Vegetatia fauna si solurile

Vegetatia,fauna si solurile Romaniei

A. Unitatile zonale:
a. ZONA STEPEI ŞI SILVOSTEPEI - 0-300 m
1. Stepa – 0-100m
- caracteristică: C. Bărăganului, Dobrogea central-sudică, sudul Pod. Moldovei
Dep. Elan, C. Bahluiului, SV C. Banatului, Lunca Dunării-stepa secundară
- vegetaţia ( ierburi mărunte xerofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1

2. Silvostepa: - 100-300 m
- caracteristică: C. Moldovei, E Pod. Bârladului, SE Colinelor Tutovei, C. Tecuci, C. Râmnicului, V C. Burnazului, S C. Olteniei, SV Dobrogei, Dobrogea de Nord ( excepţie M. Măcin). C. Transilvaniei. C. Banato- Crişană
vegetaţia (ierburi mărunte xerofile şi pâlcuri de arbor cu specii termofile), fauna, solurile caracteristice vezi Fig. 1
b. ZONA PĂDURII—300-1800 m

I. Etajul pădurii de foioase –300-1200 m
1.Subetajul stejarului –300-500m (uneori chiar de la 100 m sau 200 m)
2.Subetajul de amestec gorun şi fag -500-700 m
3.Subetajul fagului – 700 –1200 m
II. Etajul pădurilor de amestec ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 157kb
Downloads: 17980
Materia: Geografie

Relieful si apele Romaniei

Precipitaţiile atmosferice scad în medie de la vest la est (630 mm în Câmpia de Vest, 500-600 mm în Câmpia Română, sub 400 mm în Dobrogea), şi cresc cu altitudinea. În ţinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitaţii pe an, iar în munţii înalţi peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a râurilor cu izvoarele în Carpaţi. Precipitaţiile au la noi un regim neregulat. Valorile menţionate sunt medii multianuale. Sunt însă ani ploioşi în care, în acelaşi loc, pot cădea precipitaţii aproape duble şi ani secetoşi în care precipitaţiile se înjumătăţesc.

Alte referate despre: relieful si apele romaniei, relieful si apele din brazilia, influentele omului asupra vegetatiei climei reliefului solului apelor

Vegetatia si fauna Romaniei

Cele mai bogate zone in izvoare minerale si termale se afla de-a
lungul Carpatilor si Subcarpatilor,

Alte referate despre: vegetatia si fauna romaniei, vegetatia si fauna europei, vegetatia si fauna orizontului local

Fauna - vegetatia municipiului Pitesti

In padurile din perimetrul municipiului pot fi intalnite exemplare obisnuite ale faunei din tara noastra, unele de interes cinegetic.Dintre acestea notam: carnivore din familia Canidelupul(Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), carnivore din familia Mustelide- viezurele sau bursucul(Meles meles), jderul(Martes martes), dihorul comun(Mustela-Putorius putorius), nevastuica (Mustela nivalis), erbivore- caprioara sau capriorul (Capreolus capreolus);erbivore din familia Suide (nerumegatoare)–mistretul (Sus scrofa);rozatoare din familia Leporide- iepurele(Lepus europaeus),diferiti soareci si sobolani(muride si microtide).

In padurea Trivale sunt admirate numeroase specii de veverite(Sciurus vulgaris).Nu lipsesc animalele insectivore ca:ariciul(Erinaceus eupropaeus roumanicus), cartita(Talpa europaea), chitoranii sau chitanii(Sores araneus).Pe intuneric isi fac aparitia liliecii(Vespertilio ...

Alte referate despre: fauna - vegetatia municipiului bacua, vegetatia fauna si solurile din municipiul pitesti, vegetatia fauna solurile din municipiul pitesti

Vegetatia Muntilor Bucegi

Vegetatia Muntilor Bucegi a constituit cu predilectie un punct de atractie pentru botanisti ori de cate ori ei au ajuns in acest minunat colt al naturii fie ca turisti, fie cu preocupari stricte de cercetare. Ca istoric, este suficient sa amintim contributiile aduse de U. Hoffman in domeniul botanic inca din anul 1864. Odata cu trecerea timpului tot mai numeroase sunt datele floristice care isi gasesc loc in literatura de specialitate. Cu pregnanta deosebita apar lucrarile lui Al. Beldie (1940), (1967) privitoare la flora si vegetatia Muntilor Bucegi, ca si cele ale lui Tr. Stefureac asupra briophytelor sau ale colectivului condus de D. Puscaru ce antameaza problema pasunilor alpine.

Alte referate despre: vegetatie muntii bucegi, flora si vegetatia muntilor bucegi, vegetatia muntilor bucegi

Clasificarea solurilor din Romania

Clima regiunilor de campie si colinare, cu paduri de foioase , relative umeda, permite o alterare mai intense a rocilor si mineralelor primare, process din care rezulta cantitati inseminate de argila secundara, sescvioxizi si silice.Climatul regiunilo de munte, din ce in ce mai umeda si mai rece pe masura ce altitudinea creste, imprima alte caracteristici procesului pedogenetic in diferitele lui faze de desfasurare. Insolatia puternica din timpul zilei, urmata de o racier puternica in timpul noptii, precum si alternarea repetata a fenomenelor de inghet si dezghet din anumite perioade ale anului, favorizeaza dezagregarea rocilor.

Alte referate despre: clasificarea solurilor, clasificarea solurilor din romania, clasificare soluri

Vegetatia si fauna Romaniei

Vegetatie: colilia, spinul vantului, negara, paiusul, pirul
Arbusti: macesul, porumbarul

Fauna
Mamifere:popandaul, harciogul, soarecele de camp, orbetele, iepurele de camp, bizamul, dihorul.
Pasari: dropia, prepelita, pitpalacul, graurul, ciocarlia, fasa de camp, eretele alb, privighetoarea, mirela, sticletele.
Fauna acvatica: mreana, crapul, cleanul, carasul, salaul.
Reptile: gusterul, soparla, broasca testoasa.

Zona silvostepei
Raspandire: C. Moldovei, sudul Pod. Moldovei, C. Tecuciului, vestul Baraganului, C. de Vest.
-face trecerea spre zona padurilor
-precip. mai bogate 450-550mm
-pajistile se imbina cu palcurile de padure
-aici pe langa vegetatia de stepa aparsi arbori cum sunt: stejarul pufos, stejarul brumariu, cer, garnita.

Alte referate despre: vegetatia si fauna africii, vegetatia si fauna olandei, ungaria vegetatia si fauna

Degradarea solurilor

Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea indelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca intindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui.

Alte referate despre: degradarea solurilor, degradarea solurilor-cauze consecinte masuri, degradarea solurilor referat

Tehnici ale biotehnologiei in Franta si Belgia - depoluarea solurilor si apelor

Prezenţa unui poluant în sol nu este periculoasă în sine. Putem vorbi de un risc de poluare atunci când acest poluant poate interfera cu mediului : fauna, flora si om.

Alte referate despre: tehnici ale biotehnologiei in franta si belgia, tehniciale biotehnologiei in franta si belgia, tehnici ale biotehnologiei

Clima, fauna si vegetatia Romaniei

La latitudinea Romaniei, miscarea generala a maselor de aer atmosferic se produce de la V la E. Relieful introduce scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor la altitudini mai mari. In latitudnie, diferentele termice nu sunt prea mari. Se inregistreaza totusi o medie anuala de peste 2 grade C mai scazuta in N fata de Campia Romana in S. Marea Neagra exercita o influenta climatica redusa, ce se manifesta prin ierni relativ blande si veri lipsite de canicula. Luat in ansamblu, climatul Romaniei este termperat continental moderat.

Alte referate despre: clima fauna si vegetatia zonei mediteraneene, clima fauna si vegetatia ungaria, clima fauna si vegetatia europei

Fauna Africii

Deşi lumea crede contrariul, în Africa sunt mai multe animale în captivitate decât sălbatice. Vaci, capre şi porci sunt în număr foarte mare crescuţi pentru mâncare, la care se adaugă animalele domestice. Insectele sunt un alt element important în fauna Africii. Unele furnici comune din partea de sud produc un lut care este foarte folositor pentru cărămizi şi construcţii de case.

Alte referate despre: fauna africii, vegetatia si fauna africi, fauna africii de sud

Padurea ecuatoriala

Flora in padurile ecuatoriale este dominata de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Intr-un hectar de padure ecuatoriala matura se gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorita naturii predominant lemnoase a padurii speciilor le ia mult timp sa infloreasca. Multe specii ating maturitatea in 30 sau mai multi ani.

Alte referate despre: padurea ecuatoriala, mediul padurilor ecuatoriale, padurile ecuatoriale

Flora si fauna din jurul Bucurestiului

Cireşul
Este un pom fructifer din familia rozaceelor, înalt de 8 – 12 metri cu trunchiul de culoare brună cenuşie, cu flori albe. Fructul este format dintr-o grupă cărnoasă, sferică, de culoare gălbuie sau roşie cu diferite nuanţe, cu gust dulce sau amărui. Se cultivă în livezi sau în grădinile particulare. Lemnul cireşului este folosit la fabricarea mobilei.

Alte referate despre: flora si fauna din jurul bucurestiului, flora si fauna in regiunea bucuresti, flora si fauna in jurul romaniei

Delta Dunarii - geneza, fauna

INFORMATII GENERALE ("Tara de dincolo de neguri")
Suprafata totala a Deltei Dunarii este de 4152 km2 din care 3446 km2 (82%) se gaseste pe teritoriul Romaniei. Ca marime este a doua in Europa dupa delta fluviului Volga, si a douazeci si treia din lume.

Alte referate despre: delta dunarii - flora fauna, delta dunarii geneza, delta dunarii referat fauna

Fauna abisala

Oceanul este o intindere de apa care comunica cu oceanele vecine si care infuenteaza climatul uscatului. Daca continentele s-ar scufunda in oceane, apa acestora ar acoperi tot globul cu o manta de 2.400 m. Masele de apa oceanica se incalzesc si se racesc mai incet decat uscatul. Consecintele sunt foarte importante: vanturile care vin dinspre ocean sunt foarte racoroase atunci cand e cald, si blande atunci cand se face rece, ele mai absorb radiatiile solare si afecteaza clima si temperatura.

Alte referate despre: fauna abisala, fauna abisal, referate fauna abisala

Evolutia solurilor brune argiloiluviale utilizate in cultura plantelor agricole

Fertilitate :
Solurile brune argiloiluviale se situeaza, din punct de vedere al proprietatilor fizice , chimice si de troficitate, sub nivelul cernoziomurilor argiloiluviale , solurilor brune – roscate si cenusii, dupa care in mod normal urmeaza. Fiind raspandite in zone mai umede, ele asigura in general, o buna aprovizionare cu apa a culturilor. In anii secetosi regimul de apa este insa deficitar , iar in cei prea ploiosi poate aparea un surplus de umiditate . Reglarea regimului de umiditate se poate face, in general, printr-o aplicare corecta a lucrarilor agrotehnice.

Alte referate despre: evolutia solurilor brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale, solurile brune argiloiluviale

Agricultura generala - Factori de vegetatie

Agricultura generala - Factori de vegetatie - Lumina ca factor de vegetatie
Lumina aree un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia organelor florale, inflorirea, fructificare, rezzistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini, in monozaharide. In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat.Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, claitate si durata de iluminare.

Alte referate despre: factorii de vegetatie ai agriculturii, factori de vegetatie, factorii de vegetatie
Referate afisate : 17
Medie note: 7.81 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles