Domnia lui Stefan cel Mare

Trimis la data: 2010-07-14 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 12 Nota: / 10 Downloads: 69
Autor: Voichita Corina Dimensiune: 28kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Domnia lui Stefan cel Mare
Stefan cel Mare se urca pe tronul Moldovei in primavara anului 1457, deci un an dupa Vlad Tepes in Muntenia, si domneste pana in 1504. Mosteneste o tara in plina orgaAZnizare, dar care din punct de vedere economic incepea sa se dezvolte mai cu seama datorita imprejurarii ca reprezenta o regiune de tranzit intre Europa centrala, Polonia si porturile de la Marea Neagra. Iar faptul ca Moldova avea doua porturi importante, Chilia si Cetatea Alba, ii aducea o substantiala sursa de venituri, prin vami, incat Stefan cel Mare este, pen-tru mica lui tara, un voievod bogat prin taxele vamale pe care le percepe de pe urma comertului international. Insa, de aici si situatia dramatica care va decurge din pierderea, tot in timpul domniei lui Stefan cel Mare, a acestor doua cetati, Chilia si Cetatea Alba.

Domnia lui Stefan cel Mare
Nu vom insista asupra relatiilor si conflictelor pe care ilustrul voievod moldovean le-a avut fie cu marile puteri regionale (in primul rand Imperiul Otoman, Ungaria si Polonia) fie cu alti principi cu interese politice sau economice in spatiul balcanic. Domnia sa a fost lunga (47 de ani), doar cea a regelui Carol I, in secolul al XIX-lea, depasindu-o cu an, iar realizarile sunt pe masura.

In plan intern a asigurat principatului sau o oarecare independenta si un prestigiu Moldovei pe care tara nu-l va mai cunoaste sub nici un alt domnitor, chiar daca a trebuit sa plateasca un tribut simbolic turcilor sau a trebuit sa depuna si el juramantul de vasalitate regelui polon. Insa acesta era sistemul raporturilor in Evul Mediu, si lui Stefan nu I se putea infatisa ca anormal avand in vedere statutul pe care tara sa il avea.

Evlavia populara a asociat numele lui Stefan cu o perioada de aproape nesfarsite si crancene lupte cu turcii. Realitatea istorica e cu totul alta: evident ca conflictele armate cu Imperiul Otoman nu au lipsit, insa Stefan a inteles sa raspunda cu sabia in mana oricareia dintre puterile care amenintau integritatea teritoriala sau statuara a principatului sau.

De aceea, nici ungurii lui Matei Corvin, infranti la Baia in 1467, nici polonezii regelui Ioan Albert, infranti si umiliti in Codrii Cosminului, in 1499, si nici chiar romanii din Muntenia, condusi insa de un voievod inchinat turcilor, nu sunt scutiti de confruntarile cu intransigentul domnitor al Moldovei. Insa, bineinteles, ceea ce a ramas mai viu in memoria populara au fost luptele sale cu turcii, in special cea din 1475, de la Podul Inalt, si cea din 1476, de la Razboieni.

Bilantul? O rasunatoare victorie la Vaslui, impotriva marelui vizir Soliman Pasa, in urma careia faima lui Stefan ajunge pana la Roma, in Occident, insa si o dureroasa infrangere la Razboieni, la finalul careia Stefan intelege ca Imperiul Otomanse se afla intr-o ascensiune greu de oprit cu o armata formata in principal din tarani si razesi neinstruiti din punct de vedere militar.

Biruinta lui Stefan, de la Podu Inalt, a impresionat atat de mult pe cronicarul polon Jan Dlugosz, incat elogiindu-l, scria: "O, barbat demn de admirat, intru nimic mai prejos ducilor eroici pe care ii admiram, care cel dintai dintre principii lumii a repurtat in zilele noastre o victorie atat de stralucita impotriva turcilor.

Dupa parerea mea, el este cel mai vrednic sa i se incredinteze conducerea si stapanirea lumii si mai ales functia de comandant si conducator contra turcilor, cu sfatul comun, intelegerea si hotararea crestinilor, pe cand ceilatii regi si principi crestini trandavesc in lene, in desfatari si lupte civile".

Intr-adevar, constient de impactul creat asupra principilor crestini din Europa, in urma victoriei repurtate, dar si mai moderat in atitudine decat cronicarul polonez, Stefan trimite o scrisoare, in data de 25 ianuarie 1475, mai multor conducatori de state din Europa medievala de atunci: una din cele mai impresionante scrisori de acest gen, o adevarata pagina de antologie, in care - consemnand victoria tarii sale pe care o considera ca "o poarta a crestinatatii" - cerea ajutor militar in eventualitatea unei noi expeditii otomane.

Din nefericire, Stefan a primit numai felicitari pentru succesul obtinut si promisiuni pentru viitoarele confruntari, insa toate au ramas la stadiul de doar simple promisiuni. In vara anului 1476, Mahomed al II-lea purcese el insusi, in fruntea unei armate uriase, spre Tara Moldovei.

La Valea Alba si la Razboieni, Stefan cel Mare, cu o armata de vreo 12 mii de osteni, nu a putut tine piept puhoiului de 200 de mii de turci. Luptele cu turcii au durat pana prin 1487, cand Stefan cel Mare accepta platirea unui tribut catre Poarta, obtinand, in schimb, libertatea Moldovei si pacea mult dorita intre hotarele ei stramosesti.

Un alt aspect din multipla activitate desfasurata de marele domnitor, care trebuie sa fie pus in lumina, este cel de ctitor de lacasuri sfinte. Principalele manastiri ridicate de inaintasii sai in scaun (Probota, Moldovita, Bistrita, Humor, Bohotin, Chiprieni etc.) si-au continuat existenta, primind felurite danii din partea lui Stefan.

Dar numarul lacasurilor de inchinare a sporit prin manastirile, schiturile si bisericile de mir ridicate de Stefan insusi sau de unii dintre dregatorii sai. Pentru multe dintre ctitoriile inaintasilor sai a ridicat constructii noi ori a refacut pe cele deja existente.

O alta categorie de lacasuri de inchinare sunt cele ridicate din temelie de el insusi, asadar manastiri si biserici noi. Cea mai importanta dintre acestea, fara indoiala, o constituie Manastirea Putna, devenita necropola domneasca pentru voivod si familia sa. O alta ctitorie celebra a lui Stefan este Voronetul, ridicata pe locul unui schit din lemn, in care, potrivit traditiei, ar fi trait Daniil Sihastrul, pe care domnitorul nu de putine ori - se spune - il consulta inaintea marilor batalii.

Biserica, ridicata in mai putin de patru luni, din si-a castigat un renume deosebit in lumea intreaga pentru picturile sale exterioare, realizate in jurul anului 1547, in timpul fiului lui Stefan, domnitorul Petru Rares.

In acelasi timp insa, printr-o serie de manifestari, Stefan cel Mare ne apare ca un inovator, atat in domeniul social, politic si militar, cat si in cel cultural. In literatura istorica, figura lui Stefan si intreaga sa activitate, lasand urme pretutindeni pe pamantul Moldovei, ca si faptele sale de arme, au dat loc unei vaste bibliografii.

Studii relativ recente au pus in lumina laturi mai putin cunoscute privind reformele sale economice si sociale, iar rezultatele cercetarilor arheologice cuprinse in nenumarate rapoarte, articole si monografii au pus la dispozitie noi si graitoare marturii pentru cunoasterea aspectului cetatilor, locuintelor si curtilor domnesti, mestesugurilor si vietii orasenesti.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles