Vegetatia fauna si solurile din municipiul pitesti

Vegetatia,fauna si solurile Romaniei

Intervenţia antropică – a determinat modificări importante asupra elementelor biopedogeografice
1. Vegetaţia:
- înlocuirea completă a pădurilor cu pajişti secundare sau terenuri agricole
- reducerea suprafeţelor forestiere-doar 27% în prezent din suprafaţa ţării
- extinderea speciilor cu capacitate de regenerare mai mare dar slab productive ( fag, stejar, ţăpoşica de munte, etc.)

2. Fauna:
- în fauna spontană predominau elementele central- europene urmate de cele pontice şi sudice
- unele specii au dispărut: bourul, antilopa de stepă, castorul ,zimbrul, elanul, vulturul bărbos
- unele specii sunt pe cale de dispariţie: vulturul alb, bufniţa, dropia, acvila de munte
- diminuarea habitatului unor specii : broasca ţestoasă
- introducerea unor specii noi ( unele dăunătoare- gândacul de Colorado, filoxera): marmota, capra neagră, muflonul

Nivel: Liceu
Dimensiune: 157kb
Downloads: 17980
Materia: Geografie

Relieful si apele Romaniei

Caracteristicile elementelor climatice. Temperatura şi precipitaţiile sunt elemente determinante în aspectul stărilor vremii, adică a situaţiilor concrete ce se succedă zi de zi tot timpul anului. Pentru a defini anumiţi indicatori sintetici, cu valabilitate mai îndelungată; se folosesc mediile de temperatură, de precipitaţii etc. Acestea ilustrează caracteristicile climei.

Alte referate despre: relieful si apele romaniei, relieful si apele din brazilia, influentele omului asupra vegetatiei climei reliefului solului apelor

Vegetatia si fauna Romaniei

care pastravul, lostrita(numai in Carpatii Orientali), lipanul in
apele de munte, crapul, cleanul, mreana(in apele

Alte referate despre: vegetatia si fauna romaniei, vegetatia si fauna europei, vegetatia si fauna orizontului local

Fauna - vegetatia municipiului Pitesti

In padurile din perimetrul municipiului pot fi intalnite exemplare obisnuite ale faunei din tara noastra, unele de interes cinegetic.Dintre acestea notam: carnivore din familia Canidelupul(Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), carnivore din familia Mustelide- viezurele sau bursucul(Meles meles), jderul(Martes martes), dihorul comun(Mustela-Putorius putorius), nevastuica (Mustela nivalis), erbivore- caprioara sau capriorul (Capreolus capreolus);erbivore din familia Suide (nerumegatoare)–mistretul (Sus scrofa);rozatoare din familia Leporide- iepurele(Lepus europaeus),diferiti soareci si sobolani(muride si microtide).

In padurea Trivale sunt admirate numeroase specii de veverite(Sciurus vulgaris).Nu lipsesc animalele insectivore ca:ariciul(Erinaceus eupropaeus roumanicus), cartita(Talpa europaea), chitoranii sau chitanii(Sores araneus).Pe intuneric isi fac aparitia liliecii(Vespertilio ...

Alte referate despre: fauna - vegetatia municipiului bacua, vegetatia fauna si solurile din municipiul pitesti, vegetatia fauna solurile din municipiul pitesti

Vegetatia Mediteraneana

Vegetatia Mediteraneana - Vegetatia este compusa din arbori xerofiti,copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici si cerate pentru a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea de fotosinteza.

Focul este un lucru obisnuit prin partile cu paduri mediteraneene. Tufisurile isi formeaza crengute cu muguri dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai repede dacat alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri sunt rezistente la foc,exemplu fiind stejarul de pluta.Altele sunt dependente de foc deoarece isi imprastie semintele sau germineaza doar dupa in incendiu.

Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite.Cele mai cunoscute dintre acestea sunt padurile ce cresc in jurul Marii Mediterane.Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari vesnic verzi si pini a fost “alterata” de interventia omului.In ...

Alte referate despre: vegetatia mediteraneana, vegetatie mediteraneana, vegetatia mediteraneana a hidrografiei a africi

Clasificarea solurilor din Romania

Primele observatii cu character stiitific asupra unor soluri din tara sunt consemnate de Ion Ionescu de la Brad in monografiile asupra fostelor judete Dorehoi (1866), Mehedinti (1869) si Putna (1869).
Cercetarile organizate asupra solurilor tarii au inceput in 1906, odata cu infiintarea Institutului geologic al Romaniei, in cadrul sectiei d pedologie condusa de Gh. Munteanu-Murgoci, fondatorul pedologiei moderne romansti. Impreuna cu colaboratorii sai, P. Enculescu si Em. Protopopescu-Pache, a intocmit prima harta a solurilor tarii, care a fost publicata in 1911, la scara 1: 2 500 000.

Alte referate despre: clasificarea solurilor, clasificarea solurilor din romania, clasificare soluri

Studiul municipiului Braila

In privinta limitelor, orasul Braila se extinde pana la localitatile: Cazasu in sud, Roman in sud-vest, Gemenele in vest, Scortaru in nord-vest, Silistea si Baldovinesti la nord, iar in est pana la malul Dunarii; ele reprezinta in general zona periurbana.

Alte referate despre: zone functionale ale municipiului braila, piata de monopol pe municipiul braila, geologia municipiului braila

Gestionarea deseurilor nepericuloase din Municipiul Moinesti

La modul general, deşeurile sunt un rezultat inevitabil al activităţilor şi evoluţiei umane, iar cauzele principale ale genezei lor sunt:
- biologice -rezultat al ciclurilor vitale în lumea plantelor, animalelor şi a omului;
- chimice -toate reacţiile chimice sunt guvernate de principiul conservării materiei, rezultând în final un produs utilizabil dar şi elemente neutilizabile. Chiar şi energia pierdută prin căldură, vibraţii, zgomote, produce poluare, chiar dacă nu este luată în considerare ca deşeu;
- tehnologice - din procesele de prelucrare şi transformare a materiilor prime şi materialelor;
- economice - toate produsele au o durată fizică limitată;
- comerciale - atractivitatea unor noi produse le elimină pe cele vechi, iar ambalajele joacă uneori un rol hotărâtor în reclamă şi marketing, devenind rapid deşeuri;
- accidentale – în cadrul inevitabilelor disfuncţionalităţi ale sistemelor de producţie şi a riscurilor tehnologice ...

Alte referate despre: gestionarea deseurilor in municipiul bistrita referat, gestionarea deseurilor municipiul referat, gestionarea deseurilor referat

Influenta agriculturii intensive asupra solurilor

Influenta agriculturii intensive asupra solurilor:Toate solurile lumii sunt influenţate de un anumit număr de factori de natură fizică, chimică şi biologică ce duc la degradarea acestuia. Totodată, se pare că pentru o mare parte a globului, aceşti factori afectează mai ales nivelul producţiei agricole ce condiţionează alimentarea populaţiei, în timp ce pentru o altă parte a acestora influenţele sunt, la moment, mai mult de ordin ecologic.

Alte referate despre: influenta agriculturii intensive asupra solurilor italiei, influenta agriculturii intensive asupra solurilor, influenta agriculturii asupra mediului

Delta dunarii - vegetatia

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, înca de la
începutul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor
327 specii pe care le putem întâlni în delta si care reprezinta 81%
din avifauna României. Dintre acestea cuibaresc 0x01 graphic
218 specii, restul de 109 specii trecând prin delta si ramânând
diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile
acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin
delta 60 specii, în total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din
avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este
alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul
acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile
cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata
este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza în 5 tipuri
ecologice principale : specii strâns legate de apa, strict stenotope
(cufundari, corcodei, ...

Alte referate despre: delta dunarii vegetatie, delta dunarii-vegetatie si animale, delta dunarii vegetatia

Municipiul Suceava

Municipiul Suceava
Oraşul Suceava s-a dezvoltat în perioada feudală ca o cetate şi ca vechi târg aflat la o rascruce de drumuri comerciale , cele care legau Europa de Nord cu cea de Sud şi care legau Europa apuseana de cea de Răsărit. Suceava a fost capitala Moldovei pentru o lungă perioadă de ani dar a cunoscut cea mai infloritoare dezvoltare în vremea lui Ştefan cel Mare. Oraşul Suceava a avut două importante puncte fortificate: Cetatea Şcheia cu o scurtă existenţă fiind construită de Petru I Muşat şi dărâmatâ apoi în timpul lui Alexandru cel Bun, şi Cetatea de Scaun care a fost ridicată de Petru I Muşat şi apoi reîntărită în timpul lui Ştefan cel Mare.

Alte referate despre: municipiul suceava, populatia municipiului suceava, numar locuitori municipiul suceava

Municipiul Baia Mare

Municipiul Baia Mare,important centru urban din nord-vestul Romaniei,este localitatea de resedinta a judetului Maramures.Plaiurile baimarene,binecuvantate de Dumnezeu cu inestimabile bogatii si frumuseti naturale,confera localitatii un valoros potential economic si turistic.Gasim la Baia Mare,pe un perimetru restrans,forme variate de relief,de la ses la munte,cu lunci si dumbravi ademenitoare,cu paduri si poieni ozonate,cu izvoare cristaline si platouri montane,cu peisaje incantatoare ce starnesc admiratie si dragoste de drumetie.Asezare.Municipiul Baia Mare se afla in depresiunea cu acelasi nume,pe cursul mijlociu al raului Sasar,la o altitudine medie de 228 m fata de nivelul marii,fiind cuprins de coordonatele geografice 47'48' latitudine nordica si 23'10'-23'30' longitudine estica.In componenta orasului intra localitatile suburbane Blidar,Firiza,Valea Borcutului si Valea Neagra.

Alte referate despre: totul despre municipiul baia mare, poluarea chimica a municipiului baia mare, activitati economice specifice municipiului baia mare

Flora si fauna din jurul Bucurestiului

Cireşul
Este un pom fructifer din familia rozaceelor, înalt de 8 – 12 metri cu trunchiul de culoare brună cenuşie, cu flori albe. Fructul este format dintr-o grupă cărnoasă, sferică, de culoare gălbuie sau roşie cu diferite nuanţe, cu gust dulce sau amărui. Se cultivă în livezi sau în grădinile particulare. Lemnul cireşului este folosit la fabricarea mobilei.

Alte referate despre: flora si fauna din jurul bucurestiului, flora si fauna in regiunea bucuresti, flora si fauna in jurul romaniei

Delta Dunarii - geneza, fauna

Suprafata totala a Deltei Dunarii este de 4152 km2 din care 3446 km2 (82%) se gaseste pe teritoriul Romaniei. Ca marime este a doua in Europa dupa delta fluviului Volga, si a douazeci si treia din lume. GENEZA Cel mai tanar pamant al Romaniei, asa cum este cunoscut din manualele de geografie, Delta Dunarii potrivit oamenilor de stiinta, s-a format intr-un golf al Marii Negre incepand din Pleistocenul superior. In aceasta etapa s-a schitat un cordon litoral numit "cordon initial", care s-a apreciat ca a inceput in partea centrala cu circa 11 000 ani i.e.n.(N. Panin 1983, N. Mihailescu 1989).

Alte referate despre: delta dunarii - flora fauna, delta dunarii geneza, delta dunarii referat fauna

Fauna abisala

Etajul supralitoral - constituie partea litorala acoperita intamplator de apa, de catre valuri. Pe tarmurile nisipoase sau stancoase putem intalnii alge sau animale moarte de diferite specii.Etajul mediolitoral - este acoperit de apa doar in timpul fluxului mareic. In acest etaj cresc cateva specii de alge heliofite si treaiesc unele gasteropode, lamelibranhiate, anelide, pesti etc.

Alte referate despre: fauna abisala, fauna abisal, referate fauna abisala

Evolutia solurilor brune argiloiluviale utilizate in cultura plantelor agricole

Referat despre Evolutia solurilor brune argiloiluviale utilizate in cultura plantelor agricole
Solurile brune argiloiluviale fac parte din clasa Argiluvisoluri ce au ca orizont de diagnostic un orizont Bt,adica B argiloiluvial,de unde si denumirea clasei. Se intalnesc impreuna cu solurile brune luvice si luvisolurile albice,de obicei in continuarea(spre zone mai umede si mai inalte)solurilor cenusii in partea de est a tarii a solurilor brune-roscate in partea de sud si sud-vest,si a cernoziomurilor argiloiluviale in partea de vest.Ocupa suprafete reprezentative in Podisul Transilvaniei,Piemonturile Vestice, Campia din vestul si nord-vestul tarii,Podisul Getic,Subcarpatii si Dobrogea de nord.

Alte referate despre: evolutia solurilor brune argiloiluviale, soluri brune argiloiluviale, solurile brune argiloiluviale

Agricultura generala - Factori de vegetatie

Calitatea luminii
Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Razele rosii si galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon, iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele albastre la sinteza proteinelor.

Alte referate despre: factorii de vegetatie ai agriculturii, factori de vegetatie, factorii de vegetatie
Referate afisate : 17
Medie note: 7.97 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles