Lostrita de Vasile Voiculescu - Principala tema a prozei lui VV este moartea lumii aflata sub mister, eres, creinte arhaice - invadat fiind de civilizatie. In proza lui VV intilnim ecouri din M. Sadoveanu, L. Blaga . povestirea Lostrita a aparut in volumul „Iubire Magica” in 1966. Ne aflam intr-o lume fabuloasa, imaginata de scriitor, salbatica, plina de vitalitate, cu eroi aflati sub semnul magiei, arhetipi usor de gasit in timpi si spatii apartinand trecutului indepartat. Lostrita de Vasile Voiculescu
Intrucat autoritatile au interzis uciderea cu arme de foc a animalelor salbatice care le decimau turmele, pastorii cer ajutorul batranului solomonar.Intorcandu-se prin timp in anistorie,printr-un ritual magic, solomonarul intra intr-o puternica relatie cu duhul arhitaurului" pe care il invoca.Acesta este un animal originar, totemic, care ar putea reda vigoare vitelor.Descriind ritualul magic, scriitorul inventeaza simboluri, miscari magice si eresuri.Dar magia batranului ramane fara efect si el isi insceneaza propria moarte. Moartea sa simbolizeaza disparitia mitului, a unei culturi arhaice.
In Lostrita, personajul principal este un flacau de pe Bistrita fromos
si voinic. De la oamenii din zona el afla povesti an de an imbogatite,
despre o lostrita misterioasa. Aliman este un primitiv ca mentalitate,
adica o fiinta care gandeste si actioneazza in limitele gandirii si
practicii arhaice, mistico-magice, perpetuate prin creeatiile
fantastice. Pentru el si semenii sai de pe Bistrita, lostrita lacoma
mai ales de carne de om, se poate oricand matarmofoza intr-o domnita
lungita la soare pe plaja de nisip arginiu.
Faptul care i-ar justifica existenta lui Aliman ar fi prinderea lostritei ,care ia cand chip de fata, cand chip de peste urias; in simbolistica textului, lostrita este un demon acvatic si reprezinta fascinatia idealului, caruia eroul nu i se mai poate sustrage,ispita raului vazuta ca o chemare din alt spatiu, imaginea feminitatii in toata splendoarea ei.
Lostrita si Pescarul amin:George Calinescu :« Ortodoxismul lui V. Voiculescu este anterior aceluia al « Gandirii », dar poetul a luat cunostinta de sine si s-a sistematizat acolo. Acum apare o conventie decorativa prin care totul se preface in “ingerime “ si i-a aspectele “ingerentei”.O astfel de poezie nu e fatal artificiala, adica lipsita de fluvii lirice, cum se crede, fiindca notunea de artificiu este inclusa in orice poezie, insa sensul ei este gratios si caligraficul ca in pictura. »
Acest peste era carnivor si se arata foarte rar, provocand o adevarata competitie intre pescarii care vroiau cu orice pret sa-l prinda. Deoarece multi si-au gasit sfarsitul in incercarea de-a prinde pestele, satenii au inceput sa creada ca lostrita, era de fapt, forma pe care o lua necuratul, pentru a-i ademeni, sfarsind prin a-i ineca.Obsedat de gandul de-a prinde lostrita, Aliman statea toata ziua pe malul raului, reusind chiar s-o prinda de doua ori; o data in undita, iar a doua oara in brate, intr-o apa de mica adancime.
Esenta atitudinii lirice a poetului rezulta din credinta in posibilitatea rascumpararii fiintei umane, a salvarii sufletului printr-o imensa suferinta. Din poezie se desprinde indemnul la meditatie asupra tragicei conditii umane “intr-un veac de singuratate” care ameninta cu pierderea identitatii de sine a omului.
Un alt volum, “sonetele inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara de Vasile Voiculescu”, capodopera a poeziei acestuia, se inscrie in linia acelor bijuterii erotice scrise de Mihai Eminescu si Lucian Blaga. Desenandu-si versul in sonet, dupa modelul luiW. Shakespeare, poetul creaza o poezie conceptuala, cu un profund fior liric. Temele volumului (trecerea timpului, poezia, cunoasterea, moartea) sunt subordonate sentimentului erotic. Iubirea, purtatoare a “originarului foc” prin care “misterioasa carne se face duh in noi”, seconjuga cu eternitateaavand ...
Vasile Voiculescu - Volume de proza sunt: Capul de zimbru, Ultimul berevoi, iar din dramaturgie: Duhul pamantului, Demiurgul, Gimnastica sentimentala, Pribeaga.
Si o aroma de molid amestecata cu putin iz de fum iti bucura mirosul, aducandu-i aminte, ca si gustului, despre bunatati de mult apuse, pastravi afumati, branza in scoarta de brad, rachiu de ienupere...". Lumea moderna este fada, inseamna "caldura de cuptor de uscat prune a caloriferului", in timp ce realitatea paleolitica se traduce prin salbaticie, gasita chiar pe malul Oltului sau in mijlocul muntilor.
Pentru a scapa de monotonia lumii citadine, scriitorul se avanta in salbaticie, in "defileul Oltului".
Michel Butor spunea in ‘’Criza dezvoltarii literaturii de anticipatie’’ ca literatura S.F. este o literatura care exploreaza campul posibilului,asa cum ne permite sa-l intrezarim stiinta.Ea este un fantastic incadrat intr-un realism.Literatura S.F. se incadreaza in literatura de consum avand o valoare estetica redusa si punand mai mult accent pe succesul la public.
Caprioara din vis de Vasile Voiculescu este o povestire fantastica avand ca tema originea operei de arta.Aceasta opera a lui Vasile Voiculescu este o initiere ce ii va schimba destinul unui vanator care devine sculptor si ne anunta de la inceput ca aceasta intamplare ii va releva o taina,originea operei de arta.Pentru personaj exista trei cai catre frumusete :arta,vanatoarea si femeia.Prin creatie ,prin arta,sculptorul se opune mortii,bustul facut fiind singura promisiune a eternitatii pe care o ...
Poezie antologică din creaţia lui Vasile Voiculescu, „În grădina Ghetsemani” apare în volumul „Pârgă” din 1921, al treilea în ordine cronologică, atestând maturitatea poetică a scriitorului şi prefigurând tematic volumul următor al „Poemelor cu îngeri”.
Punctul de plecare al inspiraţiei poetice îl constituie un eveniment aparţinând mitologiei creştine, ritualizat anual în Săptămâna Patimilor (a Învierii) şi devenind, prin aceasta, foarte cunoscut. Este vorba despre rugăciunea lui Isus din grădina Ghetsemani, înaintea crucificării. Evanghelia după Matei consemnează toate cele trei momente ale rugăciunii: depărtându-se puţin de ucenici, Isus se roagă: „Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti”. După un timp, rugăciunea se repetă într-o formulă puţin modificată, de două ori: „Părintele Meu, dacă nu este cu putinţă să treacă acest pahar, ca ...
In ipostaza noua de indragostit, si nu fascinat de o aparitie,Aliman se abandoneaza cu totul trairilor sale, uita de pesti si vraji, incercand euforia celor impliniti prin iubire ;starea de miracol erotic tine pana la mijlocul verii ,cand dintr-o alta vreme de legenda apare mama Ilenei si-i desparte « ocarand manioasa ».
Lostrita.Despre autor-Creatii ale autorului: Poet autentic traditionalist, Vasile Voiculescu a publicat peste 100 de poezii in revista “Gandirea”, ramanandu-i loial o lunga perioada, din 1927 pana la ultimul numar din 1944.Lostrita
Durerea, ce poate fi a oricărei fiinţe obişnuite, capătă proporţii cosmice prin hiperbola „Şi-amarnica-i strigare stărnea în slăvi furtuna”, dar ilustrează o forţă demiurgică ce reordonează lumea.
Catrenele al doilea şi al treilea conţin metafora potirului „grozava cupă”. Destinul este redat prin epitetul „mână ne-ndurată”, ce poate reda batjocorirea lui Iisus silit să bea oţet. Epitetele „mână ne-ndurată”, „grozava cupă”, „infama băutură” exprimă dramatismul situaţiei.
De profesie medic, Vasile Voiculescu (1884-1963) este unul dintre cei mai mari scriitori romani, o prezenta activa si originala in lit. interbelica, unele dintre operele sale fiind publicate si dupa al doilea razboi mondial.
In literatura romana moderna si contemporana, comedia a avut un larg camp de manifestare, prin dramaturgii: Mihail Sebastian, Victor Ion Popa, Al.KiriJescu, Tudor Musatescu, Aurel Baranga, Teodor Mazilu, Ion Baiesu si altii.