Cicluri biogeochimice globale

Trimis la data: 2010-01-30 Materia: Chimie Nivel: Facultate Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 289
Autor: Paul Avarvarei Dimensiune: 1568kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Cicluri biogeochimice globale
CICLUL CARBONULUI
Circulatia carbonului este strans legata de activitatea energetica a biosferei, reducerea lui chimica la compusii organici constituind modul principal de inmagazinare si transfer ale energiei de catre sistemele vii. Ciclul biogeochimic al carbonului releva faptul ca cea mai mare parte (95%) din acest element se afla depozitat in litosfera, sub forma de carbonat de calciu si alti carbonati (fig.1), deci intr-o forma mai putin accesibila. Producatorii primari consuma anual aproximativ 105 miliarde tone de dioxid de carbon, din care 32 miliarde tone (aproximativ 30%) se reintorc relativ repede in atmosfera datorita respiratiei acelorasi organisme.
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Cicluri biogeochimice globale
Dioxidul de carbon circulat prin organismele vegetale si animale reprezinta circa 0.2-0.3% din totalul usor accesibil. Un calcul simplu demonstreaza faptul ca in actualul echilibru al ecosferei, punerea in circulatie a intregului fond de rezerva a carbonului accesibil vietii necesita intre 300 si 500 de ani. Acest echilibru multimilenar este astazi in pericol de a fi tulburat prin arderea in cantitati tot mai mari a carbunelui, a petrolului, lemnului etc.

Ricklefs (1974) apreciaza ca, in momentul de fata, prin consumarea combustibililor fosili, se elimina in atmosfera o cantitate de CO2 echivalenta cu 2% din actualul fond de schimb al carbonului pe Terra, ceea ce depaseste cu 1.70-1.75% cantitatea de CO2 consumata anual in fotosinteza de vegetatie. Prin actiunile sale, omul a amorsat un proces de acumulare a dioxidului de carbon in atmosfera, ale carui urmari in viitor vor produce dereglari majore.

Din ecuatia generala a fotosintezei si a respiratiei rezulta faptul ca implinirea ciclului biogeochimic al carbonului este interconditionata de desfasurarea sincronica a ciclului biogeochimic al oxigenului si al apei.

CICLUL OXIGENULUI
Rezerva de oxigen molecular s-a constituit prin procese de suprafata, constand in fotodisocierea chimica a apei sub actiunea razelor ultraviolete si prin fotosinteza realizata de catre plantele verzi; astfel, ciclul oxigenului se intrepatrunde strans cu cel al carbonului si hidrogenului.

Contributia fotosintezei actuale la imbogatirea atmosferei terestre, tinand seama de cantitatea de dioxid de carbon fixata in biomasa vegetala rezultata, trebuie sa fie in jur de 2.7 x 1011 tone de oxigen, eliminate anual; deci aproximativ de 24 de ori mai mult decat intreaga masa de oxigen existenta in atmosfera terestra in perioada biogenezei.

Apropae toata cantitatea de oxigen este folosita in procesle de respiratie si fermentatie a substantelor organice de catre organismele heterotrofe, nefotosintetizatroare, in special bacterii. Reciclarea biogeochimica a oxigenului dureaza, aproximativ, 2500 de ani. Reducerea cantitatii de oxigen in atmosfera in urma defrisarii, ca rezultat al unor actiuni umane dezechilibrante, ar permite supravietuirea omului cel mult un mileniu si jumatate.

Defrisarea padurilor tropicale constituie un serios motiv de neliniste, avand in vedere faptul ca acestea reprezinta principalul producator de oxigen, care degaja anual, prin fotosinteza, o cantitate de 55.5 x 106 tone de oxigen. Pe de alta parte, in S.U.A., covorul vegetal genereaza doar 40% din oxigenul consumat aici, restul provenind din tarile si oceanele invecinate.

La nivelul ecosistemelor acvatice stagnante si a celor oceanice sau marine, procesele de eutrofizare determinate de afluenta sporita de compusi organici sau nutritivi (azot si fosfor) provoaca dezechilibre care pot conduce la consumul integral al oxigenului dizolvat si, ulterior, la eliminarea organismelor aerobe.

CICLUL AZOTULUI
Circuitul azotului (fig.3) este mult mai complex decat al celorlalte elemente biogene; acest ciclu fiind influentat de rezerva uriasa de azot liber din atmosfera.

Ciclul biogeochimic al azotului poate fi impartit in doua sectiuni:
a) ciclul mare, in care se utilizeaza si se inscrie in circuit fondul urias de rezerva (circa 79% din atmosfera) si
b) ciclul mic, in care circulatia azotului se desfasoara intre organisme si sol, fara participarea fondului de rezerva.

Sub actiunea descarcarilor electrice sau a radiatiilor ultraviolete are loc, pornind de la N2 si O2, formarea de oxizi de azot care, odata cu ploaia, sunt antrenati la sol. Cantitatea de azot astfel ajunsa la sol poate varia intre 0.5 si 16.0 kg/ha/an, fiind estimata la nivel global la milioane t/an.

Prin actiunea organismelor fixatoare de azot din sol (Azotobacter, Clostridium etc.) si a celor simbionte prezente in nodozitatile de pe radacini (Rhisobium pentru Leguminosae, Actinomyces pentru Alnus) sau de pe frunze (Mycobacterium rubiaceum la Rubiaceae), sunt transferate in biosfera sub forma de substanta organica cantitati considerabile de azot, appreciate la 44 milioane tone/an. Fenomenul de fixare biologica a a zotului are loc cu amploare mai redusa (10 milioane tone/an) si in mediul acvatic sau pe soluri umede, prin activitatea metabolica a unor alge albastre (Cyanophyta).

Compusii organici ai microorganismelor sunt fie inglobati in lanturile trofice ale ecosistemului, fie mineralizati rapid dupa moartea acestora. In contact cu radacinile plantelor, azotul mineralizat, de obicei sub forma de azotati, este absorbit si transformat in aminoacizi, iar apoi in proteine ale plantelor superioare.

Aceste proteine constituie baza alimentatiei azotate a numerosi consumatori, cum sunt animalele, plantele heterotrofe, microorganismele si chiar omul. Azotul poate parasi ciclul ecosistemelor terestre fiind transportat de rauri in ocean (30 milioane tone /an); aici, o parte este preluat de planctonul marin, intrand in lantul pradatorilor, revenind in circuit prin intermediul pasarilor (guano) si mamiferelor sau prin denitrificare pe uscat. Cea mai mare parte este insa acumulata in sedimentele profunde.

Societatea agricola intervine in circuitul azotului din ecosistemele de cultura, exportul de azot fiind compensat de catre om prin ingrasamintele naturale (gunoi de grajd, guano) sau minerale (sulfat de amoniu, azotat de amoniu, ingrasaminte complexe etc.), acestea din urma reprezentand peste 40 milioane tone/an si rezultand din fixarea azotului atmosferic, ceea ce contribuie la o crestere cu peste 50% a ratei globale de fixare.

Efectele cresterii necontrolate a cantitatii de azot, infiltrarea acestuia in straturile acvifere si eutrofizarea apelor continentale releva perturbarile provocate de dezechilibrul in circuitul azotului si in ciclul biogeochimic al celorlalte elemente.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles