Discernamant

Trimis la data: 2010-09-06 Materia: Medicina Nivel: Facultate Pagini: 18 Nota: / 10 Downloads: 8
Autor: Carmen Macovei Dimensiune: 30kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Discernamant
Discernamantul bazat pe normalitatea umana ca modalitate de adaptare la lume si realizare in lume, implica functii senzoriale si intelectuale normale, experienta anterioara suficienta, capacitate de a distinge, prevedea si concepe actele proprii, capacitate de anticipa consecintele faptelor proprii prin reprezentare si gandire logica, deci capacitatea de a actiona liber, la care trebuie adaugata aptitudinea de intelegere si respectare a esentei etice a relatiilor sociale, afectivitatea si vointa de a aspira spre nivelele culturale superioare de alegere umana.

Seminar despre Discernamant
Discernamantul exprima astfel integrarea intr-o sinteza unica a functiilor de percepere (analizatori integrii, experienta anterioara), mnezice, (conditie a invatarii si reprezentarii), de invatare si reprezentare (evocare a experientei in imagini ce favorizeaza anticiparea actelor), gnozice (de elaborare de idei care prin functiile lor superioare ca inteligenta, permit o adaptare supla la situatii, iar prin independenta, gandire, asigura spirtul critic, de comunicare, formulare de solutii) de relatie (de traire afectiva) precum si a functiilor caracteriale si temperamentale.

A discerne o situatie si in consecinta, a avea o conduita adaptabila implica a intelege o situatie, a analiza o situatie prin analiza critica ce se interpune intre stimuli si raspuns, a compensa o situatie, prin inlocuirea unei actiuni, a inventa sau chiar a stimula o situatie prin ocolirea unei actiuni dificile. Aptitudinea de intelegere, de prevenire a consecintelor, de optiune si de stapanire ce dau continut discernamantului devine un criteriu al normalitatii si exprima o stare de constiinta.

Multiple situatii de anulare a discernamantului atesta interdependenta acestor functii psihice in discernamant: surditatea duce la suspiciune, izolarea si inactivitatea la psihoze, izolarea lingvistica la delir, privarea volitiva la dezorientare si confuzie, abuzul de neuroleptice la privarea senzoriala, psihica si sociala, lipsa afinitatilor afective la lipsa remuscarilor si insensiblitatii etc.

Exista astfel nivele de discernamant elementar, instinctiv, reactiv, sau de veghe, de discernamant reflectat, abstract, logic (de reflectare realista a realitatii) si de discernamant anticipativ, axiologic (de optiune pentru valori si distingere a binelui de rau).

De aici, (din cele trei nivele) rezulta si criteriile de abordare a discernamantului care va fi de natura logica (capacitatea de a intelege consecintele faptelor proprii), psihologica (capacitate de anticipare a consecintelor lor), medicala (excluderea unei imbolnaviri psihice), axiologica (aptitudinea a promova si realiza binele) si juridica (capacitatea de a alege si de a fi responsabil).

Responsabilitatea devine astfel capacitatea de autonomie si alegere a actelor, "fiind liber cel ce are puterea de a reflecta asupra propriilor acte, cel care rezistand instinctelor prevede consecintele actelor proprii si aspira la un nivel moral superior" ARISTOTEL. Din criteriul medical sanatatii psihice ca echilibru bio-psiho-social decurg, in esenta, criteriile stabilirii discernamantului (setul de criterii ce permit alegerea) ca aptitudine de a intelege, judeca si evalua adecvat o situatie din punct de vedere psihic.

5. In raport de gradul de nocivitate pentru relatiile interumane ale unui comportament aberant, se impun si masurile de predice, prevenire si protectie sociala. In general, cu cat comportamentul este mai schematic mai stereotip cu atat este mai predictibil, iar gradele de nocivitate ale acestuia scad de la halucinatiile imperative si delirul de influenta (ce fac din bolnav un robot) la individualizarea persecutorului si la acte automatice. Se releva aici rolul medico-social al psihiatriei medico-legale, rolul prin care aceasta specialitate devine o autentica ramura a psihiatriei sociale.

6. accesibilitatea subiectului la reeducare ("ingineria sociala a comportamentului") prin mijloace juridice, medico-pedagogice sau medicale.

Expertiza medico-legala psihiatrica se epuizeaza cu recomandari care vizeaza tratarea subiectului, modularea sanctiunii penale la personalitatea subiectului, sau reinsertia sa prin aplicarea mijloacelor medico-pedagogice adecvate (psihoterapie individuala, de grup etc.) - toate acestea in raport de gradul de alterare a discernamantului.

Expertiza medico-legala psihiatrica a devenit foarte frecventa in practica medico-legala in ultimii l0-15 ani, desi ea a fost prevazuta in toate codurile penale inca din secolul trecut, iar in unele legislatii chiar si mai inainte. Aceasta se explica prin dorinta organelor de justitie de a motiva stiintific, intentia, atitudinea subiectiva a infractorului si deci vinovatia.

Dar aceasta cerinta este determinata, si de excesele apararii, care cauta adesea refugiu, o speranta in expertiza medico-legala. Expertiza medico-legala psihiatrica este efectuata de catre medici legisti si medicii psihiatri si psihologi legisti, in comisiile medicale respective.

Componentele expertizei medico-legale sunt urmatoarele (in prealabil sunt valorificate diferite surse de informare ca: datele din dosarul judiciar, antecedentele infractorului etc.):
l. Preambulul - aici sunt mentionate numele expertilor, nr. adresei organului care a dispus expertizarea, obiectivele expertizei.
2. Istoricul - are o importanta majora in aceste expertize. In general, organul de justitie care solicita expertiza informeaza ca "inculpatul se face vinovat pentru infractiunea prevazuta de art.... /...".

Expertii trebuie sa cunoasca amanunte despre felul cum s-a desfasurat si pentru ce s-a facut infractiunea respectiva. De la istoric vor desprinde doua mari criterii de stabilirea a discernamantului si anume:
1. cu cat o fapta e mai complexa, cu atat in ea s-a investit discernamant mai mult. Este de altfel o relatie direct proportionala intre complexitatea faptei si discernamantul investit.
2. din fapta respectiva rezulta motivatia, mobilul, scopul infractiuni respective.

Motivatiile infractiunii pot fi foarte variate. Unele sunt evidente (furt in scop utilitar), alte motivatii sunt absurde, in aparenta fara mobil (sunt destule omucideri facute in urma unor certuri simple sau contradictii in starea de betie). In asemenea situatii, juristii analizeaza aceste motivatii minore.

Este insa foarte dificila expertizarea unui infractor care a lovit sau a ucis o persoana pe care nu a cunoscut-o si nu avut nimic de impartit cu ea. Exista totusi o motivatie cand victima a fost confundata cu alta persoana pe care ar fi dorit s-o omoare sau s-o loveasca. Cunoasterea acestei motivatii tine de juristi, dar expertul medical trebuie sa le cunoasca la randul lui pentru ca motivatia explica de asemenea cu ce discernamant s-a facut infractiunea respectiva.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles