Stresul psihic

Trimis la data: 2010-05-24 Materia: Psihologie Nivel: Facultate Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 2
Autor: Elena Prodan Dimensiune: 39kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Stresul psihic
Din punct de vedere istorico-lingvistic, prima folosire scrisa a termenului englez "stress" apare in Oxford English Dictionary, in secolul al XV-lea, desemnand o "solicitare" sau presiune fizica, sens care s-a pastrat actualmente in limbajul tehnic. Intr-un dictionar din 1704, termenul dobandeste si sensul de "dificultati, stramtorari sau adversitati" adresate unei persoane (nu unui lucru). In secolul al XIX-lea, el desemna "o solicitare asupra unui organ al corpului sau unei puteri a mintii". Webster's New Collegiate Dictionary (1981) defineste stresul ca fiind "un factor fizic, chimic sau emotional care produce tensiune corporala sau mintala si poate fi un factor in cauzarea bolilor".
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Stresul psihic
Termenul "stress" se foloseste in forma sa netradusa in toate limbile de pe glob. Potrivit definitiei lui Selye, stresul este definit ca "raspunsul nespecific al corpului la orice solicitare facuta asupra sa" si ca el este o "stare manifestata printr-un sindrom" (Sindromul general de adaptare). Roger Guillemin (1977) defineste stresul ca fiind: "Stare tradusa printr-un sindrom specific, corespunzand tuturor schimbarilor nespecifice induse astfel intr-un sistem biologic".

"Stresul general" este definit actualmente (A. von Eiff) ca: "reactie psiho-fizica a organismului generata de agenti stresori ce actioneaza pe calea organelor de simt asupra creierului, punandu-se in miscare - datorita legaturilor cortico-limbice cu hipotalamusul - un sir intreg de reactii neuro-vegetative si endocrine, cu rasunet asupra intregului organism".

Sindromul general de adaptare, al lui Selye, se desfasoara in trei stadii: alarma, rezistenta si epuizare, caracterizate prin modificari fiziologice complexe, centrate pe activarea sistemului hipotalamus-hipofiza-suprarenala si secretia de hormoni corticoizi. Acestea au sens adaptativ, de crestere generala (a tuturor sistemelor) si nespecifica (pentru stresori de orice tip) a rezistentei organismului.

Cannon a descris un caz particular al reactiei de alarma, reactia de urgenta, care este un caz hiperacut al primeia. In cazul reactiei de urgenta, un stresor foarte puternic este urmat de o faza de soc (alterarea brutala a homeostaziei), si nu de alarma, dupa care urmeaza faza de contrasoc (restabilirea partiala sau totala a homeostaziei, prin mobilizarea extrema a resurselor organismului). Dupa aceasta, se trece la stadiul al doilea, de rezistenta la actiunea stresorilor.

Stresul propriu-zis nu este Sindromul general de adaptare (GAS), ci ceea ce ramane dupa GAS. Din punct de vedere psihologic, stresul este reziduul emotiilor respective.

Lazarus si Folkman definesc stresul drept un "efort cognitiv si comportamental (cu exprimare afectiva pregnanta) de a reduce, stapani sau tolera solicitarile externe sau interne care depasesc resursele personale".

In ceea ce priveste stresul psihic, acesta a fost demonstrat printre primii de catre Cannon, in experimentele asupra animalelor, in cadrul carora a evidentiat existenta unui stres psihic experimental la animale.

P.Fraisse defineste stresul psihic ca "totalitatea conflictelor personale sau sociale ale individului care nu-si gasesc solutia". O definitie mai larga a acestuia este data de M.Golu, dupa care stresul psihic este "o stare de tensiune, incordare si disconfort determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa, de frustrare sau reprimare a unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme".

Termenul de stres psihic, in definitia lui obisnuita, reprezinta stresul psihic primar (rezultat al unei agresiuni receptionate in sfera psihicului (conflicte si suprasolicitari psihice induse de stimuli verbali, dar si realizate prin concentrarea atentiei, cu evocarea sau persistenta unor imagini, sentimente); in cazul sau, agentii stresori psihici sunt posesori ai unei semnificatii (ex: termenul "razboi", capabil sa declanseze instantaneu reactia de stres).

Exista si "stres psihic secundar", care este tot o reactie de stres psihic, dar care survine ca o reactie de insotire sau chiar de constientizare a unui stres fizic, biologic, caruia i se acorda o semnificatie de amenintare sau de alta natura.

Pentru practica medicala, ne intereseaza stresul psihic secundar reprezentat de boala, in care sindroamele psihice sau somatice genereaza stres psihic secundar nou, cauzat de disconfortul psihic si somatic, dar si un stres psihic primar prin semnificatia de pericol pentru viata sau integritatea individului sau pentru insertia lui socio-profesionala.

Iamandescu considera ca stresul psihic reprezinta "un sindrom constituit de exacerbarea, dincolo de nivelul unor simple ajustari homeostatice, a unor reactii psihice si a corelatelor lor somatice (afectand cvasitotalitatea compartimentelor organismului), in legatura cu excitatia externa si interna exercitata de o configuratie de factori declansanti (agenti stresori) ce actioneaza intens, surprinzator, brusc si/sau persistent si avand un caracter simbolic, "de amenintare", alteori un rol extrem de favorabil pentru subiect (perceputi sau anticipati ca atare de subiect).

Alteori, agentii stresori reprezinta excitanti psihici cu rezonanta afectiva majora (pozitiva - eustres sau negativa - distres) sau surse de suprasolicitare a proceselor cognitive (atentie, gandire etc.) si volitionale, dar cu mentiunea ca stresul psihic are la baza in primul rand o participare afectiva pregnanta".

Stresul poate fi pozitiv (eustres) sau negativ (distres). Eustresul ("stresul pozitiv") are efecte benefice asupra organismului uman, aparand in cazul in care agentii stresori au o semnificatie favorabila pentru individ. Acestia declanseaza afecte pozitive (bucurie intensa, extaz, triumf, rasul in hohote), iar aceste afecte se repercuteaza pozitiv asupra asupra organelor si aparatelor organismului.

Eustresul mai apare in cursul unor stari emotionale pozitive cuplate sau nu cu efort fizic moderat. Eustresul este prin excelenta acut. Repetarea frecventa a eustresurilor contribuie la cresterea imunitatii antiinfectioase si antitumorale), devenind o premisa a longevitatii.

Distresul ("stres psihic negativ") este recunoscut unanim ca patologic. El produce, de obicei, suferinta si dezadaptare, ca urmare a contactului cu un agent stresor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles