Relatia dintre literatura si jurnalism

Trimis la data: 2010-04-17 Materia: Mass Media Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 45
Autor: Cristina Mardare Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Relatia dintre literatura si jurnalism
Daca exista genuri si specii jurnalistice privilegiate in privinta disponibilitatii de a incorpora elemente de poeticitate, dintre care unele au fost deja amintite, nu este mai putin adevarat ca si o varietate aparent refractara, prin continut si prin dimensiune, la manifestari ale functiei poetice, cum este stirea poate gasi cai de atragere a interesului cititorului. Modalitatea traditionala la care s-a recurs multa vreme este privilegierea senzationalului, adica selectarea acelor infirmatii din realitate care sunt capabile sa uimeasca si mai cu seama sa ingrijoreze sau chiar sa infricoseze. Principalele curente senzationaliste s-au nascut simultan, dar profund diferit, in USA si in Franta.
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Relatia dintre literatura si jurnalism
Pe continentul american, presa constituie in primul rand o marfa ce trebuie vanduta cat mai rentabil, deziderat ce a dat nastere la Yellow Journalism, adica presei de scandal. Acest jurnalism agresiv continua si in prezent, sub formele sale derivate, de Bonk Journalism si Yuk Journalism, bazate pe scandalurile in care sunt implicate celebritati (primul caz) sau pe o grafica bizarului existential (cel de al doilea).

Exploatarea sistematica a faptului divers se leaga de aparitia presei populare (Penny Press), care foloseste in exces titluri care atrag si intriga, sub care sunt evocate crime, violente, sexualitatea. Mai tarziu a aparut jurnalismul exceptiei, a carui materie prima nu difera radical de cea folosita anterior.

Dictonul sub care este evocat faptul divers este bine cunoscuta fraza: "Un caine care musca un preot nu este o stire. In schimb, un preot care musca un caine iata o stire". In presa franceza se consolideaza o formula strans legata de maniera unui jurnalism literar si politic, bazat pe interpretare, creatie, savoarea expresiei si imaginatie.

Relatia dintre stire si literar, desi poate parea improbabila, se sustine totusi, cel putin uneori, de catre ambele tabere. Am in vedere posibilitatea transformarii textului literar intr-unul poetic si invers, prin operatia de transcodare, adica prin substituirea reciproca a codurilor mediatic si literar.

Prima cale poate fi ilustrata cu ajutorul lui Umberto Eco, cel care in Sase plimbari prin padurea narativa, Pontica, 1997, p. 47 s. u., da un exmplu de limerick (specie literara satirica in versuri) al lui Edward Lear, pe care apoi il transcrie in stil jurnalistic, dupa cum urmeaza.

Se observa ca, potrivit unei practici jurnalistice curente, structura stirii inverseaza cronologia, in sensul ca efectul (adica arestarea faptasei pentru infractiunea de omor deosebit de grav) preceda cauza (discutia contradictorie dintre soti, terminata cu omorul). Partea intai a textului, accentuat expozitiva, cuprinde o serie de formule specifice limbajului juridic: Parchetul de pe langa Tribunalul judetului Gorj, a emis mandat de cercetare in stare de arest, pentru savarsirea infractiunii de omor deosebit de grav.

Partea doua este predominant narativa, in structura ei intrand componente specifice: precizarea momentului (in ultima noapte din luna ianuarie), evocarea faptelor (discutia contradictorie si omorul: a pus mana pe o secure si i-a despicat capul, omorandu-l) si prezentarea protagonistilor, adica a faptasei: Aurica Dobre, muncitoare care trudea din greu pentru intretinerea casei si a victomei: sotul, cunoscut cu antecedente penale, care nu avea nici o ocupatie.

Am subliniat deosebirile dintre aceste parti ale textului publicistic intrucat, asa cum se va vedea, Serban Foarta alege, ca punct de plecare, partea narativa, optiune deloc intamplatoare, caci tocmai aceasta parte relateaza faptele in sine, fapte iesite din comun si capabile, prin aceasta, sa atraga atentia asupra lor. De aceea, se poate spune ca ele sunt, intr-un fel specific, autoreferentiale si, deci, compatibile cu autoreferentialitatea textului poetic.

Trimiterea la textul publicistic constituie o modalitate de dezangajare referentiala a propriului text, care vizeaza nu realitatea propriu-zisa, ci felul cum a fost aceasta prezentata in stire. Textul publicistic devine, astfel, un referent al celui poetic.

O a doua constatare este aceea ca dezangajarea referentiala de care am amintit face ca punctele de contact cu textul publicistic sa fie precare, ele rezumandu-se la inceputul si la sfarsitul textului poetic: "cuadragenara, Aurica Dobre/din Gorj domiciliata in comuna/Telesti, in cea din urma zi din luna/ianuarie [...]" si "[...] ii crapa-n doua capul, cu securea".

Faptele fiind cunoscute, ele prezinta interes minor pentru poet. Campul lui de actiune il constituie prezumarea atmosferei care a dus la un atare deznodamant. In aceasta privinta, el isi legitimeaza vocatia fictionala, imaginand modul probabil in care se vor fi derulat evenimentele.

Senzationalismul specific acestui gen de stiri se manifesta in prezentarea mediului in care traieste personajul. Mos Racu s-a refugiat "pe Valea Usturoiului, in locul numit Plescioara, in inima padurii", locul fiind izolat: "Cararea spre colimba mosului este istovitoare chiar pentru un tanar" si inedit "coliba nu are acoperis".

Personajul este pe masura spatiului in care traieste, asemanator personajelor de fictiune: "Multi cred ca Mos Racu nu exista decat in imaginatia visatorilor" si spune despre sine ca e "ca o trestie in pustiu, batuta de vant, o umbra de om care isi duce ultima suta de metri spre groapa".

Tot ca in basme, intelepciunea lui Mos Racu este rezultatul convietuirii cu natura: "Natura il inspira pe pribeagul din munte", "Am venit sa stau la aer curat in padure... Am gasit colimba, nu am facut nimic. Nici nu am nevoie. Imi place sa ma gandesc la ceea ce a scris Hogas, scriitorul meu de suflet. Ascult vocile padurii, glasuri nedeslusite, de parca ar vorbi o lume necunoscuta".

Subiectul, izolarea omului modern in mijlocul naturii pentru a-si gasi liniste, in acelasi timp actual si mitologic, pare a fi preluat din cultura arhaica si este tratat ca atare.


Tiparul narativ al basmului se intalneste si in povestirea dactilografului fara maini, in care un personaj extraordinar (eroul) invinge greutatile, trecand peste obstacole pe care oamenii obisnuiti nu le pot depasi: Un oltean fara antebrate a invins handicapul cu care s-a nascut si bate de aproape 50 de ani la masina de scris, dactilografiaza dosarele de pensionare sau de admitere la liceu.

Nea Marin Jichianu este cel mai de vaza cetatean din Cezieni, judetul Olt. Nici seful de post si nici primarul precum "notarul", asa cum il numesc oamenii pe batranul care "s-a nascut si a crescut in primarie".

La cei 65 de ani pe care ii implineste in septembrie, Nea Marin a ramas poate cel mai iscusit dactilograf "fara scoala" din comuna aflata la cativa kilometri de Caracal... Desi pare incredibil, olteanul poate sa scrie si de mana. (De 65 de ani se lupta cu handicapul / Notarul, dactilograful fara maini, "Evenimentul zilei", 13 ianuarie 2004).

Din aceasta poveste lipseste tema comuniunii omului cu natura, accentul punandu-se pe calitatile extraordinare ale personajului, calitati care ii confera statut de erou.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles