Conflictele politice

Trimis la data: 2009-10-02 Materia: Sociologie Nivel: Facultate Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 312
Autor: Olariu Cosmin Dimensiune: 34kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Conflictele politice
Desi conflictul a fost intotdeauna fundamental in teoria si analiza sociologica, teoria conflictului este in general, eticheta atasata scrierilor sociologice ale oponentilor dominantei structural - functionalismului, in a doua decada, dupa cel de al doilea razboi mondial. Teoreticienii conflictului subliniaza importanta intereselor in raport cu normele si valorile si modalitatile in care, urmarindu-si propriul interes indivizii au diferite tipuri de conflict, ca aspecte normale ale vietii sociale, mai degraba, decat aparitii anormale sau disfunctionale.
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Conflictele politice
Sustinatorii teoriei conflictului nu afirma ca prezinta vreo teorie generala a societatii, ci subliniaza ca ordinea sociala are mai degraba drept cauza coercitia decat consensul David Locwood sustine ca putem distinge intre integrarea de sistem, sau sistemica care se refera la relatia dintre diferite parti ale sistemului social si integrarea sociala care se refera la norme si valori.

Structural-functionalismul tinde sa le reuneasca pe amandoua si ofera prioritate integrarii sociale. Ori, daca aceasta persistase presupune ca si integrarea de sistem este prezenta. Locwood indica faptul ca integrarea sociala poate exista si fara integrare de sistem. O criza economica, de exemplu poate indica existenta unui conflict de sistem, dar nu duce in mod automat la o prabusire a integrarii sociale.

Lewis Coser incearca sa integreze analiza conflictului social in structural-functionalism, vazandu-l ca un proces al managementul tensiunii, sau ca parte al procesului de reintegrare ca reactie la schimbarea sociala. In sociologia moderna, conflictual este reprezentat in moduri diferite prin dezvoltari teoretice precum teoria structurarii (A. Giddens) ca si prin teoria alegerii rationale.

Spre exemplu, teoriile schimbului considera ordinea sociala drept rezultatul neplanificat al actelor de schimb intre membrii unei societati. Exista doua variante principale ale acestor doua teorii. Teoria alegerii rationale-localizeaza sursa ordinii in avantajul personal al individului castigat prin schimb cooperativ.

Teoria antropologica a schimbului-pretinde ca atat ordinea cat si urmarirea avantajului personal, sunt efecte ale naturii fundamental ritualice si simbolice pe care o au lucrurile schimbate. In ambele versiuni conflictul social este pur si simplu consecinta dezagregarii proceselor de schimb.

Conflictul politic, in esenta sa, nu se deosebeste de alte procese sau fenomene similare, exprimand un antagonism, o relatie opozanta intre doua sau mai multe entitati ale caror interese sunt contrarii in privinta detinerii si gestionarii unor resurse.

Entitatile care se afla in conflict daca sunt si se manifesta in spatiul politic, iar conflictul este monitorizat si gestionat de instante politice, dobandeste aspect politic, fiind incadrat si definit ca avand natura politica in tipologia conflictelor.

Sursa generatoare de conflicte sociale o reprezinta puterea. Definitia cea mai cunoscuta a puterii este cea a lui Max Weber. Acesta priveste puterea drept conceptul fundamental in stratificare, clasa, statusul si partidul fiind trei dimensiuni distincte ale acestuia. In linii mari, clasele erau rezultatul distributiei puterii economice, statusul reprezenta un fel de putere sociala definita normativ, iar partidele erau grupuri active in sfera politica ce urmareau diverse scopuri.

Weber a definit apoi puterea in sens general ca fiind probabilitatea persoanelor sau grupurilor de a da curs propriei vointe chiar si atunci cand altii se opun. Daca analizam definitia lui Weber observam cu siguranta in ea ideea de conflict si intentie. Numerosi sociologi care i-au urmat au presupus ca puterea implica si chiar determina rezistenta subordonatilor care trebuie infranta de supraordonati.

Desi dupa cum am spus, sursa generatoare de conflicte sociale o reprezinta puterea, ca factor determinant in structurarea relatiilor socio-politice, nu toate conflictele sociale au o natura esentialmente politica. O buna parte a acestora au o neta esenta sociala pe care si-o pastreaza nealterata pe intreaga lor desfasurare. De exemplu, conflictele in interiorul organizatiilor profesionale, conflictele de munca, conflictele intra sau interfamiliare.

Altele insa cum sunt unele patronate de sindicate, asociatii, organizatii sau grupuri de presiune, pot sa dobandeasca accente politice, indeosebi in procesul de negociere si aplanare. Desi isi pastreaza esenta sociala acestea din urma au un caracter dual, fiind deopotriva si o competitie intre interese politice, surse sau resurse de putere.

Desi accesul inegal al indivizilor si grupurilor la mecanismele de exercitare a puterii este cum s-a afirmat, sursa exclusiva a conflictelor, sub umbrela puterii germineaza si se dezvolta si alte tipuri de conflicte care desi au suport social si amprenta politica nu pot fi socotite ca atare.

Distinctia dintre un conflict sau altul apare mai pregnant atunci cand se face apel la unii indicatori cum sunt:
•Domeniul in care se manifesta: economic, social, politic, militar, confesional.
•Mijloace si instrumente utilizate in tentativa de aplanare a conflictului; tratativele intre parti egale, presiunile, santajul, instrumente diplomatice, recurgerea la forta.

•Actorii implicati in conflict; partide politice, grupuri de presiune, institutii, organizatii sindicale sau patronale, componente ale societatii civile, state, natiuni grupuri etnice.
•Tipul si caracterul resurselor aflate in competitie; banii, timpul, influenta, prestigiul politic, voturile obtinute.
Conditiile, sursele si factorii care conduc la aparitia si manifestarea conflictelor politice pot fi clasificate pe mai multe planuri.

Avem astfel in plan extern, cu caracter universalist:
•schimbarea raportului de forte dintre marii actori internationali;
•aparitia unor noi centre de putere care tind sa creeze un alt sistem de polaritate a puterii in plan mondial si regional;
•climatul international si tipul de raporturi interstatale;
•provocarile la adresa securitatii si stabilitatii internationale;
•procesele de integrare euroatlantica, mondializare globalizare;
•fenomenele de marginalizare a unor societati;
•discrepantele dintre statele bogate si cele sarace;
•malnutritia si saracia;
•tendintele hegemoniste ale unor state sau grupuri de state.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles