Vegetatie mediteraneana

Vegetatia Mediteraneana

Vegetatia Mediteraneana - Vegetatia este compusa din arbori xerofiti,copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici si cerate pentru a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea de fotosinteza.

Focul este un lucru obisnuit prin partile cu paduri mediteraneene. Tufisurile isi formeaza crengute cu muguri dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai repede dacat alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri sunt rezistente la foc,exemplu fiind stejarul de pluta.Altele sunt dependente de foc deoarece isi imprastie semintele sau germineaza doar dupa in incendiu.

Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite.Cele mai cunoscute dintre acestea sunt padurile ce cresc in jurul Marii Mediterane.Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari vesnic verzi si pini a fost “alterata” de interventia omului.In ...

Nivel: Liceu
Dimensiune: 4kb
Downloads: 5212
Materia: Geografie

Turcia

Platoul Anatolia primeste doar jumatate din precipitatiile din zona de coasta, dintre care cea mai mare parte cade intre Octombrie si Aprilie, multe sub forma de zapada. Muntii din est au ierni si mai lungi si mai reci. Anatolia de sud-est inregistreaza cele mai mari temperaturi de vara, aproximativ 30(C in Iulie si august.

Alte referate despre: referat turcia, turcia referat, turcia

Elvetia

Elvetia e un mozaic format din 23 de cantoane dintre care trei sunt
divizate la randul lor in semicantoane .Fiecare dintre acestea poate
fi comparat cu un stat mic, independent, avand propriul sau guvern,
parlament, legi si tribunale .Cantoanele sunt alcatuite din circa 3000
de municipii care sunt in mare masura autonome .In ansamblu, la aceste
cantoane se face referire sub numele de Confederatia Elvetiana
(Confederation Helvetica) explicandu-se astfel sensul initialelor
,,CH' care apar pe autoturisme .

Alte referate despre: referat elvetia, elvetia referat, elvetia

Zonele biogeografice ale Pamantului

1.Zona calda Aceasta zona biogeografica este corespunzatoare zonei climatice calde si cuprinde biomurile de padure, savana si desert. Padurea ecuatoriala - se deosebeste de celelalte paduri prin marea densitate de plante si prin etajarea sa in functie de inaltimea arborilor:- etajele sunt:•primul etaj: -are arbori mici (10m)•al doilea etaj:- are arbori de 30 m inaltime, a caror coroana formeaza o bolta continua. •al treilea etaj - are arbori de 40-60 m inaltime; in padurea ecuatoriala cresc numeroase animale: maimute (urangutanul, cercopitecul, gorila etc.), serpi, soparle, pasari viu colorate, furnici, tantari si paianjeni uriasi, elefanti, rinoceri, hipopotami, si jaguari (traiesc la marginea padurii).

Alte referate despre: zonele biogeografice ale pamantului, zonele biogeografice, zone biogeografice

Vegetatia si fauna Romaniei

Fauna padurilor
Mamifere:ursul, rasul, jderul, lupul, iepurele, veverita, vulpea, dihorul, cerbul, viezurele, mistretul.
Pasari:cocosul de munte, cucuveaua, pitigoiul, pitulicea, iernuca, ciocanitoarea, porumbelul gulerat, forfecuta, gaita, acvila de munte, vulturul negru, sorecarul, corbul.
Fauna acvatica: lipanul, moiaga, lostrita, cleanul, scobarul, mreana, obletul, babusca, bibanul, crapul, pastravul.
Reptile: vipera comuna, soparla de munte, tritonul.

Alte referate despre: vegetatia si fauna romaniei, vegetatia si fauna europei, vegetatia si fauna orizontului local

Vegetatia Muntilor Bucegi

Diversitatea formelor de relief, structura geologica, altitudinea ce se ridica cu putin la peste 2500 metri, ofera conditii deosebit de variate ce au permis instalarea unei flore pe aceeasi masura de bogata si variata, cuprinzand toate grupele mari de plante.

Carcterizarea florei algale
Din cuprinsul Masivului Bucegi sunt semnalati 375 de taxoni algali. Unitatile sistematice precum: Sinaiella Gruia -gen, Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia -specii si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia morpha caulinara Gruia -forme morfologice, apartin la 8 filumuri: Cyanophita = 138 taxoni, Chlorophyta = 78 taxoni, Xanthophyta = 49 taxoni, Flagellata = 1 taxon, Euglenophyta = 2 taxoni, Pyrophyta = 2 taxoni. Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri, pesteri.

Caracterizarea micoflorei
Flora micologica a Muntilor Bucegi este deosebit de bogata si diversa in alcatuirea ei, majoritatea criptogamelor gasind in acest areal conditii din ...

Alte referate despre: vegetatie muntii bucegi, flora si vegetatia muntilor bucegi, vegetatia muntilor bucegi

Fauna - vegetatia municipiului Pitesti

La Pitesti predomina vegetatia caracteristica dealurilor din Piemontul Getic.Pe terenul urban si periurban se dezvolta vegetatia de padure colinara, vegetatia de silvostepa , iar ca tip azonal, vegetatia de lunca.Teritoriul Pitestiului si al comunelor suburbane este populat de animale specifice zonei de interferenta a faunei central-europene de padure,est europene de stepa si sudice.Majoritatea animalelor din fauna terestra apartine biotopului de padure colinara si, mai in mica masura, biotopului de silvostepa.

Alte referate despre: fauna - vegetatia municipiului bacua, vegetatia fauna si solurile din municipiul pitesti, vegetatia fauna solurile din municipiul pitesti

Potentialul biopedoclimatic al regiunilor munte

Condiţiile climatice de ansamblu:
La latitudinea ţării noastre, mişcarea generală a maselor de aer atmosferic se produce, în mod obişnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adică areale de mică şi de mare presiune atmosferică (numite «arii ciclonale» şi respectiv «arii anticiclonale») - introduce modificări în această deplasare şi are ca, urmare apariţia unor fronturi de ploi sau schimbări termice, precum şi modificări ale direcţiilor de propagare a curenţilor de aer, în raport însă şi cu unii factori locali.

Relieful, în primul rând prin altitudine, în al doilea rând prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificări locale destul de însemnate: scăderi de temperatură în raport cu înălţimea şi creşterea cantitativă a precipitaţiilor la altitudini mai ...

Alte referate despre: potentialul turistic in regiunea maramures, potentialul turistic natural al muntilor retezat, regiunea muntilor apuseni

Insula Sfanta Elena

Situata in Atlanticul de Sud, la Est de dorsala medio-atlantica, la 1800 Km de Afica si 3500 Km de Brazilia, reprezinta un rest dintr-un con vulcanic mult mai dezvoltat si mai inalt in trecut. Astazi se mai gasesc cateva parti din vechiul con vulcanic reprezentate prin Mount Actaeon, cu 875 m si High Peak cu 797 m. Se apreciaza ca vulcanul a activat cu 14 milioane de ani in urma.
Desi de la distanta pare lipsita de vegetatie, in interiorul ei se dezvolta un covor vegetal, paduri de conifere, care totalizeaza circa 700 de specii din care doar 52 sunt indigene, restul fiind aduse din Marea Britanie, India si Africa. Dintre acestea inul adus din Noua Zeelanda in 1874 constituie principala cultura care asigura industria de uleiuri si alte derivate din in.
Cresterea animalelor este asigurata ...

Alte referate despre: insula sfanta elena, insula sfanta elena napoleon, referate insula sfanta elena

Despaduririle si urmarile lor

De exemplu in Carpatii Meridionali limita actuala coboara in unele locuri la 1400 sichiar1300 de metri, in timp ce pe versantii mai puternici inclinati, nefavorabil extinderii pajistilor, ea oscileaza in jurul altitudinii de 1800 de metri. Coborarea antropica a limitei paduri a adus in multe cazuri la disparitia unui tip caracteristic de vegvegetatie – reristea de limita.

Nu orice modificare a invelisului vegeal poate fi considerata ca un element de degradare a mediului. Uneori vegetatia initiala a fost inlocuita cu formatiuni naturale secundare echilibrate, cu productivitate ridicata (cum ar fi de exemplu pajistile naturale utilizate ca fanete, formate dupa defrisarea padurilor), sau prin culturi agricole, fara a se provoca o deteriorare a terenurilor respective.

Degradarea vegetatiei se manifesta proin modificari care duc pe de o parte la scaderea productivitatii ...

Alte referate despre: despaduririle si urmarile lor, despaduririle si urmarile lor catastrofale, despaduriri si urmarile lor

Agricultura generala - Factori de vegetatie

Durata iluminarii
Reprezinta numarul de ore pe zi, cat plantele sunt expuse la lumina.
La ecuator, zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. Trecand de la ecuator spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat la aceste conditii de lumina, fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism.

Alte referate despre: factorii de vegetatie ai agriculturii, factori de vegetatie, factorii de vegetatie

Flora si vegetatia unor masive muntoase din Romania

În locul lor s-au instalat ulterior pe versanţii mai slab înclinaţi tufărişuri de afin (Vaccinium myrtillus), bujor de munte (Rhododendron kotschyi), alături de care apar plante ierboase înalte: Calamagrostis villosa, Hypericum maculatum, Scorzonera rosea şi Deschampsia caespitosa în locurile plane, cu umiditate ridicată, iar pe crestele şi şeile vârfurilor înalte s-au instalat comunităţi alpine, formate din Oreochloa disticha, Potentilla ternata, Festuca airioides, F. nigrescens.

Alte referate despre: flora si vegetatie in campina, flora si vegetatia in judetul sibiu, masive muntoase

Trasaturile principale ale ideologiei rasiste

Conform definitiei nazistilor un popor sau o natiune este constituit din cateva rase componente.Spre exemplu, se sustinea ca poporul german este predominant nordici , dar ca in sangele sau se amestecase si sange dinaric, mediteranean, baltic sau al altor rase. Poporul norvegian detinea mai multe componente nordice si din acest motiv se plasa intr-o pozitie ierarhica superioara chiar si fata de germani.

Alte referate despre: trasaturile principale ale democratiei, care sunt trasaturile principale ce ne evidentiaza personalitatea, trasaturile principale ale regimului democrat

Civilizatia si cultura romana

Aceasta are la baza o dubla origine divina si un fratricid.Acestea sunt legendele care stau la baza formarii poporului roman. Cert este ca Imperiul Roman a reusit sa cucereasca numeroase teritorii, cucerind si supunand romanizarii mare parte din Europa de azi, dar cuceririle nu s-au oprit pe continentul european, continuand in Africa si chiar in Asia (Armenia, Mesopotamia si Babilonia). Cucerind mult cultura romana a imprumutat multe lucruri din alte culturi si de la alte civilizatii, in special de la civilizatia greaca care a fost una infloritoare.

Alte referate despre: civilizatia si cultura romana, civilizatia si cultura franceza, civilizatie si cultura
Referate afisate : 14
Medie note: 8.30 / 10
Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles