Vasile voiculescu sonetul clxvii 13 comentariu
Vasile Voiculescu - Sonetul CLXVII(13)
Poezia a fost scrisă, conform datării, pe 10 ianuarie, 1955. Ulterior, a fost înclusă în culegerea postumă „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", care a văzut lumea tiparului în 1964.
Făcând parte din volumul „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de Vasile Voiculescu", sonetul CLXVII(13) este o expresie a sentimentului iubirii. Avându-şi izvorul în prietenie, iubirea „înaltă şi-adâncă" (epitete), „năvalnică simţire" (metaforă), cântată de autor în acest sonet, devine transfigurare: „Se prefăcu deodată coliba în palat, / Iar casnicele scule, în zâne ca-n magie". Simbol al existenţei trupeşti şi pământeşti, imagine a fragilităţii şi singu-rătăţii, coliba sufletului se transformă într-un palat, simbol al măreţiei şi misterului. La nivelul trăirilor, iubirea e sentimentul resimţit ca intensificare a vitalităţii, ca înălţare, des-prindere ...
Fantasticul literar-eseu
Insa cel mai cunoscut scriitor de proza fantastica din tinuturile mioritice ramane Mircea Eliade. Autorul devine creatorul unei teorii originale despre fantastic, bazata pe camuflarea sacrului in profan sau, altfel spus, pe teoria irecognoscibilitatii miracolului. Pentru a facilita dezvaluirea fantasticului in realitatea cotidiana, scriitorul isi concepe naratiunile pe mai multe planuri, creand niste universuri paralele dominate de legi diferite ale spatiului si ale timpului.
Eroii lui Mircea Eliade vor fi preocupati in permanenta de descoperirea unor semnificatii profunde, inaccesibile oamenilor de rand. Acesta este motivul pentru care naratiunile prozatorului pot fi privite ca o lunga initiere spirituala a unor personaje cu vadite preocupari intelectuale. Pe parcursul formarii lor, personajelor li se fac diferite semne, in masura sa le calauzeasca spre revelatia misterului.
Fantasticul este o altă dimensiune fundamentală a beletristicii lui Mircea Eliade, începând cu ...
Vasile Voiculescu-Pescarul Amin
Exista insa o deosebire de structura intre magia din scrierile lui Eliade si acea a lui Voiculescu: magul Suren Bose(“Nopti la Serampore”) detine stiinta absoluta a realitatii alternative, magia din povestirile lui Vasile Voiculescu este de fapt samanism, practicat de fiinte cu puteri in declin, “istovite”, ca in “Ultimul Berevoi”, de agresiunea constanta a lumii moderne.
Debutul literar l-a facut la prestigioasa revista “Convorbiri literare” in 1914 cu poeziile “Urare” si “Din a vremilor risipa”.
In mijlocul lupilor de Vasile Voiculescu
Printre aceste
se numara: faptul ca Luparul avea capacitatea de a intelege graiul
lupilor, ca aceste fusese in stare, odata , sa smulga o caprioara din
gura lor, lucru pentru care fusese si judecat, faptul ca in acea
seara, el putuse sa "dialogheze" cu lupii pentru ca-si bagase gura
intr-o oala si producea niste sunete ciudate la auzul carora lupii
ascultau de el ca de un stapan, si ca de asemenea din "ochii ii tasnea
o vapaie, ca si din mainile intinse, mai ales din degete: o materie
fosforescenta la licurici", faptul ca reusise sa-l prinda pe narator,
atunci cand aceste cazuse din tufan inainte lupilor, zburand parca,
dar mai ales faptul ca Luparul il dusese pe narator acasa si-l asezase
in patul sau, fara a fifost sesizat de nimeni. Tuturor acestor fapte
li se adauga infatisarea ciudata a Luparului.
Lostrita-Vasile Voiculescu
Cum vraciul care-i facuse lostrita de lemn nu a mai fost de gasit, ir asteptarile – zadrnice,Aliman s-a abandonat inertiei, resemnarii si « se insura numai fiindca nu mai avea vointa sa se impotriveasca nici unei biete fete […]si oricum ii era totuna ».Baiatul ce aduce vestea reaparitiei lostritei este mesajerul fantasticului,ce ordoneaza existenta lui Aliman in functie de un nou imperativ : »Azi nu mai scapa !O mananc la nunta mea !»
Vasile Voiculescu - In gradina Ghetsemani
Repere teoretice. Luând în consideraţie toate cele afirmate până aici, putem considera această poezie ipostazierea unei structuri baladice evidente. Păstrând trama (epică), balada reţine doar punctul culminant al unei dezvoltări narative, adică starea de maximă tensiune generată de aşteptarea, desfăşurarea sau rezolvarea unui conflict. În funcţie de situarea temporală faţă de eveniment, se pot distinge, teoretic, trei tipuri de structuri baladice. Primul tip prezintă starea „personajului” înainte de producerea evenimentului, ca tensiune a aşteptării (G. Coşbuc, Decebal către popor). Al doilea tip reprezintă chiar evenimentul (G. Coşbuc, Paşa Hassan, sau Radu Stanca, Lamentaţia Ioanei d’Arc pe rug).
Vasile Voiculescu - Poezie si proza
El isi cunoaste destinul caruia nu I se impotriveste. Lupta cu soarta, refuzul cupei, amarnica-i strigare, sunt reactii impotriva ingratitudinii lumii supusa pieirii, dar care, prin comportamentul ei, grabeste sfarsitul Fiului. Chipul si trairile imaginate de poet sunt autentic omenesti. Iisus “lupta cu soarta si nu primea paharul”, cazut “se-mpotrivea intr-una”, sufletul ii e mistuit de “o sete uriasa”, respinge incrancenat, cu falcile inclestate “infama bautura”.
Lostrita de Vasile Voiculescu
Lostrita de Vasile Voiculescu - Principala tema a prozei lui VV este moartea lumii aflata sub mister, eres, creinte arhaice - invadat fiind de civilizatie. In proza lui VV intilnim ecouri din M. Sadoveanu, L. Blaga . povestirea Lostrita a aparut in volumul „Iubire Magica” in 1966. Ne aflam intr-o lume fabuloasa, imaginata de scriitor, salbatica, plina de vitalitate, cu eroi aflati sub semnul magiei, arhetipi usor de gasit in timpi si spatii apartinand trecutului indepartat. Lostrita de Vasile Voiculescu
Vasile Voiculescu
Chipul si trairile imaginate de poet sunt autentic omenesti. Iisus “lupta cu soarta si nu primea paharul”, cazut “se-mpotrivea intr-una”, sufletul ii e mistuit de “o sete uriasa”, respinge incrancenat, cu falcile inclestate “infama bautura”. Chinurile Mantuitorului sunt inchipuite la proportii cosmice, patrunse de duhul dumnezeirii. Maslinii ce “voiau sa fuga din loc, sa nu mai vada”, potenteaza tragismul trairilor lui Iisus, fiind un simbol al lumii vegetale, candva insotindu-l in Ierusalim alaturi de osanalele cu care era primit de multime. Opus ideii de vitalitate , comunicata prin substantivul gradina este chinul inimaginabil dinaintea mortii, cand “ulii de seara” se apropie si “dau roate dupa prada”.
Ca particularitati artistice se remarca viziunea terifianta asupra suferintei umane, versuri de o plastica densa, originale asocieri de cuvinte, preferinta pentru metafore simbolpersonificari, epitete, inversi-uni, hiperbole, comparatii, antiteze – “alb ...
Vasile Voiculescu - Taina gorunului
Focul este si element creator al vietii, din el materia condensandu-se in forme stabile, prin racire obtinandu-se planetele si favorizandu-se aparitia vietii. Dar mai mult decat orice, focul a fost celebrat ca un miracol de popoarele primitive, el constituind o forta, stapanita de un zeu puternic.
Imnul lui Stefan cel Mare de Vasile Alecsandri
Imnul lui Stefan cel Mare de Vasile Alecsandri - Sentimentele exprimate sunt caracterizate de subiectivitate, iar poetul se exprimă utilizând un limbaj artistic: imagini vizuale, auditive, figuri de stil: epitete(erou sfânt; sentinele falnice; sublima-ţi glorie; aprigii păgâni;vechiul tău mormânt; raze splendide; sacru dor; umbră eroică), comparaţii(ca sentinele falnice), personificări(Carpaţii te păzesc; cu seculii şoptesc; stingând; priveşte visul tău), invocaţii retorice(O, Ştefan, erou sfânt; O, soare-nvingător; O! Mare umbră-eroică; O, Ştefane), antiteze(cu drag, cu dispreţ; prezent şi viitor), metafore(soare-nvingător; negura trecutului; amorul gloriei, al patriei amor), inversiune(vechiul mormânt; sublima-ţi glorie).
Iarna de Vasile Alecsandri - pastel
Iarna de Vasile Alecsandri care este o personalitate marcantă a epocii paşoptiste. Compune primele pasteluri în 1867, el fiind cel care creează această specie şi o impune în literatura română. Pastelul „Iarna” a apărut la 1 aprilie 1868 în revista „Convorbiri literare”, printre alte pasteluri dedicate acestui anotimp.
Imn lui Stefan cel Mare - Vasile Alecsandri
Poezia contine inca din prima strofa o invocatie retorica adresata lui Stefan cel Mare: ”Dormi erou al romanilor,/O!Stefan erou sfant!”. Figura marcanta a domnitorului este situata intr-un anumit timp si spatiu reliefate prin epitetul “vechiul tau mormant”, prin personificari “Carpatii te pazesc” si prin comparatia “ca sentinele falnice”.
Lostrita de Vasile Voiculescu
Tot de atatea ori, lostrita a reusit sa scape. Din pacate, pentru Aliman, prinderea lostritei a devenit o obsesie. Dupa o iarna geroasa, in care lostrita nu a mai aparut, a sosit primavara, iar apele Bistritei, extrem de involburate, au adus printre altele, si o luntre cu o fata lesinata din satele de la munte. Aliman a salvat-o, dupa care a luat-o acasa la el, indragostindu-se nebuneste de ea si asemanand-o cu lostrita, spre marea ingrijorare a satenilor.
Vasile Alecsandri - viata si activitatea
El citeşte în original pe Homer, Vigiliu şi Horaţiu. Dar este atras mai ales de curentele noi de idei, de literatura iluminiştilor ca Jan Jak Russo,Volter ş. a., de creaţia romanticilor Lamantin şiVictor Iugo. După ce susţine examenul de Bacalaureat, încearcă să-şi contiue studiile; dar dragostea de literatură şi dorul de ţară, de casă îl fac să renunţe la aceste planuri.
În 1839 în drum spre Moldova, Alecsandri trece prin diferite oraşe italiene.Marile monumente de artă renascentistă îl încîntă şi-l fac să mediteze asupra dezvoltării artei în ţara sa.
Sfintii Vasile, Grigorie si Ioan
Sf. Vasile cel Mare (330-379) s-a născut în oraşul Cezareea Capadociei, din părinţi creştini, care i-au dat o creştere aleasă şi o educaţie pe măsură. După studii strălucite de filozofie la Cezareea, Constantinopol şi Atena, s-a retras în părţile Pontului, unde a înfiinţat o mânăstire şi a stat acolo în rugăciune şi în meditaţie până când a fost hirotonit mai întâi preot şi apoi episcop al Cezareei, păstorind în această calitate până la moarte. S-a mutat la Domnul la 1 ianuarie 379, când nu împlinise nici 50 de ani, plâns de întreaga sa turma şi numit încă de atunci „cel Mare”.
Sfintii Trei Ierarhi - Vasile cel Mare, Grigorie, Ioan
Astfel, Sf. Grigorie Teologul este simbolul ştiinţei teologice, Sf. Vasile Cel Mare este simbolul energiei şi al acţiunii puse în slujba oamenilor, iar Sf. Ioan Gura de Aur simbol al râvnei apostolice prin cuvânt şi faptă, pentru îndreptarea vieţii credincioşilor, după învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos. Mai concis spus, unul ar reprezenta mintea care gândeşte altul gura care propovăduieşte şi al treilea mâna care lucrează, deşi fiecare a avut şi minte şi gura şi mana care lucrau într-o desăvârşita armonie şi unitate.
Medie note: 8.01 / 10
Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.
Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Uite vietatea..nu mai e vietatea! Foame mare prietenas :))
Micutul pare incantat ca masina merge din mainile lui. `Pune mana pe volan!`, se aude indemnul tatalui in timp ce mama isi invata fiul sa claxoneze.
Pentru un rucsac lasat in statia de autobuz s-a mobilizat toata politia, s-a inchis circulatia, au venit genistii. Oare ce pateau baietii daca ii prindea politia?
Tu cum ai reactiona daca ti-ai prinde prietenul cu o blonda in pat?