zǎpadǎ.Planul terestru este înfǎţişat alǎturi de cel cosmic , iar localizarea imaginii nu este precisǎ realizându-se prin câteva imagini lexicale:”din vǎzduh”,”în cer”,
“în aer”,ai ţǎrii umeri dalbi” prin care se sugereazǎ amploarea cosmicǎ a fenomenului.Astfel norii devin “lungi troiene cǎlǎtoare” care sunt “adunate-n cer grǎmadǎ”, fulgii “zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi”, iar iarna rǎspândeşte frigul pretudindeni.
Imaginile sunt preponderent ...
Pastelul Iarna
In lirica peisagista a lui Vasile Alecsandri sunt celebrate toate anotimpurile anului. Dintre acestea, cel mai mult il impresioneaza iarna, cand viscolul, crivatul si ninsoarea devin expresii al fortei cosmice dezlantuite. Poezia “Iarna” este un pastel, in care sunt descrise trasaturile anotimpului hibernal, ale zapezii.
Vasile Alecsandri - Iarna
În strofa a treia este terminat peisajul prezentat, acesta fiind
dominat de elementele terestre. Prezenta iernii este redata prin
enumeratii("pe câmp, pe dealuri, în departare"; "fara urme, fara
drum"), iar pustietatea tinuturilor prin epitete si comparatii
("satele pierdute"; "ca fantasme albe"). Totul pare ireal în aceasta
strofa, plopii par a fi niste fantasme, iar satele se pierd sub
viscolul iernii.
Vasile Alecsandri
Pastelurile "Concertul în lunca", "Gerul", "La gura sobei", "Iarna" si
altele, sunt numai câteva din creatiile originale de tablouri din
natura, prin care poetul descopera privelisti gratioase. Astfel,
ritualul sarutarii de catre soarele uscat "pe cereasca mândra scara" a
florilor primaverii: /"Deditei si viorele,brebenei si toporasi/Ce
razbat prin frunzi uscate si se-arata dragalasi";senzatia de fraged si
delicat în lumea pudruita cu marunt margaritar", o veverita mica ce
salta(...) pe "o creanga de stejar" etc. Evidentierea stihiilor
dezlantuite ale naturii din anotimpul iarna: "aspru si salbatic, gerul
strânge neagra lunca în brate","cu jalire", face suflând pod de gheata
între maluri etc; subliniaza maiestria picturala ajunsa la
perfectiune.
Istoria unui galben de Vasile Alecsandri
PARAUA (cu dispreţ şi cu un aer de mărire): Eu am trecut prin degetele ienicerilor şi nu mi-a fost frică! Tocmai tu vrei să mă sperii?
Imnul lui Stefan cel Mare de Vasile Alecsandri
DEF: Invocaţia retorică este o formulă de adresare către o persoană imaginară de la care nu se aşteaptă răspuns. Invocaţiile retorice sunt alcătuite de obicei din interjecţii şi substantive în cazul vocativ.
Poetul îl invocă pe Ştefan, al cărui mormânt este bine păzit de Carpaţi. Acesta îşi exprimă sentimentele de admiraţie şi de laudă prin intermediul figurilor de stil, expresiilor şi adjectivelor. Poetul îi spune acestuia că din inimile noastre, nu va pleca niciodată şi va rămâne viu atât în prezent cât şi în viitor.
Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandrii este scriitor si om politic. Participant la Revolutia din 1848, promotor al luptei pentru Unirea principa-
telor, sprijinitor al Razboiului de Independenta. A ramas in constiinta posteritatii ca deschizator de drumuri, innoitor de modalitati literare, avind merite deosebite in oreintarea literaturii romanesti pe fagasul national si popular. In 1878, felibrii din Montpellier il premiaza pentru Cantecul gintei latine . Aceasta distinctie il confirma, o data in plus, in postura de “bard” al natiunii.
“Tatal a fost inzestrat cu neobisnuita putere de munca si initiativa,stingind o avere considerabila in tot felul de concesiuni publice si slujbe administrative, unele foarte importante, ca aceea de vames al Vistieriei, detinuta de 14 ani(1830-1844) si de director la Arhivele Statului (1849-1850). Mama poetului, Elena, era fiica pitarului Dumitrache Cozoni. Om cu oarecare carte ...
Lostrita de Vasile Voiculescu
Exasperat, merge la un vraci si vraciul ii da o lostrita lucrata din lemn (tema dublului). Pusa in apa, papusa produce minuni: apa Bistritei vine mare si, provocind inundatii, aduce de sus de la munte o pluta pe care se afla o fata care nu stie cum a cheama, un fel de salbatica picata intr-o comunitate omeneasca.
Vasile Voiculescu - Sonetul CLXVII(13)
Poezia a fost scrisă, conform datării, pe 10 ianuarie, 1955. Ulterior, a fost înclusă în culegerea postumă Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", care a văzut lumea tiparului în 1964.
Făcând parte din volumul Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", sonetul CLXVII(13) este o expresie a sentimentului iubirii. Avându-şi izvorul în prietenie, iubirea înaltă şi-adâncă" (epitete), năvalnică simţire" (metaforă), cântată de autor în acest sonet, devine transfigurare: Se prefăcu deodată coliba în palat, / Iar casnicele scule, în zâne ca-n magie".
Vasile Voiculescu
Vasile Voiculescu este creator polivalent: poezie, proza, dramatur-gie. Debuteaza in 1914, cu poezie, in “Convorbiri literare”. In 1941 este distins cu Premiul National de poezie. Dintre volumele de versuri se remarca: Din tara Zimbrului, Parga, Poeme cu ingeri, Destin, Urcus, Ultime-le sonete inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara de Vasile Voiculescu. Volume de proza sunt: Capul de zimbru, Ultimul berevoi, iar din dramaturgie: Duhul pamantului, Demiurgul, Gimnastica sentimentala, Pribeaga.
Vasile Alecsandri - viata si activitatea
Aceste gînduri sunt consemnate de scriitor în nuvela romantică (1840).Odată cu Alecsandri se întorc de la studii din străinătate şi alţi tineri, printre care: Aleco Russo, Alexandru Donici ş. a. Aceştea veneau cu impresii din Franţa, Germania, Rusia, unde propăşirea economică era superioară celeia din Moldova.Studiile lasă urme adînci în conştiinţa tînărului patriot.
Sfintii Vasile, Grigorie si Ioan
Opera lor este vastă, iar activitatea lor a cuprins toate domeniile şi aspectele vieţii: social, cultural, pastoral-misionar, dar au strălucit prin contribuţia lor în formarea învăţăturii celei adevărate şi păstrarea ei în faţa celor ce o atacau din toate părţile.
Sfintii Trei Ierarhi - Vasile cel Mare, Grigorie, Ioan
Este adevărat că nici unul dintre ei nu a participat la Sinodul I ecumenic, unde s-a formulat învăţătura despre Dumnezeu- Tatăl şi Dumnezeu- Fiul, iar la al II-lea Sinod, unde s-a formulat învăţătura despre Dumnezeu- Sfântul Duh, a participat numai Sf. Grigore de Nazianz, pentru că Sf. Vasile cel Mare trecuse deja la Domnul, iar Sf. Ioan Gura de Aur era încă tânăr pe atunci. Cu toate acestea, au avut o contribuţie hotărâtoare, atât la formarea învăţăturii celei adevărate, cât şi în păstrarea şi răspândirea ei.
Cazul Radu Vasile
Radu Vasile a deranjat foarte mult partidul. A deranjat de asemenea si
Cotrocenii, antipatia dintre el si Emil Constantinescu fiind
arhicunoscuta
Medie note: 8.28 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?