Structura interna a oraselor

Trimis la data: 2010-10-04 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 2
Autor: Robert Manolescu Dimensiune: 1285kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui seminar: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Seminar despre Structura interna a oraselor
Foarte frecvent, industria construita in periferia orasului sau chiar in exteriorul acestuia este ajunsa din urma si "inghitita" de tesutul urban aflat in plina crestere, disparand si posibilitatile de dezvoltare a unitatilor, ca urmare a construirii in jur a unor cartiere rezidentiale sau de alt gen. Astfel de pozitii remanente ale industriei sunt frecvente la orasele mari care au cunoscut o crestere rapida in perioadele moderna si contemporana - la multe orase din Anglia si, in primul rand, in aglomeratia londoneza, la Berlin, Sao Paulo, Bucuresti etc. De aceea, multe industrii sunt dezafectate si obligate sa plece mai departe, spre exterior.
Referate similare: Nu exista seminarii similare

Seminar despre Structura interna a oraselor
O forma mai avansata de zona industriala este aceea a platformelor industriale ( a "parcurilor industriale", cum sunt denumite in S.U.A., sau a asa-numitelor "trading estates", din Marea Britanie), localizate la distante apreciabile de orasele propriu-zise, pe seama amenajarii prealabile a unor dotari comune (apa industriala, comunicatii, surse de energie etc,), grupand un numar mare de unitati industriale diverse, spre care forta de munca efectueaza deplasari pendulare zilnice.

Ele sunt intalnite atat in S.U.A. (de exemplu, in jurul orasului texan Dallas) cat si in Franta, Marea Britanie, nordul Italiei s.a. In Romania metoda organizarii unor platforme industriale a luat de asemenea o mare amploare, si anume in deceniile 7 - 8 ale secolului al XX-lea (platforma Bradu, la sud de Pitesti, platforma Isalnita, la nord-vest de Craiova s.a.m.d.).

In ultimele doua decenii, o forma si mai avansata este aceea a organizarii asa-numitelor tehnopole, in care industria ultramoderna (electronica, bionica etc.) se asociaza intim cu cercetarea stiintifica de varf sau chiar si cu invatamantul universitar (de exemplu, Silicon Valley din California, tehnopola Warwick, in Anglia Centrala, Sophia - Antipolis, in sudul Frantei etc.).

Din punct de vedere pozitional, in raport cu celelalte componente structurale ale orasului, zonele industriale se dispun, de regula, in patru moduri, in functie de disponibilulul de teren, de traseul cailor de comunicatie etc.:

- Dispunerea in prelungire - caracteristica pentru orasele mai mici (de exemplu pentru Campia Turzii s.a.), la care zona industriala principala este tangenta cu zona rezidentiala in lungul laturilor mici ale amandurora ; extinderea in perspectiva a ambelor tipuri de zone poate avea loc doar in directii divergente, ducand la cresterea parcursului zilnic al fortei de munca;

- Dispunerea in paralel, la care zona industriala principala si zona rezidentiala sunt tangente in lungul laturilor mari, accesul de la una la alta facandu-se pe mai multe cai paralele de comunicatie (de exemplu, la Galati sau la Hunedoara);

- Dispunerea in balanta, la care zonele industriale principale sunt asezate de o parte si de alta a corpului intravilanului, in echilibru cu zonele functionale din partea centrala a orasului; este specifica oraselor mari, cu mai multe zone industriale (Brasov, Timisoara, Oradea, Craiova)

- Dispunerea in alternanta, care este cea mai defavorabila, deoarece zonele industriale si cele rezidentiale se succed in lungul unui singur culoar de comunicatii, ducand la imposibilitatea asigurarii unor fasii de protectie si la limitarea dezvoltarii spatiale atat a cartierelor de locuinte cat si a industriilor; este intalnita mai ales la orasele industriale vechi, cum sunt cele din bazinele carbonifere, componente ale conurbatiilor clasice.

Pentru a incheia problema structurii functional-teritoriale a oraselor, trebuie spus ca unii cercetatori occidentali, in primul rand din Statele Unite, au cautat sa gaseasca unele legitati (modele) ale formarii si organizarii spontane a zonelor functionale. Aceste modele, cu tendinte geometrice, pleaca, insa, de la idei complet deosebite si de la generalizarea unor situatii locale, nu totdeauna foarte specifice.

Primul model de acest gen a fost propus de E. W. Burgess, in lucrarea sa "Cresterea oraselor", din 1925, plecand de la analiza situatiei caracteristice pentru orasul Chicago; este un model care concepe zonele functionale structurate concentric, desi nici la Chicago o astfel de structura nu este chiar atat de rigida.

In centru (1) s-ar dezvolta districtul central de afaceri; in jurul acestuia ar urma o arie de tranzitie (2), caracterizata prin mica industrie veche, partial decazuta, din apropierea principalelor gari-terminus, si prin cartierele rezidentiale de buna calitate, de odinioara, astazi degradate si populate de negri veniti din sud si de imigranti de data recenta (italieni, chinezi, evrei).

Al doilea semi-inel (3) ar cuprinde industria mai moderna si cartierele muncitoresti ale fortei de munca care lucreaza in intreprinderile respective; a treia arie semicirculara (4) ar reprezenta aria rezidentiala burgheza. Cu locuinte ale claselor avute (vile) iar prin (5) ar fi reprezentata aria de dispersie periurbana, cu suburbii satelite, platforme industriale moderne, din apropierea aeroporturilor s.a.

Fiecare oras in parte ramane totusi o individualitate, in formarea si structurarea careia, pe langa unele trasaturi generale, indiscutabile, chiar asa contradictorii cum apar, surprinse de modelele prezentate, joaca, in mod categoric, un rol mai mare sau mai mic, conditiile regionale si locale ale cadrului natural, ale economiei, ale devenirii istorice si ale traditiei umane.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles