Clasificarea speciilor de pomi fructiferi

Trimis la data: 2010-08-19 Materia: Agronomie Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 143
Autor: Florina Lazar Dimensiune: 22kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Clasificarea speciilor de pomi fructiferi
Speciile pomicole se clasifica dupa habitus in:
- pomi propriu-zisi, care au trunchi si coroana formata din ax si ramificatii de ordinul 1, 2 si 3 (ramuri de schelet sau sarpante, ramuri de semischelet sau subsarpante, ramuri de garnisire cu muguri vegetativi si de rod). Fenomenul de polaritate se manifesta in mod evident: la unele specii apare etajarea naturala, la altele axul se abate de la cresterea verticala (cais, nuc). Pomii se caracterizeaza prin longevitate mare (40-100 ani) si cresteri viguroase. Inaltimea lor variaza de la 2-4 m piersici in sistem de cultura superintensiv la 10 m la nuc si castan comestibil in sistem de cultura clasic, agropomicol.
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Clasificarea speciilor de pomi fructiferi
- arbustoizii au doua-trei trunchiuri, coroana este neuniforma, cu simetria mai mult sau mai putin evidentiata, iar manifestarea fenomenului de polaritate descreste in intensitate. Arbustoizii manifesta o crestere bazala prin formarea de numerosi lastari la baza tulpinilor. Durata de viata este de 15-20 ani, ajung la inaltimi de 3-4 m si intra pe rod mai repede. Arbustoizii se inmultesc usor pe cale vegetativa. In plantatii se remarca visinul arbustoid, tipuri de nuc, alun, gutui arbustoid ;

- arbustii fructiferi se caracterizeaza printr-un habitus redus de 1-1,5 m, sub forma de tufa, cu lastari in jurul coletului. Ei au o durata de viata de 10-15 ani, in plantatie existand in cadrul tufei 10-15 tulpini cu varste de 1-6 ani. Soiurile se caracterizeaza printr-o fructificare precoce. In cultura arbustilor fructiferi sunt plantatii de coacaz negru, coacaz rosu, de agris si de afin;

- semiarbustii sunt specii care prezinta o durata scurta de viata a tulpinilor. Acestea se formeaza in primul an ca lastari pe care se diferentiaza mugurii de rod, la sfarsitul perioadei de vegetatie se lignifica, iar in anul urmator apar florile si fructele. Tulpinile care au fructificat se usuca. Tufele de zmeur si mur, reprezentanti ai acestor semiarbusti se refac cu ajutorul drajonilor. Drajonii sunt lastari care se formeaza din muguri aflati pe radacini, mod de inmultire vegetativa folosit la aceste specii;

- plantele semiierboase se caracterizeaza prin formarea de tulpini secundare numite stoloni, care se ramifica din tulpina scurta, verticala, in contact cu solul. Pe tulpinile acestor plante apar rozete cu 3-4 frunze si radacini la noduri. Capsunul si fragul sunt speciile care se incadreaza in aceasta grupa de plante pomicole.

- plantele liane Actinidia (kiwi) culturi in curs de aclimatizarea la noi in tara prin hibrizi mai rezistentila climat continental creeati in Italia.

- plante subtropicale lamaiul si smochinul cultivate la noi ca plante de apartament.

Speciile pomicole se clasifica in functie de fruct in:
- specii pomacee (semintoase) cu pseudofruct: mar, par, gutui, mosmon, specii care se caracterizeaza prin o durata mare de viata (60-70 ani). Pomii sunt altoiti pe portaltoi generativi tip franc (din soiuri locale) sau salbatec. Pomii prezinta o vigoare mare si coroana inalta are ramuri de schelet puternice.

Pomii in livezi infiintate in sistem de cultura intensiv sau sistem superintensiv sunt altoiti pe portaltoi vegetativi de vigoare mijlocie si respectiv portaltoi vegetativi de vigoare slaba. Speciile semintoase sunt foarte rezistente la ger si pretentioase fata de umiditatea si fertilitatea solului.Ele prefera cultura in cadrul plantatiilor din zone de dealuri. Pomii prezinta o vigoare de crestere medie sau mica, predominand la coroanele de volum redus ramurile de garnisire.

Ramurile de rod la aceste specii au mugurii dispusi solitari. In varful ramurilor sunt situati muguri micsti, iar mugurii de rod sunt dispusi lateral. Astfel este impiecata aparitia fenomenului de degarnisire a ramurilor de rod. Rozeta de frunze care se formeaza la mar si par din mugurele mixt apare prima, urmata de o inflorescenta care prezinta o buna ramificare. Repausul biologic al soiurilor de pomacee este lung.

Ele infloresc in lunile aprilie-mai, iar consecinta este un procent mic de muguri care isi pierd viabilitatea primavara. Pomii poseda o capacitate redusa de formare a lastarilor anticipati si nu pot forma coroana din pepiniera. Majoritatea soiurilor sunt soiuri autosterile. Aceste specii prezinta soiuri precoce si soiuri tardive;

-drupacee (samburoase) prezinta fructul ca o drupa: prun, cais, cires, visin, piersic. Aceste specii sunt mai putin rezistente la ger si unele sunt cultivate in zone mai calde. Pomii au o crestere mai accentuata prin lastari anticipati, cu doua-trei valuri de crestere anuala. Lastarii anticipati din muguri axilari apar frecvent la speciile cais si piersic. Lastarii sunt utilizati la formarea coroanei in scurt timp, in primii ani dupa plantare.

Mugurii de rod sunt situati pe ramurile de rod lateral altern. Mugurii sunt solitari la cires si visin si grupati la cais si piersic. Aceasta dispunere duce la degarnisirea ramurilor de rod dupa fructificare. Dispunerea mugurilor de rod in grupuri asigura fructificarea si ramificarea. Soiurile de prun pot prezenta mugurii de rod dispusi solitari sau in grupuri, acesta fiind un caracter de soi.

Pomii infloresc primavara timpuriu, in unii ani florile fiind distruse de ingheturilor tarzii de primavara. Majoritatea sunt specii relativ rezistente la seceta. In cadrul speciilor samburoase longevitate mare prezinta speciile cires si prun, iar piersicul si caisul au o longevitate mica.

Majoritatea soiurilor sunt autofertile. Speciile cais si piersic sunt termofile. Pomii se caracterizeaza prin cresteri rapide, care epuizeaza pomul dupa 15-20 de ani. Mugurii de rod se formeaza la aceste specii axial pe ramura, iar in varful ramurei se gaseste un mugure vegetativ. Fenomenul de degarnisire apare la baza ramurii;

- nucifere, care prezinta un habitus variabil de 5-10 m: nucul, castanul, alunul. Aceste specii sunt pretentioase fata de lumina si caldura. Repausul lor biologic are durate diferite in zone cu clima blanda. Coroana pomilor este rara, frunzele sunt mari, florile sunt dioice, iar fructul este o nuca la specia alun sau o nuca falsa la specia nuc. Aceste specii prezinta o longevitate diferita, de la 15-20 ani la alun, la 100-200 de ani la castanul comestibil. Polenizarea lor este anemofila;

-baciforme sunt specii la care fructul este o baca, baca falsa sau polinucule: coacaz negru, coacaz rosu, agris, capsun, mur, zmeur. Aceste specii se caracterizeaza printr-un habitus redus, in forma de tufa. Speciile fructifica numai pe tulpini tinere. Se inmultesc prin drajoni, stoloni si butasi. Au o perioada de viata de 10-15 ani.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles