Ideile politice ale antichitatii grecesti

Trimis la data: 2010-06-12 Materia: Stiinte politice Nivel: Facultate Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Florian Mara Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Ideile politice ale antichitatii grecesti
Lumea greaca este unitara si totodata divizata. Unitatea ei a devenit evidenta si a cunoscut cotele ei cele mai inalte odata cu aparitia amenintarii persilor, in speta in timpul razboaielor medice (499-449 i. Chr.) Celebra afirmatie platoniciana conform careia "tot ceea ce nu e grec este barbar" confirma aceasta solidaritate de constiinta care opune ansamblul lumii grecesti exterioritatii. Sentimentul comunitar reprezinta unul dintre elementele cheie ale superioritatii culturii grecesti. Aristotel aprecia ca "cel incapabil sa existe intr-o comunitate, sau care nu are nevoie s-o faca din cauza autarhiei sale, nu este o parte a cetatii, ci este o fiara sau un zeu."
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Ideile politice ale antichitatii grecesti
Asa cum observa Kurt Schilling, grecii au inteles ca "Acolo unde nu mai exista o adevarata comunitate, individul este obligat sa isi asigure propria existenta impotriva tuturor celorlalti indivizi, de care fusese pana atunci legat.

Apararea radicala a individului fata de ceilalti este o preluare totala a puterii absolute, adica tirania. Tiranul nu este nimic altceva, in plan social, decat Unicitatea, care considera totul ca fiind proprietatea sa..." Aparitia tiraniilor e o consecinta a dezagregarii acestui sentiment veritabil al comunitatii. "Uneori conflictele deveneau atat de violente incat, in anumite teritorii, partile conveneau sa ceara unui personaj recunoscut pentru intelepciunea si dezinteresul sau sa fixeze regulile jocului social.

Asa s-a intamplat la Atena in anii 600 i. Chr. Cand Dracon si Solon au fost desemnati succesiv sa enunte principiile menite sa ordoneze relatiile dintre membrii societatii." Acesti legislatori (nomoteti) au avut drept contributie principala introducerea legilor scrise. Fara lege unitatea cetatii se pierde. Isonomia (egalitatea cetatenilor in fata legii) este conditie a pastrarii unitatii. Existenta legii nu inlatura insa total si definitiv pericolul tiraniei.

Tirania interna are ea insesi drept urmare o atitudine ostila fata de cetatile vecine. Divizarea pe care o cunoaste lumea greaca s-a concretizat in rivalitati si razboaie intre cetatile-state. Au existat si anumite aliante dar ele au fost temporare si conjuncturale. Divizarea grecilor cunoaste punctul culminant in perioada razboiului din Pelopones, care opune ligile Spartei si Atenei (431-404 i. Chr.)

Aceste rivalitati duc in final la declinul puterii si infrangerea grecilor de catre macedonenii lui Filip al II-lea la Cheroneea. (338 i. Chr.) In anul 197 i. Chr. Imperiul grec va apune in urma cuceririi sale de catre romani. Incepand cu anul 146 i. Chr. Grecia nu mai este decat o provincie romana.

Cetatile grecesti erau in plan politic independente unele fata de celelalte. Aceasta insemna ca ele erau libere sa isi hotarasca modul de guvernare si de organizare interna. (Termenul grecesc de polis insemna chiar "arta de organizare a cetatii".) Grecii vor acorda o mare atentie acestei arte, fiind extrem de preocupati de problemele guvernarii. Ei aveau in vedere in special problema institutiilor: ce institutii erau abilitate sa preia puterea in urma dobandirii acesteia prin mijloace revolutionare si violente?

Cetatile grecesti nu sunt propriu zis orase ci mici state care aveau in centrul lor un oras mai mare inconjurat de zona limitrofa a teritoriilor rurale invecinate. Atunci cand trebuie sa defineasca cetatea Aristotel o pune in opozitie cu alte doua forme de comunitate: familia si satul. Ambele au drept scop supravietuirea. Cetatea are drept scop implinirea idealului de eu Zein (adica "a trai asa cum se cade sa traiasca un om").

Conform lui Aristotel, "Constatam ca fiecare cetate este o comunitate determinata si ca fiecare comunitate a fost alcatuita in vederea unui bine determinat, caci toti actioneaza in numele a ceea ce li se pare a fi bine. De aceea, este clar ca toate comunitatile tind spre un bine determinat, si mai ales cea care le intrece si le contine pe toate celelalte tinde catre binele cel mai ales dintre toate.

Aceasta este asa numita cetate si comunitate politica. Cetatea reprezinta acea forma politica ce permite desfasurarea optima a calitatii de om. Oamenii (cea mai elevata treapta a genului animal, dar cu ratiune si aspiratii catre divin) sunt insa de mai multe feluri. "Asadar natura tinde sa realizeze corpuri pentru sclavi si pentru oameni liberi, pe unele robuste, pentru realizarea celor necesare, pe celelalte drepte si inutilizabile pentru asemenea eforturi, insa capabile de viata politica.(...)

Adesea se intampla si contrariul, ca unii sa aiba doar trupuri de oameni liberi, pe cand altii suflete." Existenta mai multor categorii de locuitori atrage dupa sine existenta unor interese diferite. Este vorba in primul rand de opozitia intre interesele urbane (mestesugari, comercianti armatori, pescari) si cele rurale (marii proprietari de terenuri agricole). Cetatenii (membrii cetatii) si numai ei participau efectiv la viata politica.

Ceilalti locuitori nu aveau un rol definit in viata politica a cetatii. Acesta este cazul nor categorii adesea extrem de numeroase cum ar fi: sclavii, metecii (strainii, extra muros, ), ilotii din Sparta (popor invins si dominat de spartani). "S-a aratat ca unii sunt liberi si altii sunt sclavi in mod natural, si ca sclavia este dreapta si folositoare pentru acestia din urma."

Formele cetatii grecesti sunt foarte diverse. In vreme ce Sparta este dominata de o aristocratie conservatoare, Atena a fost adesea spatiul unei democratii civice care a dat nastere unei vieti intelectuale si culturale remarcabile. Aceasta viata a atins cea mai inalta cota si prestigiul maxim in epoca lui Pericle (443-429i. Chr.)

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles